2,314 matches
-
Poșta Română, sau cartea semnată de Eliza și Dan Ghinea, Localitățile din România. Dicționar, Editura Enciclopedică, București, 2000. 3.4. Indicele de cuvinte Acesta este folosit mai ales În lucrările de lingvistică, filosofie etc. De exemplu, dacă mă interesează destinul conjuncției căci, pe care unii vorbitori ezită să o folosească, apreciind că este un cuvânt Învechit, voi căuta În Gramatica Academiei, unde voi găsi informații utile, la paginile: 386, 387, 401; II 285, 301, 302, 462. La pagina 386 aflăm că
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pe care unii vorbitori ezită să o folosească, apreciind că este un cuvânt Învechit, voi căuta În Gramatica Academiei, unde voi găsi informații utile, la paginile: 386, 387, 401; II 285, 301, 302, 462. La pagina 386 aflăm că această conjuncție, la fel ca și altele, a fost cândva o conjuncție compusă, fiindcă provine din că + ce. Dar elementele care o compun și-au pierdut individualitatea, atât ca formă, cât și ca sens, lucru reflectat și În grafie: conjuncția se scrie
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
este un cuvânt Învechit, voi căuta În Gramatica Academiei, unde voi găsi informații utile, la paginile: 386, 387, 401; II 285, 301, 302, 462. La pagina 386 aflăm că această conjuncție, la fel ca și altele, a fost cândva o conjuncție compusă, fiindcă provine din că + ce. Dar elementele care o compun și-au pierdut individualitatea, atât ca formă, cât și ca sens, lucru reflectat și În grafie: conjuncția se scrie acum Într-un singur cuvânt. La pagina 387 aflăm despre
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
că această conjuncție, la fel ca și altele, a fost cândva o conjuncție compusă, fiindcă provine din că + ce. Dar elementele care o compun și-au pierdut individualitatea, atât ca formă, cât și ca sens, lucru reflectat și În grafie: conjuncția se scrie acum Într-un singur cuvânt. La pagina 387 aflăm despre conjuncția căci că este subordonatoare, introducând prepoziția cauzală. La pagina 401 ni se dau două citate din Creangă și Negruzzi, de unde putem vedea că această conjuncție aparținea mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
compusă, fiindcă provine din că + ce. Dar elementele care o compun și-au pierdut individualitatea, atât ca formă, cât și ca sens, lucru reflectat și În grafie: conjuncția se scrie acum Într-un singur cuvânt. La pagina 387 aflăm despre conjuncția căci că este subordonatoare, introducând prepoziția cauzală. La pagina 401 ni se dau două citate din Creangă și Negruzzi, de unde putem vedea că această conjuncție aparținea mai ales limbii vechi: „Eu Îi cunosc pre boierii noștri, căci am trăit cu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În grafie: conjuncția se scrie acum Într-un singur cuvânt. La pagina 387 aflăm despre conjuncția căci că este subordonatoare, introducând prepoziția cauzală. La pagina 401 ni se dau două citate din Creangă și Negruzzi, de unde putem vedea că această conjuncție aparținea mai ales limbii vechi: „Eu Îi cunosc pre boierii noștri, căci am trăit cu dânșii” (Negruzzi). La pagina 285 aflăm că este greșită construcția În care, În locul lui că se folosește căci, o conjuncție specifică propoziției cauzale: „Aflați despre
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de unde putem vedea că această conjuncție aparținea mai ales limbii vechi: „Eu Îi cunosc pre boierii noștri, căci am trăit cu dânșii” (Negruzzi). La pagina 285 aflăm că este greșită construcția În care, În locul lui că se folosește căci, o conjuncție specifică propoziției cauzale: „Aflați despre mine căci sînt sănătos”. La pagina 301 se dă exemplu de o cauzală introdusă prin căci: „Rămâi cu noi, căci ne zice gândul că vei pieri”. La pagina 302 găsim o informație foarte interesantă: căci
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se limitează la doar câteva fraze, va reveni mai târziu ca să rezume întreaga perioadă în termeni mai abstracțI: „Clasele I și a II-a chiar au fost niște experiențe strașnice, chiar așa”. Din când în când, vorbitorii introduc câte o conjuncție sau o locuțiune conjunctivală pentru a semnala tranziția spre un alt nivel de concretețe. David spune, de exemplu: „Aveam o învățătoare care punea accentul pe valorile adevărate - cum ar fi onestitatea, să nu copiem la examene, și prietenia și ajutorul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mai fi loc pentru ceva mai multă concretețe. Pentru a concluziona, am descoperit deci că numărul tranzițiilor de la abstract la concret (și viceversa) poate fi utilizat ca unitate de măsură a capacității de abstractizare. Asemenea tranziții pot fi semnalate prin conjuncții sau cuvinte de legătură, cazuri în care vorbim de tranziții conștiente. Deși se poate face o distincție între tranzițiile și cele parțiale, analiza mea nu indică existența unor diferențe între grupuri pentru această variabilă, și, astfel, nu am explorat acest
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
generată de echivoc. Imprecizia decodării poate să provină din trei neglijențe de ordin: gramatical, semantic și logic. Gramatical. Proasta gestionare a sintaxei duce la multe și nedorite derapaje semantice. Atragem atenția, mai ales, asupra folosirii neglijente a elementelor de legătură (conjuncții, prepoziții, adverbe). Greșeala cea mai flagrantă este anacolutul: „Pe tata îl chema Tudor, dar el rareori dădea pe acasă” sau „Printre aceștia mă aflam și eu, scuzându-mi comoditatea, cu pregătirea fizică minimă”. Semantic. Cuvintele nu au aceeași forță semantică
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un păr frumos. Aialaltă o invidia”. Atenție la elementele de legătură. Abundența acestor elemente (care, ceea ce, și etc.) complică adeseori fraza, afectând claritatea comunicării. Presa l-a ironizat îndelung pe primarul Vanghelie: „Domnul care este”. Folosirea excesivă sau nepotrivită a conjuncției care devine semn indubitabil al lipsei de instrucție intelectuală. O grijă aparte trebuie să acordăm conjuncției dar. De multe ori, nu este folosită cu valoare adversativă: „Dar cine te crezi tu?”. Sfatul nostru este să evităm această conjuncție (mai ales
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și etc.) complică adeseori fraza, afectând claritatea comunicării. Presa l-a ironizat îndelung pe primarul Vanghelie: „Domnul care este”. Folosirea excesivă sau nepotrivită a conjuncției care devine semn indubitabil al lipsei de instrucție intelectuală. O grijă aparte trebuie să acordăm conjuncției dar. De multe ori, nu este folosită cu valoare adversativă: „Dar cine te crezi tu?”. Sfatul nostru este să evităm această conjuncție (mai ales în textele descriptive și narative) și astfel vom fi la adăpost de greșeli de exprimare extrem de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nepotrivită a conjuncției care devine semn indubitabil al lipsei de instrucție intelectuală. O grijă aparte trebuie să acordăm conjuncției dar. De multe ori, nu este folosită cu valoare adversativă: „Dar cine te crezi tu?”. Sfatul nostru este să evităm această conjuncție (mai ales în textele descriptive și narative) și astfel vom fi la adăpost de greșeli de exprimare extrem de grave - anacolutul, de pildă: „Fusese la mare, dar nu se vedea”. Evitați substantivarea verbelor. Mâncatul, dansatul, cusutul etc. dau impresia de neglijență
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
snagă”. Un dezacord, o răbufnire temperamentală sau un cuvânt folosit greșit transformă citatul într-un element de portret. Spune ceva despre nivelul intelectual al persoanei citate. Simplu de realizat, stilul indirect implică: prezența unui verb de declarație și a unei conjuncții subordonatoare: că, dacă etc. În procesul transpunerii din stilul direct în stilul indirect, propozițiile enunțiative devin completive, exclamativele și imperativele își pierd intonația caracteristică, iar dacă sunt construite cu modul imperativ, în subordonată apare conjunctivul [...], în timp ce pronumele personale și verbale
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
liberă se caracterizează prin... ...substituirea pronumelor și a referințelor eu/aici/acum, care duce la suprimarea subordonantei ce introduce discursul indirect propriu-zis (J. Dubois, 1973, p. 159). Prin urmare, discursul indirect liber se realizează prin reproducerea vorbelor cuiva, fără utilizarea conjuncției, având drept consecință interferența vorbirii autorului cu vorbirea personajului: „Era fericit. Doamne, ce fericire”. Seamănă, dar nu se confundă cu monologul interior. 4.3.6. Reguli generale de construcție a textului de mari dimensiuni Nu există ziarist care să nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ani. „În interiorul imperiului insular al laboratorului, noua insistență asupra examinării active și supuse notării a construit zidurile epistemologice și existențiale pentru bărbații (și acum femeile) în halate albe.” (Hoskin, 1993, p. 288) Clasa de elevi este pusă, ca invenție, în conjuncție cu economia politică, al cărei părinte este considerat Adam Smith, de la Universitatea din Glasgow. Trebuie să menționăm că genealogia clasei de elevi este ceva mai complicată și mai puțin clară din punct de vedere istoric decât celelalte două „modalități” pedagogice
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
un text-mărturie despre Isus, redactat de urmașii direcți ai Acestuia, ale cărui prime versiuni integrale (manuscrise) datează abia din secolul al IV-lea (firește, există fragmente anterioare, dar numai fragmente). A crede În Isus nu Înseamnă a crede În fiecare conjuncție sau prepoziție a Noului Testament, dat fiind că, așa cum am văzut, acestea pot fi altele de la manuscris la manuscris. A nu se Înțelege că aș milita pentru banalizarea ori desacralizarea textului Noului Testament. Nici vorbă! Însă oricine este familiarizat cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
șase categorii de variabile care, odată operaționalizate și analizate, pot oferi o bază pentru construirea scenariilor și chiar pentru predicții limitate. Este vorba de variabile care pot influența sau chiar determina anumite aspecte ale viitorului și care, odată privite În conjuncție „oferă o imagine schițată a posibilelor dezvoltări sau tendințe de evoluție” (Kahn, 1973, p. 134). Cele șase categorii au fost construite având În minte, explicit, gradele lor de predictibilitate: 1) variabile relativ stabile: clima, topografia, limba, religia, caracterul național, instituțiile
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pasivă, executată cu scop relaxator, contribuie la formarea unor engrame motoare de calitate superioară. REPETIȚIE (< fr. répétition; engl. repetition) - Repetiția este un factor al învățării și al memorării; ea se poate referi, după caz, la comportamentul însuși sau chiar la conjuncția unui comportament și a condițiilor sale sau pur și simplu la stimuli sau la situații. În orice caz, ea este un factor esențial de stabilizare și ameliorare pentru comportamente (printre care și cele motrice), dar și pentru activități mintale. Forța
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
că-l are pe Necuratul într-însa. Sempronia veni în grabă, tresăltându-și bucile și țâțele enorme și zăngănind din caseta de aflat ursita. Cercetă cu mare băgare de seamă călcâiul, văzu că soarele se afla în zodia Berbecului, în conjuncție cu Saturn, scrijeli însemnele copilului pe trunchiul unui brad falnic din curte și îngropă placenta la rădăcina acestuia. Legă apoi cu un ștergar curat de cânepă caseta de pieptul pruncului și îl dădu maică-sii să-l legene la piept
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dialectul ruruburu. Acest cuvânt prețios, COORDONANȚĂ, a fost inventat, sau mai precis a țâșnit, direct din capul doldora de inteligență de origine garantată și brevetată, al domnișoarei Elena Băsescu, și de aceea este de negăsit în dicționare. „CA“ este o conjuncție care introduce propoziția subordonată. „ȘI“ este adverb sau conjuncție, în funcție de context, de locul său în propoziție. Atunci când „ca“ se asociază cu „și“, asocierea servește la întărirea funcției comparative a lui „ca”. Exemplu: „Și el, ca și noi“ „Vasile, ca și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
sau mai precis a țâșnit, direct din capul doldora de inteligență de origine garantată și brevetată, al domnișoarei Elena Băsescu, și de aceea este de negăsit în dicționare. „CA“ este o conjuncție care introduce propoziția subordonată. „ȘI“ este adverb sau conjuncție, în funcție de context, de locul său în propoziție. Atunci când „ca“ se asociază cu „și“, asocierea servește la întărirea funcției comparative a lui „ca”. Exemplu: „Și el, ca și noi“ „Vasile, ca și Grigore...”. În nici un caz, precum la prețioasa ministră pe
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de ce să ne îngrijoreze. Cea care neliniștește profund este tocmai exprimarea lipsită de sens. De pildă, „Cezar este și“. Aceste trei cuvinte nu compun o propoziție decât în aparență. Nu ne spun nici măcar că un oarecare, Cezar, este o simplă conjuncție. De aceea Carnap numește acest șir de cu vinte Scheinsatz, propoziție aparentă. Ea se produce în diferite situații, când e folosit un cuvânt lipsit de semnificație, când se încalcă regulile sintaxei („Cezar este și“) sau când se confundă unele categorii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
este nebunesc; și a înviat din mormânt: este cert, deoarece este imposibil.“ Prin urmare, aș traduce ineptum cu „nebunesc“, o accepțiune a termenului latin care încă mai păstrează, peste timp, ceva din semnificația tare de altădată. Apoi, prefer pentru quia conjuncția „deoarece“ (poate fi reluată și mai eloc vent, prin „tocmai deoarece“). Însă nu e vorba, cu această conjuncție, de o rațiune sau o cauză în sens propriu: nu poți spune, de pildă, că faptul răstignirii nu e o rușine din cauză că
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nebunesc“, o accepțiune a termenului latin care încă mai păstrează, peste timp, ceva din semnificația tare de altădată. Apoi, prefer pentru quia conjuncția „deoarece“ (poate fi reluată și mai eloc vent, prin „tocmai deoarece“). Însă nu e vorba, cu această conjuncție, de o rațiune sau o cauză în sens propriu: nu poți spune, de pildă, că faptul răstignirii nu e o rușine din cauză că e rușinos. Ci întrucât apare rușinos (atât pentru Marcion și cei asemeni lui, cât și omenește în genere
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]