972 matches
-
tragedie priponeșteană S-a întâmplat în jurul datei de 8-10 august 1929. Din Priponești, satul meu natal plecau oamenii „cu noaptea-n cap” după treburi gospodărești care-i preocupau la vremea respectivă. Menționam într-un eseu despre hărnicia aproape legendară a consătenilor mei care prin vrednicie, stăruință și vigoarea brațelor lor au adus rodnicia dealurilor expuse la soare, cultivând vii nobile cu vin de calitate superioară, prețuit și la export, precum și sporul recoltelor pe loturile mai îndepărtate de sat - cum erau cele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
am expediat vol. II și III la Câmpulung Moldovenesc - Suceava, către confratele Mihai Bejinaru și o scrisoare cu următorul conținut: Bârlad, 31 oct. 2010 Stimate coleg și tovarăș de condei, După convorbirea telefonică de ieri și asta datorită minunatului meu consătean Ion N. Oprea, care mereu a vrut să-mi popularizeze scrisul - fiind un adevărat și mobilizator stimulent, pentru mine și încercările mele literare - atât de tardive. Vina întârzierii se datorează unor oameni și vremuri care m-au lovit, m au
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
păstorit și eu un număr de ani... Cu un alt taxi revin acasă și încep să savurez volumul primit, incitant prin însuși titlul său. Autorul, cu trei ani mai mic decât mine, îmi era cunoscut din scrierile lui anterioare, grație consăteanului meu I.N. Oprea, care și de astă dată, în numele unei nobile și trainice prietenii, s-a străduit să-l aducă la îndemâna cititorilor, deoarece autorul n-a mai supraviețuit să-și vadă tipărit volumul. Deci, din capul locului e vorba de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Curând vom avea parte și de iarnă. Din bătrâni mi-a rămas o zicere a lor: „Trece vara ca o pâne, vine iarna ca un câne”, o magistrală antiteză dintre vară și iarnă. Pe la ora 11 mă sună din Iași consăteanul meu I.N. Oprea, pe care îl informez de corespondența primită de la dl. M. Bejinaru, amintindu-i că o întreagă pagină îi e adresată. Mă roagă să-i trimit textul respectiv. Îi promit și copiez scrisoarea pentru I.N. Oprea cu unele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ca sigur că va predomina ciorovăiala politică - interminabilă, obositoare, cu rol derutant pentru telespectatori. Asta e realitatea predominantă în politica noastră, totul mediatizat intens de anumiți inși cu interese de apărat. La o oră puțin cam târzie, m-a sunat consăteanul meu N. Cornici, care mi-a spus că a fost plecat două săptămâni în Italia, unde are soția și feciorul mai mare, că totul e bine și că volumele mele sunt citite cu mare aviditate de grupul de români aflați
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dar în casă e cald și bine, comod, plăcut, reconfortabil. Citesc cu nesaț în orele dimineții, iar la orele amiezii am musafiri, poșta îmi aduce felicitări de la prof. Felicia Soloviev din Galați, de la scriitoarea Maria Willinger din Berlin, precum și de la consăteanul coleg, Ionel Tasie. Spre delectarea populației chineze într-o regiune în care nu ningea, China și-a permis să fabrice 25.000 de tone de zăpadă artificială. Din Catedrala de la Strasbourg al cărui turn măsoară 142 m s-a transmis
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
reuși să fie relevate de înșiși cititorii acestei valoroase opere literare, lansată aici, în Bârladul nostru moldav. Vineri, 7 ianuarie 2011. E Sfântul Ion și mi-am propus să felicit un adevărat Trio de Ioni: dl. prof. univ. Ion PopescuSireteanu, consăteanul meu I.N. Oprea, scriitor cu peste 20 de volume publicate, și colonel Ion Popescu din București, prieten adevărat de o viață. Primesc un telefon surpriză de la Doinița Pintilie (Trocinescu) de parcă ar fi știut că de sărbători nu am găsit-o
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
găsesc o mică mențiune directă, ce mi se adresa cu rugămintea de a mă apleca asupra unei creații poetice de 115 versuri, să le analizez și să-mi dau părerea dacă merită sau nu a fi luate în seamă. Modest, consăteanul meu, așa cum îi stă bine unui priponeștean neaoș, se arată a fi neîncrezător în piesa poetică de o asemenea anvergură. Era răspunsul ce-mi datora la o scrisoare îndemn din partea mea în a se implica în creația literară - fiindcă îi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pensie în ultimul timp și astăzi trăiește pe aceste meleaguri - în casa părintească în care s-a născut. Dl. Roman Scumpu mi se adresa cu respect - pentru debutul meu literar atât de întârziat, denumindu-mă floare literară alături de alți doi consăteni - scriitorii Ion N. Oprea și Vasile Ghica - cu mai multă experiență scriitoricească decât mine. Reluând această figură de stil a d-lui Roman Scumpu, i-am scris atunci că n ar fi rău să se implice direct în această creație
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
acelei stări din plină tinerețe care nu se uită și a cărei rană nici astăzi nu s-a închis și nu se va închide vreodată. Piesa pusă în discuție, modul reușit de realizare, mă fac să cred că al meu consătean nu e la prima creație de acest gen și că în laboratorul său de creație să mai aibă chiar mai multe încercări, care prin exercițiu permanent și mai ales printr-o trudă sisifică de a alege grâul din neghină - să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
că fugeam și eu la fel de tare. Așa a fost să fie! La o cotitură, vegheați de lumina stelelor, ne oprirăm și fiecare plecă acasă tot râzând pe drum. Povestii pățania noastră, acasă, mamei și tatei, ca să afle și ei ce consăteni de treabă avem. A doua zi trecu ca prin urechile acului și seara se apropie pe nesimțite. Noi, iarăși am ieșit să ne plimbăm dând ocol satului. De la poarta de unde am plecat, tot acolo ne-am și întors. Ascultam muzică
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Mărioara a dat fuga la piață pentru a cumpăra ceva de-ale gurii. Vroia să le pregătească o surpriză feciorilor și să le gătească mâncare lor preferată. Nu mare i-a fost mirarea când a dat bot în bot cu consăteanul ei și dușmanul de moarte al tuturor caprelor de prin împrejurime, badea Vasile, cumătrul lupul, un lup viclean și chitros la suflet cum nu există pe lume. De l-ai putea stoarce, ar curge atâta pelin dintr-însul, încât ai
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
efemeră. Satul În care a venit În lumea asta, la 9 ianuarie 1924, se numește Gurguieți și era subordonat comunei Tătaru, localitate redenumită, apoi, Latiniu. Părinții lui se numeau Niță și Neaga. Erau agricultori neștiutori de carte, Însă pilduitori printre consăteni În credință și În muncă, În dragoste de neam și de țară, renumiți oameni ai bisericii și binefăcători. Părintele nostru Celest și Etern le-a binecuvântat căsnicia cu două fiice și un fiu, Gheorghe, odrasle ce vor crește În dragoste
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
din ziarul România liberă. Un cameleon căcăcios și mare șarlatan, numit Paul Goma, pe care Securitatea l-a făcut disident comunist Neavând calculator și, implicit, nici acces la internet, de aceea foarte târziu, abia În martie 2013, aflai de la un consătean că Paul Goma, În urmă cu mulți ani, s-a referit la mine, În „Jurnalul” său, postat pe internet, spunând „Legionar Derdena gândește ca un bou”. Pesemne că s-a simțit, pe drept, vizat de ceea ce scrisesem la sfârșitul articolului
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
care anunța istoria, că, pe meleagurile României, regimul comunist a ajuns la final. Iată cum au stat lucrurile. În dimineața zilei de 22 decembrie 1989, moș Victor a venit, ca de obicei, la fermă. Încă de la distanță a rămas uluit. Consătenii, membri cooperatori, pătrunseseră, deja, În fermă, și, fiecare Își lua ce considera că-i este mai necesar, și mai lesne de mânat, până acasă: unii - vaci; alții - oi; iar ceva mai puțini - porci. S-a oprit la poartă. Hărmălaie, ca
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ciupească, măcar, un cioc de pe un stârv. Așa arăta, În acele momente, vestita fermă zootehnică a lohănenilor celor vestiți. A stat, rezemat de poartă, privind și Înjurând, câteva zeci de clipe, din primele momente simțind un impuls de ași opri consătenii de la dezastru, dar, brusc, Își Îndreptă trupul, Își dete căciula pe ceafă, și o zbughi spre maternitatea de vaci. Acolo erau trei animale proaspăt fătate. Din Întâmplare, erau printre cele mai arătoase din fermă. Deschise larg ușa, legă animalele una
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vițel, ca să aibă și o gură de lapte, mai la Îndemână, când Îi era poftă. El, Însă, Își păzea, cu inima și cu sufletul, nu doar cu bâta, În primul rând, hectarele sale, și, odată cu ele, și pe cele ale consătenilor săi - cooperatori. Își procurase un aparat de radio, care, zi și noapte, Îi bâzâia În traistă. La Început, că, mai apoi, aceasta a fost Înlocuită cu o raniță de vânătoare. Și, tot timpul, era, bine informat, cu de toate. Care
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Bruno, el a pregătit și a promovat în chip concret o tentativă de revoltă populară: răscoala în contra stăpânirii spaniole care vlăguia Calabria. Intenția de scrie despre aceasta a luat naștere din cunoașterea directă a incredibilelor necazuri de care aveau parte consătenii săi, aspecte ridicate la nivelul unui plan organic în cursul apărărilor sale de pe parcursul nenumăratelor procese, și apoi concretizate în scrierea Monarhia Spaniei, spre a culmina în Cetatatea soarelui. Nimeni nu a citit mai multe cărți decât Campanella în puținul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Oferea cele două scaune desfundate ce le ținea sprijinite de zid, saluta printr-un muget și continua să vadă de pantofii tociți aduși la reparat. Discuția cel mai adesea se referea la recoltă, dar venea vorba neapărat și de nenorocirile consătenilor, nu fiindcă ar fi avut loc cine știe ce schimbări, ci fiindcă micul teatru al comunității, reprezentat în acel moment de prietenii mai vârstnici, participa în acel fel la devălmășia vieții. Primele schimburi de vorbe erau întotdeauna despre capriciile timpului, despre poziția
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Dar cum de-a fost posibil ca un napolitan să fie luat originar din ținutul Messinei? Se povestește că el striga să fie ascultat, că venea de la Napoli și nu din Sicilia, că era un neguțător de condimente. Nimic, furcile consătenilor tăi nu i-au mai îngăduit nici să-și facă semnul crucii. Familie sfântă, nu altceva. Baronul izbucni în hohote de râs, pentru a însenina atmosfera, dar și pentru că, în fond, pe el nu-l interesa nici cât negru sub
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
continue fără să șovăie. Totul fusese pregătit cu grijă: o rețea deasă de coincidențe, invenții, depoziții precise și irefutabile ce erau neîndoielnic fructul propriilor confesiuni. Nu mai era nimic de făcut, s-a convins definitiv atunci când a văzut apărând un consătean pe banca martorilor. Scipione Prestinace, ce ai de spus în favoarea sau împotriva monahului Tommaso Campanella? De câte ori l-am întâlnit, a încercat mereu să mă convingă că Dumnezeu nu locuiește în cer, ci pe pământ. Pentru a-l vedea, spunea, e
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
păr și ochi negri. Inspira oarecare teamă și inchizitorii înșiși, văzându-l atât de serafic, abia de credeau c-ar fi tatăl lui fra' Tommaso. Doar fizionomia asemănătoare nu lăsa loc de îndoială. Scrisoarea asta ți-a sosit printr-un consătean. Cui era adresată de fapt, de vreme ce nu vorbește de treburi familiale, ci amintește de Giordano Bruno și de rugul din Campo de' Fiori de la Roma? Mie îmi era adresată și eu, după ce am rugat pe cineva să mi-o citească
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
întrebărilor deveneau tot mai amenințător. Nu era lăsat singur nici măcar o clipă, nu conteneau să stea cu ochii pe el. Ca să nu adoarmă făceau exact cum se făcea cu boii, la Stilo, la vremea semănatului. Tommaso se gândi la unii consăteni ce își îmoldeau animalele apăsând cu piciorul pe plug; îi veniră în minte zilele lui noiembrie, când, după câte-o ploicică scurtă de toamnă, țăranii semănau cu strângere de inimă puținul grâu pus deoparte. Căpătă oleacă de putere din acele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și să iasă, întâlnindu-se cu oricine aveau chef sau pentru a recurge la priceperea deosebită și magia călugărului calabrez. Șase ani mai târziu, când deja dosarul de eliberare era semnat, cineva din Stilo, care avea o mare considerație pentru consăteanul său și era în grațiile guvernatorului, a dat peste Informarea aceea și a predat-o autorităților. Efectul a fost nul, deoarece de-acum se hotărâse eliberarea dominicanului restituindu-i-se demnitatea și onoarea. Părinte Tommaso, ți-am citit cărțile și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
meu te știa și m-a educat în cultul operei tale care acum, sper, va fi citită de toată lumea. Nu a fost nevoie de apărarea scrisă găsită printre hârtiile tale: Viceregele a semnat actul eliberării tale. Domnul fie lăudat, tinere consătean. Nu pari, prea mulțumit că ieși de-aici. Sau te chinuie alte gânduri? Acum nu știu unde să mă duc, nu știu nici măcar dacă prietenul meu del Tufo mai trăiește: în ultimii ani m-au izolat ca în primii ani și am
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]