2,717 matches
-
provenite după înlăturarea slăninii de acoperire și a musculaturii din zona respectivă. Se admit coadă și sternul; 22. coaste - coastele fără carne și slănina, rezultate în urmă tranșării și dezosării regiunii toracice, legate între ele prin musculatură intercostala și țesut conjunctiv; 23. șoriciul de porc - stratul dermic care acoperă suprafață externă a slăninei; 24. oase cu valoare - oasele rezultate din dezosarea pulpei, ciolanului, apofizelor spinoase etc.; 25. picioare de porc - se obțin prin detașarea de rasol la nivelul articulației carpometacarpiene și
NORMA din 24 octombrie 2002 cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146566_a_147895]
-
prezenta o peliculă ușor umedă; tendoane cu un strat uscată; în secțiune: lucioase, elastice și subțire de netedă și umedă; la țări, suprafețe cristale fine apăsarea cu degetul articulare lucioase; exprimă relativ ușor suc lichidul sinovial opalescent; țesut limpede; țesutul conjunctiv fără luciu conjunctiv alb-sidefiu și elastic; la atingerea cu degetul, senzație de rece, fără a se lipi Culoarea La suprafață peliculă Caracteristică La suprafață, culoare de de culoare roz până la porțiunii la roz până la roșu închis; roșu; în secțiune anatomice
NORMA din 24 octombrie 2002 cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146566_a_147895]
-
ușor umedă; tendoane cu un strat uscată; în secțiune: lucioase, elastice și subțire de netedă și umedă; la țări, suprafețe cristale fine apăsarea cu degetul articulare lucioase; exprimă relativ ușor suc lichidul sinovial opalescent; țesut limpede; țesutul conjunctiv fără luciu conjunctiv alb-sidefiu și elastic; la atingerea cu degetul, senzație de rece, fără a se lipi Culoarea La suprafață peliculă Caracteristică La suprafață, culoare de de culoare roz până la porțiunii la roz până la roșu închis; roșu; în secțiune anatomice țesutul conjunctiv și
NORMA din 24 octombrie 2002 cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146566_a_147895]
-
luciu conjunctiv alb-sidefiu și elastic; la atingerea cu degetul, senzație de rece, fără a se lipi Culoarea La suprafață peliculă Caracteristică La suprafață, culoare de de culoare roz până la porțiunii la roz până la roșu închis; roșu; în secțiune anatomice țesutul conjunctiv și culoare caracteristică grăsimea interfasciculara porțiunii anatomice de culoare roșiatica; sucul de carne opalescent, de culoare roșiatica Consis- Fermă și elastică, atât Tare; prin Elasticitate micșorata; tentă la suprafață, cât și în lovire cu urmele formate prin secțiune; prin apăsare
NORMA din 24 octombrie 2002 cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146566_a_147895]
-
provenite după înlăturarea slăninii de acoperire și a musculaturii din zona respectivă. Se admit coadă și sternul; 22. coaste - coastele fără carne și slănina, rezultate în urmă tranșării și dezosării regiunii toracice, legate între ele prin musculatură intercostala și țesut conjunctiv; 23. șoriciul de porc - stratul dermic care acoperă suprafață externă a slăninei; 24. oase cu valoare - oasele rezultate din dezosarea pulpei, ciolanului, apofizelor spinoase etc.; 25. picioare de porc - se obțin prin detașarea de rasol la nivelul articulației carpometacarpiene și
ORDIN nr. 138 din 19 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146594_a_147923]
-
prezenta o peliculă ușor umedă; tendoane cu un strat uscată; în secțiune: lucioase, elastice și subțire de netedă și umedă; la țări, suprafețe cristale fine apăsarea cu degetul articulare lucioase; exprimă relativ ușor suc lichidul sinovial opalescent; țesut limpede; țesutul conjunctiv fără luciu conjunctiv alb-sidefiu și elastic; la atingerea cu degetul, senzație de rece, fără a se lipi Culoarea La suprafață peliculă Caracteristică La suprafață, culoare de de culoare roz până la porțiunii la roz până la roșu închis; roșu; în secțiune anatomice
ORDIN nr. 138 din 19 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146594_a_147923]
-
ușor umedă; tendoane cu un strat uscată; în secțiune: lucioase, elastice și subțire de netedă și umedă; la țări, suprafețe cristale fine apăsarea cu degetul articulare lucioase; exprimă relativ ușor suc lichidul sinovial opalescent; țesut limpede; țesutul conjunctiv fără luciu conjunctiv alb-sidefiu și elastic; la atingerea cu degetul, senzație de rece, fără a se lipi Culoarea La suprafață peliculă Caracteristică La suprafață, culoare de de culoare roz până la porțiunii la roz până la roșu închis; roșu; în secțiune anatomice țesutul conjunctiv și
ORDIN nr. 138 din 19 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146594_a_147923]
-
luciu conjunctiv alb-sidefiu și elastic; la atingerea cu degetul, senzație de rece, fără a se lipi Culoarea La suprafață peliculă Caracteristică La suprafață, culoare de de culoare roz până la porțiunii la roz până la roșu închis; roșu; în secțiune anatomice țesutul conjunctiv și culoare caracteristică grăsimea interfasciculara porțiunii anatomice de culoare roșiatica; sucul de carne opalescent, de culoare roșiatica Consis- Fermă și elastică, atât Tare; prin Elasticitate micșorata; tentă la suprafață, cât și în lovire cu urmele formate prin secțiune; prin apăsare
ORDIN nr. 138 din 19 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146594_a_147923]
-
provenite după înlăturarea slăninii de acoperire și a musculaturii din zona respectivă. Se admit coadă și sternul; 22. coaste - coastele fără carne și slănina, rezultate în urmă tranșării și dezosării regiunii toracice, legate între ele prin musculatură intercostala și țesut conjunctiv; 23. șoriciul de porc - stratul dermic care acoperă suprafață externă a slăninei; 24. oase cu valoare - oasele rezultate din dezosarea pulpei, ciolanului, apofizelor spinoase etc.; 25. picioare de porc - se obțin prin detașarea de rasol la nivelul articulației carpometacarpiene și
NORMA din 19 noiembrie 2002 cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146596_a_147925]
-
prezenta o peliculă ușor umedă; tendoane cu un strat uscată; în secțiune: lucioase, elastice și subțire de netedă și umedă; la țări, suprafețe cristale fine apăsarea cu degetul articulare lucioase; exprimă relativ ușor suc lichidul sinovial opalescent; țesut limpede; țesutul conjunctiv fără luciu conjunctiv alb-sidefiu și elastic; la atingerea cu degetul, senzație de rece, fără a se lipi Culoarea La suprafață peliculă Caracteristică La suprafață, culoare de de culoare roz până la porțiunii la roz până la roșu închis; roșu; în secțiune anatomice
NORMA din 19 noiembrie 2002 cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146596_a_147925]
-
ușor umedă; tendoane cu un strat uscată; în secțiune: lucioase, elastice și subțire de netedă și umedă; la țări, suprafețe cristale fine apăsarea cu degetul articulare lucioase; exprimă relativ ușor suc lichidul sinovial opalescent; țesut limpede; țesutul conjunctiv fără luciu conjunctiv alb-sidefiu și elastic; la atingerea cu degetul, senzație de rece, fără a se lipi Culoarea La suprafață peliculă Caracteristică La suprafață, culoare de de culoare roz până la porțiunii la roz până la roșu închis; roșu; în secțiune anatomice țesutul conjunctiv și
NORMA din 19 noiembrie 2002 cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146596_a_147925]
-
luciu conjunctiv alb-sidefiu și elastic; la atingerea cu degetul, senzație de rece, fără a se lipi Culoarea La suprafață peliculă Caracteristică La suprafață, culoare de de culoare roz până la porțiunii la roz până la roșu închis; roșu; în secțiune anatomice țesutul conjunctiv și culoare caracteristică grăsimea interfasciculara porțiunii anatomice de culoare roșiatica; sucul de carne opalescent, de culoare roșiatica Consis- Fermă și elastică, atât Tare; prin Elasticitate micșorata; tentă la suprafață, cât și în lovire cu urmele formate prin secțiune; prin apăsare
NORMA din 19 noiembrie 2002 cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146596_a_147925]
-
sângerarea, se vor aprecia leziunile asociate ținând cont de condițiile etiopatogenice, aspectul tegumentelor din jur și de țesuturile exteriorizate prin plagă. În plăgile contuze grave, tegumentele din jur pot avea escoriații cu sau fără avulsionarea lor (ruperea conexiunilor vasculare și conjunctive față de planurile profunde) sau pot avea leziuni de arsură când strivirea s-a produs la calandru - unul dintre cele mai grave traumatisme ale mâinii. Conținutul plăgii va fi apreciat la prima vedere cu ușurință în unele situații. Astfel, în plăgile
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
vincula longa a TFP, iar în prezența TFS forța și stabilitatea prizei sunt mai bune. Scripeții trebuie respectați, în special A2 și A4. Hemostaza trebuie să fie de bună calitate pentru a evita formarea de hematoame care se pot organiza conjunctiv. 14.3.3.2. Căi de abord Plaga inițială este continuată cu incizii proximal și distal, de preferință cât mai scurte, doar cât să permită recuperarea capetelor tendinoase, uzual mici Z-uri ce prelungesc laterodigital plaga inițială (fig. 14.15
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
NERVOASE ALE MÂINII 14.5.1. STRUCTURA NERVILOR PERIFERICI Nervii periferici conțin fibrele nervoase prelungiri ale neuronilor medulari și din ganglionii spinali grupate în fascicule care la rândul lor sunt reunite în grupe fasciculare, această organizare fiind menținută de scheletul conjunctiv al nervului. Nervii periferici au trei tunici conjunctive: epinervul, perinervul și endonervul. Epinervul reprezintă stratul extern, cu rol protector și de suport pentru vasele sangvine neurale. I se descriu două componente: una externă, epitronculară, cu rol protectiv și una intratronculară
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
PERIFERICI Nervii periferici conțin fibrele nervoase prelungiri ale neuronilor medulari și din ganglionii spinali grupate în fascicule care la rândul lor sunt reunite în grupe fasciculare, această organizare fiind menținută de scheletul conjunctiv al nervului. Nervii periferici au trei tunici conjunctive: epinervul, perinervul și endonervul. Epinervul reprezintă stratul extern, cu rol protector și de suport pentru vasele sangvine neurale. I se descriu două componente: una externă, epitronculară, cu rol protectiv și una intratronculară, ce susține grupele fasciculare. Perinervul este cel care
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
creșterea axonală să restabilească distribuția periferică a fibrelor nervoase cât mai aproape de schema inițială. Acest lucru nu este posibil fără ajutorul microscopului operator, capabil să asigure magnificații de până la 40 de ori ce asigură diferențierea corectă dintre fascicule și țesutul conjunctiv intratroncular. Funcție de structurile trunchiului nervos prin care trece acul de sutură, se descriu mai multe tipuri de neurorafii. Sutura epineurală este o sutură ce coaptează circumferențial epinervul extern. Este cea mai simplă neurorafie și cea mai puțin traumatizantă, dar are
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
-ă, singular/-e, -i, plural). Cu deosebire numeroase sunt alomorfele morfemelor-rădăcină, ceea ce face din alternanțele fonetice în care se concretizează un mijloc de subliniere a opozițiilor categoriale; sensurile de persoana I și persoana a II-a, la prezent indicativ sau conjunctiv, se exprimă prin dezinențe specifice: -Ø/-i, dar opoziția dintre ele este în mod frecvent accentuată de variațiile fonetice ale rădăcinii: cânt-Ø/cânț-i, aud-Ø/auz-i, simt-Ø/simț-i, spun-Ø/spu-i etc. Morfeme omonimetc "Morfeme omonime" Inventarul unităților morfematice este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aici: verbele auxiliare: • a avea; în dezvoltarea sensului de ‘perfect’ sau ‘viitor’ indicativ: am cântat, am să cânt; • a fi; realizează sintagmele analitice ale diatezei pasive în întregime: sunt lăudat, am fost lăudat etc., ale viitorului anterior: voi fi cântat, conjunctivului și potențialului perfect: să fi cântat, aș fi cântat și ale prezumtivului (în structura unor morfeme complexe) să fi cântând/cântat, voi fi cântând/cântat, aș fi cântând/cântat; • a vrea; realizează sintagma analitică a modului potențial-optativ: aș cânta, aș
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.; • pronumele reflexiv; marchează diferite sensuri gramaticale în interiorul diatezei verbale: reflexiv, reciproc, pasiv, dinamic, impersonal: se îmbracă, se ceartă între ei, se vinde urgent, se chinuie cu o problemă, se trăiește greu; • conjuncția să; component al morfemului complex discontinuu de conjunctiv să... -Ø: să cânt-Ø, să lupt-Ø; să lupt-e; • prepoziția pe, morfem al cazului acuzativ, în anumite condiții semantic-sintactice: O aștept pe mama (ea, aceasta etc.); • prepoziția la; morfem al cazului dativ în sintagme nominale cu determinant un cuantificator (pronume sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
radical deosebite de imperfectul - punct de plecare în istoria limbii (vream, vreai + sic). Auxiliarul a voi se deosebește de prezentul verbului predicativ corespunzător prin absența sufixului -esc: Eu voi cânta/Eu nu mai voiesc nimic. Verbul a fi (întrebuințat la conjunctiv prezent), ca auxiliar al conjunctivului perfect, este invariabil după persoană, spre deosebire de verbul predicativ, care realizează această categorie gramaticală și în planul expresiei: Eu să fi cântat / Eu să fiu. Pe de altă parte, spre deosebire de verbul a fi, cu flexiune completă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de plecare în istoria limbii (vream, vreai + sic). Auxiliarul a voi se deosebește de prezentul verbului predicativ corespunzător prin absența sufixului -esc: Eu voi cânta/Eu nu mai voiesc nimic. Verbul a fi (întrebuințat la conjunctiv prezent), ca auxiliar al conjunctivului perfect, este invariabil după persoană, spre deosebire de verbul predicativ, care realizează această categorie gramaticală și în planul expresiei: Eu să fi cântat / Eu să fiu. Pe de altă parte, spre deosebire de verbul a fi, cu flexiune completă în exprimarea diatezei pasive (dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbele a avea, a fi (la celelalte diateze), a vrea și a voi cunosc numai una sau două forme sub aspectul timpului: am, aietc. reprezintă prezentul, a fi, infinitivul (în sintagma viitorului și a perfectului potențial-optativ) și prezentul (în sintagma conjunctivului perfect), a vrea, imperfectul, avoi, prezentul. Majoritatea morfemelor libere sunt morfeme continue; funcționează ca expresie a unor sensuri gramaticale precedând sau, în situații speciale, urmând termenul purtător al sensului lexical: voi cânta (cânta-voi), foarte frumos, obraznic tare. Unele morfeme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sensului lexical: voi cânta (cânta-voi), foarte frumos, obraznic tare. Unele morfeme, cu structură complexă, sunt morfeme discontinue; dintre elementele din care este alcătuit semnificantul lor, unul precede morfemul lexical, celălalt îl urmează, de obicei, ca morfem conjunct; morfemul de conjunctiv este un morfem complex discontinuu, format din conjuncția morfematică să, care precede verbul și dezinența -e sau -ă, expresie a persoanei a III-a, care urmează rădăcinii: să cânt-e. Făcând parte din structura morfemului complex să...e, dezinența e (ă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care precede verbul și dezinența -e sau -ă, expresie a persoanei a III-a, care urmează rădăcinii: să cânt-e. Făcând parte din structura morfemului complex să...e, dezinența e (ă) poate exprima singură, prin lipsa constituentului morfematic să, sensul de conjunctiv prezent, în sincretism cu sensul de persoana a III-a: „Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l.../ Ce-o să aibă din acestea pentru el bătrânul dascăl?” (M. Eminescu, I, p. 133). Observații: În limbajul popular sau în limbajul poetic, sintagmele analitice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]