51,306 matches
-
mai depărtat trecut, toată simțirea și tot gîndul oamenilor care au trăit, toată această frămîntare a pămîntului cu omul și a omului cu pămîntul. Tot cu ani în urmă, Liviu Rebreanu, scriindu-și mărturisirile în jurnalul inițial titrat ,,Romanul romanelor", consemnează o foarte importantă aducere-aminte: Nu e vorba de vreo spovedanie nici picantă și nici senzațională. N-am să pomenesc despre pățaniile sau aventurile sau întîmplările vieții mele decît întrucît acestea au avut vreo legătură cu opera... Ei bine, Ion, își
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
Dominic Stanca (Cluj, 1 ianuarie 1926 - 26 iulie 1976, București), stabilind ordinea - reală și editorială - a creației sale. Acceptarea acestui scriitor ca "al patrulea poet" al "Cercului literar" s-a făcut oarecum pe nesimțite - vreau să zic: fără a fi consemnată ca atare de către lumea scriitoricească - la câtva timp după ce perioada de afirmare a grupului nostru (anii 1943-1945) trecuse -, adică la Cluj, în timpul ultimelor zvâcniri ale vieții culturale, înainte de instalarea dictaturii culturale comuniste. Adevărata recunoaștere a meritelor sale literare s-a
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
elementele istoriei, cu forța de expresie a unei vocabule regionale, într-o rafinată montură lirică; sufletul se emoționează în fața lor, mâna care le atinge tremură, ochiul care le vede le pătrunde intimitatea. Dacă, de pildă, în baladele lui Ioanichie Olteanu consemnăm o ușoară undă de ironie, Dominic Stanca îngroașă această undă până la un naturalism care nu evită grotescul, redimensionarea realului în mod aproape expresionist. Aici, în acest expresionism trebuie căutată contribuția originală, de o strictă modernitate, a poetului Dominic Stanca. La
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
sau represiunile sociale au condus regimurile sovietice la groapă, ci "bătălia ideilor" și, mai exact, eroarea fruntașilor imperiului ideocratic de a-și supraaprecia "puterea lor de a schimba natura umană prin violență și minciună". Cîteva texte literare merită a fi consemnate în același număr din L.I. Unul are valoare de document și anume raportul pe care Isaiah Berlin (în toamna lui 1945, ca reprezentant oficial al Ministerului de Externe britanic, Berlin vizita Rusia după două decenii și jumătate de la emigrarea lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
roman, și, la 17 septembrie 1934, notează că a stabilit o înțelegere cu editorul S. Ciornei. Acesta însă tergiversa lucrurile. Atunci, la 1 octombrie, contractează cu Editura Adevărul romanul care, predat, e pus imediat în lucru. În 15 decembrie 1934 consemnează "apariția în librării a romanului Mite", autorul primind acasă exemplarele care i se cuveneau. Apoi începe distribuirea romanului prietenilor, cenacliștilor și criticilor literari. Încep să apară articolele de apreciere autorul notînd în februarie 1935 că au fost 48 de astfel
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
e plăcut să vorbești. " În 1960, întreaga presă literară îmbrăca haine festive: doi importanți scriitori, Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu împlineau 80 de ani. Concretizate în numere omagiale de reviste și ziare, evenimentele literare sînt la concurență cu cele politice consemnate în același an: 90 de ani de la nașterea lui Lenin și al III-lea congres al Partidului Muncitoresc Român." (7) Diferențierea între evenimente literare și politice e delicată, dar nu reflectă realitatea obiectivă. Toate evenimentele erau politice, o mascaradă interminabilă
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
ridica universități, înfăptuia Renașterea, apoi lumea modernă industrială, trebuie amendată prin precizarea că mai bine de un sfert de mileniu de vampirizare rusească a pus capac unei stări și așa deplorabilă. Ultimei cotropiri - cea sovietică - i-am fost martor, cele consemnate în masivele volume ale d-lui Aurel-Sergiu Marinescu fiind pentru mine în special un prilej de rememorare. Datele sunt numeroase, importante, într-o largă sinteză. Cu toate că și pe atunci secretul de stat stătea la baza guvernării, se știa de către o
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
pe sub dușumele: soarele.(...) Această lume/ în care seminția omenească a fost trasă,/ încă de la începuturi,/ pe sfoară, și aceste ore ale ei:/ aceste vipere de o sută de ori mai vipere decît viperele" (Aceste ore atingînd aerul). Oboseala erosului apare consemnată într-un limbaj deopotrivă lilial și sarcastic, cu valența unei demonizări: Am obosit,/ pur și simplu am obosit s-o iau mereu de la capăt./ Îmi plutește, la fel ca Ofelia, setea de viață, pe ape./ Mie însumi, dacă vreți să
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
aici, romanele Calea Văcărești, Nopțile domnișoarei Mili, Actele vorbește, recoltînd bune aprecieri. Cînd și cînd mai veneau I. Voronca, Zaharia Stancu, Virgil Gheorghiu, era mai mereu prezent Eugen Jebeleanu, N. Carandino, I. Holban (vizibil neagreat de unchiul său), Vasile Lovinescu (consemnat Lala), preocupat, cum se știe, de ezoterism, Simion Stolnicu, Bogdan Amaru. Cîteodată era obligat să noteze calificativul: "Ședință mediocră și fără lecturi esențiale". Dar, răbdător, avea și surprize plăcute, cînd, la ședința din 14 martie 1935 apar Rebreanu, Ion Barbu
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
cădere la alegerea în Academia Română, în condițiile amintite mai înainte. La 22 mai 1936 notează amărît: "mă dezgust de toată ticăloșia asta". Și, asigurat de I. Petrovici, își pregătise și un discurs de recepție. Și, totuși, căderea se produce, Lovinescu consemnînd 36 de articole și intervenții lui favorabile după acest scandalos eveniment, la care Iorga s-a folosit, nepotrivit, de incidentul romanului Bălăuca și chiar Mite, declarînd că marele critic - se putea astfel? - defăimează marile valori naționale și, deci, locul său
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
făcute la Societatea de Geografie, în legătură cu etimologia unor nume (precum Caracal), care, neuitînd rușinea, de îndată ce s-a ivit ocazia, l-a trecut pe lista de expulzați. Că Bacalbașa devenise, după 1920, antisemit, scriind la Universul, se știe și, de aceea, consemnează evenimentul cu părtinire. Mai greu de înțeles e de ce îl urmează dl. Tiberiu Avramescu, scriind în note că, atunci cînd a ajuns la Viena, Gaster a scris un articol favorabil țării în Neue Freie Presse. De fapt, articolul său a
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
filme de senzație sau de aventuri gen Robin Hood - este clar că nu merg deloc cu democrația și cu legile de drept. Această contradicție flagrantă nu a scăpat distinșilor luptători. Este cu putință ca articolul de ziar să nu fi consemnat decât esențialul, care, se știe, nu prezintă niciodată vreun interes real pentru publicul avid de "sacrilegii bine cumpănite" cum spunea o dată un filosof. Mai este apoi un lucru, pe care se cuvine să-l împărtășesc cititorilor: articolul în chestiune, - o
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
o acrediteze, că el nu poate pierde nici un proces de calomnie, a fost infirmată, însă mult prea tîrziu, într-un moment în care el conduce un partid care ocupă cel de-al doilea loc în preferințele alegătorilor. Ziarele care au consemnat această sentință n-au intrat în detalii. ADEVĂRUL, de pildă, s-a mulțumit cu o știre, imediat după aflarea sentinței. Se pare că uneori acarul Păun nu e doar năpăstuitul pe spinarea căruia cad acuze nedrepte. Un uriaș scandal s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
implicit, înscris sau vizat", și cam săracele lor avataruri textuale în proza pașoptistă, adresarea ploconită către cititor și atmosfera intelectuală a epocii, cu preferințe snoabe sau plebee ("scârbosul Paul de Kock") deopotrivă cu formulele de introducere în ficțiune sunt culese, consemnate și analizate în pagini critice incitante încă de la titlu. Liviu Papadima știe cum să provoace la lectura unui text dificil prin asocieri promițătoare, plasându-l pe Vergiliu lângă Spielberg, vorbind aici de "Încurcături platonice" ale genurilor, colo de "neseriozități" și
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
Cu toate acestea, trăirea e intensă de la început la sfârșit. Ca toate celelalte, de altfel, romanul e un continuu bun rămas. Printre alte procedee (cum ar fi amestecul de timp istoric și timp prezent), folosiți intertextualitatea. Citați un jurnal care consemnează nu numai secolul trecut ci și întreaga istorie a omenirii. Transpare o dorință de globalitate. Creați un tărâm al memoriei plin de istorii. Scrieți cu inteligența (înțelegerea, tot ceea ce cunoașteți) ori cu sufletul (percepția lirică a lumii)? G.S.: Sper că
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
ereticilor, dacă ei au dezvoltat o activitate teologică însemnată, de exemplu Origen sau Tertulian sau Teodor de Mopsuestia 10. Este important de știut faptul că, atât probarea Bisericii, cât și vechimea sunt necesare, deoarece, au rol verificativ. Dacă prima este consemnată în mod expres în documentele sinoadelor, ecumenice și locale, în decizii bisericești de maximă importanță, sau în chip tacit, prin folosirea învățăturii anumitor autori pentru apărarea credinței, cea de-a doua implică, pe de o parte, autoritatea timpului apropiat de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
poate cel mai radical efect, deși mai greu de observat astăzi tocmai din acest motiv, a fost cel al implicării în limba comună a unei rețele de termeni psihanalitici, precum și, subsecvent, cel al privilegierii unui anumit tip de discurs. Este consemnat astfel un efort absolut necesar de rafinare, specific secolului pe care îl încheiem - și îndeosebi ultimelor decenii. Este de asemeni legitimată și o voluptate a adecvării erudiției la afectul întemeietor. Pentru consumatorul de literatură străină, deficitul de psihologie al discursului
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
și practica morții s-ar părea că se anulează prin harul bolii (boala poate ajunge un har!). * În definitiv, ce căutăm altceva decît, vorba lui Rimbaud, "ferocitatea prospețimii"? * Cîte gînduri nu le mai exprimăm din teama că au mai fost consemnate de alții! Rămîne să le rumegăm în intimitatea noastră caldă, obscură, animalică. * Lăsați gafele în integritatea lor! Nu le alterați prin scuze! * Orice idee dusă la capăt generează exagerare, orice exagerare e deja un cinism. * Pentru a arăta convenabil, te
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
judecat și condamnat în contumacie. Avusese prevederea să plece la vreme în Elveția. S-a pus la adăpost de pedeapsă dar nu și de moarte, soția fiindu-i otrăvită de o noră, exercitînd și asupra lui tentativă de asasinat. A consemnat, se pare, averea în devize pe care o luase cu sine. N-am citit, mărturisesc, cu interes aceste memorii contrafăcute ale lui Stelian Popescu, iar opiniile favorabile ale editorului, dl Ioan Opriș m-au îndurerat, ca orice demers critic lipsit
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
decurs digestia, ce-au visat azi noapte-n vis, buletinul meteo al unor zile anodine, lista lor de lecturi cu comentarii didactice sau exclamative. Exista și literați (ocoliți cu prudență de cei fripți) care-și alimentează jurnalul cu discuții întîmplătoare, consemnează dialoguri între colegi, colportează indiscreții și a doua zi, pac la gazetă cu satisfacția "las'că v-am aranjat eu în ochii posterității". În TIMPUL nr. 11 (un număr bun, cu multe de citit), Simona Popescu și Gheorghe Crăciun, răspunzînd, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
că nu s-a găsit încă o modalitate de editare în volum a acestor documente excepționale, în care abundă informații despre viața culturală românească din prima jumătate a secolului, despre evenimente și personalități, și care conservă în toată prospețimea atmosfera consemnată la cald, pe viu, de cei doi cărturari, atît de deosebiți temperamental, dar care au în comun pasiunea pentru cultura română și patriotismul în sensul cel bun, neostentativ. Filele de jurnal ale lui Leca Morariu citite în acest număr consemnează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
consemnată la cald, pe viu, de cei doi cărturari, atît de deosebiți temperamental, dar care au în comun pasiunea pentru cultura română și patriotismul în sensul cel bun, neostentativ. Filele de jurnal ale lui Leca Morariu citite în acest număr consemnează zile din 1917-18, cu condeiul unui jurnalist talentat, care imprimă paginilor toată savoarea scenelor trăite, detalii din viața mondenă a Bucureștiului acelor ani, frenezia tinereții lacome deopotrivă de lecturi și delectări artistice, cît și de plăceri, să le zicem, mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
îl vede pe Iulian în Coana Leanca cu dublu sens și în Zinca caută ginere), cerceta expozițiile de la "Palatul artelor", unde expuneau Steriadi, Vermont, Verona, Ressu, Ștefan Popescu ș.a., iar după spectacole, e invitat la cină în diferite case și consemnează discuțiile și modul cum a petrecut pînă tîrziu, petreceri adesea terminate cu cîntece (unele deocheate, precum Țațo, nu te supăra, reprodus în întregime) sau anecdote corozive, de un remarcabil haz cazon. Sînt notate cu vînă de reporter și evenimentele de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
Viorica Bucur Într-un peisaj cinematografic monocrom, dominat de producții americane, orice manifestare care aduce pe ecranele noastre filme nonamericane se constituie într-un adevărat eveniment, demn de a fi consemnat. Cu atât mai mult dacă acest eveniment se permanentizează. Astfel, de cinci ani încoace, pe agenda cinefilului bucureștean, figurează, la sfârșit de noiembrie, "Zilele filmului britanic - British Film Days." Organizate de Consiliul Britanic la București în parteneriat cu Uniunea Cineaștilor
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
precum Zaharia Stancu și Titus Popovici, "cîntărirea corectă" a opozanților și disidenților precum Paul Goma, analiza unor trăsături apărute pe parcurs precum sarcasmul civic și umorul debordant, rabelaisian al lui Luca Pițu și multe altele. în contul strictei actualități, sînt consemnate o sumă de mișcări pe o tablă de șah nu doar literară, în măsură a incita discuția dialectică: "După ce, încă în 1990, Augustin Buzura se grăbise - împreună, de altfel, cu Eugen Simion și Mircea Zaciu - să lanseze pe postul național
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]