8,403 matches
-
exprimat clar. „Eul” se implică total pentru a reda stări de suflet și tensiuni...sentimentale. Eul liric care se autoreflectă în versul liber își contemplă fizionomia și fiziologia în poezia cu prozodie clasică. Nota postmodernistă se menține, însă, la nivelul consemnării concrete a iubirii. Eul liric este de multe ori un eu fizic, deși cel înfățisat coincide cu cel ce înfățișează. „Când noaptea-ncepea să miroasă a zori,/ m-am (eul fizic) trezit cu pantofii în mână (autoreflecția)/ iar în adâncul
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
și să anticipez intențiile scenariștilor și evoluția interpreților. Din copilărie obișnuiam să fac asta, atunci ținta erau desenele animate! De acolo mi se trage! ------------------------------------------------------------------------------ * Oltița CÎNTEC, critic de teatru și publicist, doctor în Teatrologie. A semnat mii de cronici teatrale, consemnări, eseuri, studii, recenzii, interviuri, portrete. Este și autor de carte, membru al Uniunii Scriitorilor, care în 2011 i-a acordat Premiul Secțiunii Critică pentru volumul Hermeneutici teatrale, apărut la Editura Niculescu. A inițiat multe proiecte de teatru dedicate tinerilor, este
FILMUL E... AMANTUL MEU ! de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/355303_a_356632]
-
proastele, iar madam Marea Marmara le privea disprețuitoare și le zicea că de nimic nu sînt bune, nici să și-o tragă cu un tip mișto din vreo revistă americănească. Cam astea erau și veștile bune și alea rele și consemnarea lor a descurs fără nici un incident deosebit, pentru că în văgăună timpul se scurgea mai lent ca deobicei, ziua se tot mărea și oile și vacile și caii umblau de colo-colo în căutarea unor fire de iarbă de culoare normală, adică
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
de considerațiile altor critici și comentatori notorii și avizați ( în cazul de față Albert Camus, Andre Daspre) iar eseul cuprinde și o sumară istorie a existenței acestui roman.(anul și locul apariției - !913 în Belgia), la care se adaugă și consemnarea calităților artistice, pe lângă cele de natură documentară. (afacerea Dreyfus), iar eroul principal, care dă și numele romanului, este prezentat ca o victimă a contradicției dintre religie și știință. * Al. Fl. Țene emite opinia cu nuanță polemică despre faptul că istoriile
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 1.3. Școala din cătunul Sătic Satul Sătic, situat la 8-10 kilometri la nord-vest de Rucăr, în amonte pe râul Dâmbovița, avea școală la data consemnării neajunsurilor de mai sus de la școala de centru, cum era socotită școala de la Rucăr. Tot revizorul școlar C. Rădulescu-Codin evaluează și consemnează, cu câțiva ani mai înainte, opinia sătenilor ce doreau să-și vadă copiii luând învățătură de carte în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
Kalehde la Muzeul Regiunii Porților de Fier, moravurile , insă le putem contura retrospectiv și pe baza unor surse documentare aflate la Arhivele Naționale Drobeta Tr Severin, Craiova, București, ca și a unora mai puțin cunoscute precum Cartea de impresiisau unele consemnări făcute de noi sau alți cercecetători cu caracter memorialistic, ale foștilor insulari musulmani sau creștini care au locuit pe insula când aceasta a intrat în administrație românească . Din însemnările selectate din Cartea de impresii se poate apreciacă au fost trei
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > ERNEST HUȘANU - CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” - RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU Autor: Ernest Hușanu Publicat în: Ediția nr. 1905 din 19 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trecând "Dincolo de amintiri" fără a trăda „cele trei maimuțe”* din biblioteca sa și părăsind
CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” – RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU de ERNEST HUŞANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368959_a_370288]
-
Ernest Hușanu Publicat în: Ediția nr. 1905 din 19 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trecând "Dincolo de amintiri" fără a trăda „cele trei maimuțe”* din biblioteca sa și părăsind „covorul pe care ascultase Gershwin”*, Ivan Lungu deschide, cu inima plină, sertarul consemnărilor sale din anii 2004 - 2013. Observator atent și activ, participant frecvent la multe întâlniri culturale (literatură, expoziții de pictură, fotografii, sculptură, tapiserie) cu personalități din diplomație și alte domenii din Israel, este departe de a fi în rolul unui reporter
CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” – RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU de ERNEST HUŞANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368959_a_370288]
-
chiar cu referire propriu-zisă, publicate de subsemnatul în presa de limbă română din Israel și Contemporanul, în decursul ultimilor zece ani". Într-adevăr, o „colecție" bine expusă, judicios adunată și repartizată în cele cinci capitole. În primul capitol „Relatări și consemnări" găsim scurte reportaje despre cercurile culturale și expoziții din Haifa, Kraiot, Carmiel, Naharia, Nesher, participând activ și la prezentarea expozițiilor de sculptură, tapiserie, artă fotografică. Prezent și activ, receptor afectiv, redă impresiile, le înfățișează cu ochiul atent al reporterului, participant
CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” – RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU de ERNEST HUŞANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368959_a_370288]
-
înfățișează cu ochiul atent al reporterului, participant cald, redând culoarea locală și aprecieri asupra valorii artistice a acestor manifestări. Consemnez reportajul cu ocazia reuniunii timișorenilor din 2011, cu reîntâlniri emoționante. În capitolul II, „Impresii de cititor", Ivan Lungu schimbă registrul consemnărilor. Apar impresiile întunecate de la tragediile Holocaustului precum: „Farmacistul de la Auschwitz", „Soluția finală", "Auschwitz - Țara morții" (sguduitoare mărturii ale distinsului scriitor Harry Ross), „Memoria salvată" (lucrarea prof. dr. Smaranda Vultur) și recenzia cărții „Rapsodie în alb și negru" a talentatei scriitoare
CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” – RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU de ERNEST HUŞANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368959_a_370288]
-
și plăcut de citit. ------------------------ * Referire la titlurile cărților publicate anterior: „Maimuțele de dincolo de amintiri” (Editura „24:ORE”, Iași, 2012) și „Ascultând Gershwin pe covor” (Editura „Aureo”, Oradea, 2013) (Nota red.) Ernest HUȘANU 18 martie 2016 Israel Referință Bibliografică: Ernest HUȘANU - CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” - RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU / Ernest Hușanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1905, Anul VI, 19 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ernest Hușanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” – RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU de ERNEST HUŞANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368959_a_370288]
-
care sunt deosebit de emoționante, pentru oricine le citește, dar mai ales pentru autor. Geta NEDELCU: Inima este un profet pentru scriitor? Mihai LEONTE: Se prea poate! Oare inima poate citi viitorul? Întrebarea are un substrat enigmatic! Dacă din 1958 de la consemnarea primei mele poezii rămasă și până în anul 2010 am parcurs diverse etape în creațiile mele, ce pot spune? Că inima a avut un impact anume? Inima vibrează la diverse evenimente, care nu se știe ce vor deveni în viitor! Profețiile
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
de om și de artist este Reunirea, căci Unitatea Neamului e mai presus de orice. Tamara GORINCIOI: Vă mulțumesc și să dea bunul Dumnezeu ca „Lacrimile Prutului” să se transforme în lacrimile de bucurie a Reîntregirii celor două maluri românești. ----------------------------------- Consemnare: Tamara GORINCIOI Chișinău, Republica Moldova iulie 2015 Referință Bibliografică: Tamara GORINCIOI - LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEȘTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015. Drepturi de Autor
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > CONSEMNĂRI PE CURAT Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1576 din 25 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului NOU LA EDITURA ANAMAROL Editor / tehnoredactare RODICA ELENA LUPU Coperta GEORGE ROCA Filozoful de aleasă cultură, Constantin Noica, sublinia: "O cultură nu
CONSEMNĂRI PE CURAT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369821_a_371150]
-
se scrie și cel care scrie. Cuvintele îl reprezintă pe cel care scrie, ca și pe cel despre care scrie. Ele au expresia unor idei, a unor imagini, a unor intuiții a unor revelații care iau forma autorului. Referință Bibliografică: CONSEMNĂRI PE CURAT / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1576, Anul V, 25 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CONSEMNĂRI PE CURAT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369821_a_371150]
-
morală și spirituală, cu o afectivitate manifestă pentru personalitățile literare cărora le-a dedicat gândurile și opiniile sale cu mândria de a fi aparținut aceluiași popor și a de a fi scris în același dulce grai românesc (Îmi plec fruntea, Consemnări pe curat), descoperind astfel, mai întâi, ipostaza de critic și istoric literar a unei scriitoare care nu va înceta să mă uimească prin dăruirea, pasiunea și talentul puse în slujba scrisului, a artei în general. O a treia carte (Frumoasele
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
Prin sita vremii; cu Gând purtat de dor, n-am pierdut din vedere Întoarcerea spre obârșii, realități răsfrânte în Oglindiri. Am străbătut Luminișuri și nu m-am putut opri să Îmi plec fruntea, cu smerenie și îngăduință, la toate aceste Consemnări pe curat. Am petrecut cu ea Frumoasele vacanțe, Pe cărările vieții, până când am văzut Liliacul înflorit în pragul înserării și am admirat prețuirea ce s-a așternut despre această autoare în Frumusețea scrisului (s.a.).” Acest „buchet” este o binemeritată laudatio
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
de oameni față de actul creației în sine” (Un gest de reverență scriitoricească). Rodul acestor preocupări sunt evidente în paginile mai multor volume încă din 2009 (Oglindiri) sau din 2011 (Luminișuri), dar, mai ales în cele din 2014 (Îmi plec fruntea, Consemnări pe curat). Acest lucru a fost posibil numai pentru că a avut acea „disponibilitate de a se ocupa de creația altora”, știind „să recunoască talentul[...]să aprecieze valoarea, să cerceteze și să se informeze despre cărți și autori și să le
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
Cercetători ai veacurilor trecute au ajuns la concluzia că aristocrația românească a fost puternică și că ea datează din primele timpuri ale fondării și organizării statelor românești, idee susținută de însuși istoricul Alexandru Xenopol. Boierii români cărturari fac și primele consemnări ale faptelor istorice, începând de la întemeierea celor două țări și până în secolul al XVIII-lea. Cronicilor semnate de Grigore Ureche, Miron și Nicolae Costin, Ion Neculce, Radu Popescu le urmează lucrări cu caracter științific, istoriile scrise de Dimitrie Cantemir și
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
de stări și situații ce te fac să te duci cu gândul la Garabet Ibrăileanu sau la Mihail Drumeș. Adolescentul sfios educat vibrează la fiecare pagină în fața unui iubiri îndelung așteptate care este gata să se materializeze. Apelând când la consemnările cuprinse într-un jurnal al trăirilor pline de speranță sau de fiorii unei lungi și mistuitoare așteptări, autorul folosește adeseori un discurs apropiat de poemul în proză întrerupt din când în când de dialoguri salvatoare. Scrisul elegant, plin de inventivitate
SMOCHINELE ADOLESCENŢEI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362730_a_364059]
-
obiceiul nuntirii, în perioada menționată, nu ar fi existat la străbunii noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor, care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni, dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
strămoșii noștri îl considerau naș cosmic, oficiatorul tuturor nuntirilor de la începutul fiecărei primăveri, atât la oameni cât și animale. Dragobetele era considerat zeul bunei-dispoziții, celebrată prin veselie și petreceri de la care se porneau de multe ori discuțiile viitoarelor căsătorii. Față de consemnările etnologilor și filologilor noștri, care au studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de cercetat înainte de anul 1990, aș opta mai mult pe legătura acestei sărbători ca fapt
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Mântuitorului, lumina creată și necreată, idolatria, profețiile Vechiului Testament, proorociile Sibilelor, etc. În mod expres amintește de sibila tracă Eritreea, care prezice psalmic viitorul lumii legat de Dumnezeul creștinilor, numindu-L în limba arimică-aramaică-protodacă: Iisus Hristos Mântuitorul, Fiul lui Dumnezeu. ( consemnarea a fost făcută de Cicero). Aceeși Sibilă, relatează poetul Virgiliu, proorocește nașterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria (citați de Eusebiu), iar istoricul Sozomen îi atribuie tot sibilei Eritreea profețiile despre izbăvitoarea Cruce: O fericit și binecuvântat lemn al Crucii
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
invite. Poate pentru unii par povești, dar sunt adevărate. -De care dintre cărțile scrise sunteți cel mai mândru? - Știți cum e, ca și cu un copil! De ultima sunt cel mai mândru, a avut zeci de cronici, zeci de însemnări, consemnări, interpretări în reviste din Iași, București, Pitești, Timișoara și alte orașe. Am pătruns în lumea literară pe intrarea principală, după cum se poate observa. Iar acei redactori-șefi de reviste, m-au publicat nu doar pentru că-mi erau prieteni. Da, contează uneori
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
cărora unii intelectuali ai vremii au încercat să schițeze mici monografii cu caracter istoric. Potrivit acestora, satele care se află astăzi pe teritoriul comunei Pădureni sunt sate vechi, care în mare parte existau încă de la mijlocul secolului XV-lea. În consemnările oficiale ale vremii, încă din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, aceste sate apar menționate cu dese schimbări de nume. Sunt nume împrumutate, fie de la numele sau poreclele unor moșieri importanți din zonă, fie de la diverse întâmplări cotidiene. 1. Pădureni
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]