802 matches
-
Hope, K.R. Sr., Chikulu, B.C. (eds.), Corruption and Development in Africa. Lessons from Country Case-Studies, St. Martin’s Press, New York, p. 32. footnote>. „Legea democratizării”, care stipulează că „gradul de corupție variază invers proporțional cu gradul în care puterea este consensuală”, sprijină de asemenea ceea ce a devenit argumentul principal și practic asupra corupției - și anume acela că poate fi desființată prin democratizarea statului. O mare parte din literatura politologică asupra corupției s-a concentrat, de aceea pe problema vastă a democratizării
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
la pușcărie. Cultura politică modernă îndeamnă la moderație și la consensualism. Societățile mai puțin conflictuale (vedeți Scandinavia) sunt mai bogate, mai stabile și mai bine așezate. Problema e că domeniul despre care vorbim aici nu prea poate funcționa pe baze consensuale. Într-o țară coruptă, nu poți ajunge la un fel de pact cu corupții, care să se ceară singuri la pușcărie. Atunci, cum se poate întâmpla? Poate că termenul de „război civil“ este prea dur în context, dar în esență
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
la sex! Așa cum le-a plăcut întotdeauna marilor patriarhi ai cunoașterii. No, thanks! În New York se comenta cererea comunităților gay de grădinițe separate pentru copiii lor. Detest segregările. Motivul pentru care nu accept eu căsătoriile între homosexuali, ci doar uniunile consensuale, este acela că eu cred că trebuie încurajată heterosexualitatea ca dezirabilă. Și așa bărbații tind să își creeze medii segregate față de cele ale femeilor, și reciproc. Dacă se diluează și familia heterosexuală, atunci chiar cred că ajungem să ne cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pentru răufăcători, este cazul demnelor cetățene și demnilor cetățeni care, îndeplinindu-și cu mare scrupul datoria lor de alegători votând cu oricare dintre partidele legal constituite care determină cadrul opțiunilor politice și ideologice în care societatea se recunoaște în mod consensual, își văd acum limitată libertatea de mișcare din cauza unei insolite majorități de perturbatori, a căror singură caracteristică, spun unii, este aceea de a nu ști ce vor, dar care, după părerea noastră, o știu foarte bine și se pregătesc pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
secolului al XVIII-lea și a fost impus de gîndirea socială de toate culorile pentru a promova viziuni diferite despre alcătuirea puterii în societate. Oricît de diferite ar fi fost ele, de la Marx la anti-marxistul Pareto, toate aceste viziuni sînt consensuale în a considera că elita nu desemnează un model uman, în sensul de plenitudine paideică, ci o structură reală de putere, oricare ar fi natura acesteia (economică, politică, religioasă etc.) - ba chiar indiferent de moralitatea ei. Pentru America, intrată mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cum altfel putem să interpretăm titlul paradigmatic al cărții sale, care este acum pe buzele atîtor români ? Să luăm deci cît se poate de în serios titlul : De ce este România altfel ? știm deja că este altfel. De unde știm ? Părerea aproape consensuală a publicului este luată practic ca atare și devine premisă a specialistului, legitimînd-o astfel ab initio. Pe de altă parte, a fi este un verb „tare” : dacă România este și nu a devenit, înseamnă că este astfel dintotdeauna, de cînd
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
doua oară când am reușit să ne adunăm de când s-a anunțat revizuirea. Totuși, raportul lui Griffiths ne dă mult de lucru și este un imbold puternic în direcția cea bună, întrucât dă o lovitură mortală întregii idei de conducere „consensuală“. Doamna din comisia noastră (cam roșie, bănuiesc) și-a exprimat îndoielile, dar i-am închis gura citând definiția dată de Margaret consensului, „procedura prin care sunt abandonate toate convingerile, principiile, valorile și strategiile“ și „ceva în care nu crede nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
prevederi de securitate națională, în secret. Deci în acest dialog stau de vorbă două personaje, al treilea fiind mut. Ei bine, eroul principal este pozitiv, fiind un cadru de poliție care are datoria să ne fluiere pașnic, să ne amendeze consensual și, dacă e cazul, să ne aresteze preventiv sau de tot, spre bucuria generală a societății noastre tot mai sănătoase. Celălalt personaj este josnic și negativ rău și nu ne face cinste, mai ales că nici ajutor de șomaj nu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
spune că nu noi ne alegem visele, ele ne aleg pe noi, așadar să te lași ales și locuit de vise, să meditezi, să pierzi vremea, să Încerci toate felurile de mîncare din lume, toate băuturile, toate mașinile, să mîngîi consensual concubine pe sub frunze de palmier, să asculți mările și pasărea paradisului, să vezi Noua Zeelandă, Polul Sud, să te duci În Tibet, să te impregnezi cu impresii și peisaje și acuarele și cuvinte și rîuri și arome și obiceiuri și limbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că asocierea ISRS cu risperidonul s-a dovedit eficientă în cazul pacienților care nu reacționau la terapia bazată numai pe inhibitori. Chestiunea definirii unui pacient refractar la tratament a fost studiată de Rasmussen și Eisen (1997), care au sugerat formularea consensuală persoană care nu a reacționat nici la administrarea adecvată a ISRS, nici la expunerea la stimuli cu prevenirea răspunsului (Rasmussen și Eisen, 1997, p. 11) față de monoterapie, prin expunere sau prin administrarea de inhibitori ai recaptării serotoninei. Dificultatea esențială legată
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
art. 942. În noua reglementare, referitor la efectele contractului se face mențiunea expresă că printre acestea se include și transmiterea unui raport juridic (pe lângă constituirea, modificarea și stingerea acestuia). b) După forma în care sunt încheiate, actele juridice civile sunt consensuale, solemne (formale), reale. Consensuale sunt acele acte care devin valabile prin simpla manifestare de voință a părților, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalități (vânzarea-cumpărarea, schimbul, depozitul). Solemne sunt acele acte juridice care se pot încheia valabil numai prin îndeplinirea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
reglementare, referitor la efectele contractului se face mențiunea expresă că printre acestea se include și transmiterea unui raport juridic (pe lângă constituirea, modificarea și stingerea acestuia). b) După forma în care sunt încheiate, actele juridice civile sunt consensuale, solemne (formale), reale. Consensuale sunt acele acte care devin valabile prin simpla manifestare de voință a părților, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalități (vânzarea-cumpărarea, schimbul, depozitul). Solemne sunt acele acte juridice care se pot încheia valabil numai prin îndeplinirea unei anumite formalități, cum
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
juridice reale sunt cele pentru formarea cărora este necesară remiterea lucrului (pe lângă acordul de voințe al părților)192. Fără a arăta criteriul în funcție de care se conturează cele trei categorii de acte juridice, noul Cod civil reglementează în art. 1174 contractele consensuale, solemne și reale. Este o clasificare extrem de importantă întrucât în funcție de aceasta poate fi analizată validitatea actului juridic respectiv. În lumina acestui articol, contractele consensuale se formează prin simplul acord de voințe al părților, cele solemne se formează numai prin îndeplinirea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
se conturează cele trei categorii de acte juridice, noul Cod civil reglementează în art. 1174 contractele consensuale, solemne și reale. Este o clasificare extrem de importantă întrucât în funcție de aceasta poate fi analizată validitatea actului juridic respectiv. În lumina acestui articol, contractele consensuale se formează prin simplul acord de voințe al părților, cele solemne se formează numai prin îndeplinirea unor formalități, iar pentru formarea contractelor reale este necesară remiterea bunului ce reprezintă suportul material al său. c) După scopul urmărit de părți, actele
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
oferă unui public larg. Ea are un pronunțat caracter comercial, distribuind, sub pavăza accesibilității, produse populare. Dar, să nu uităm ne previne un Kellner atent la nuanțe -, nu este pur și simplu un instrument de dominare ideologică (într-o accepție consensuală). Fiindcă, azi, pe de o parte, ne confruntăm cu o diversitate de opțiuni (vezi culturile alternative în ebuliție) iar, pe de altă parte, cu rafinate metode de supraveghere și manipulare. În alt sens, într-o epocă de mare confuzie culturală
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
consideră a fi descoperită sub ruinele templului lui Uruk, din Mesopotamia anilor 3200-3400 Î.Hr. Societatea comercială a fost utilizată intens atât în Grecia antică cât și în Imperiul roman. Dreptul roman prevedea că societatea civilă (comercială) constituie un contract consensual, în temeiul căruia asociații puneau ceva în comun în scopul de a realiza și de a împărți beneficii 13. Odată cu dezvoltarea relațiilor comerciale între Imperiul roman și celelalte teritorii s-au legiferat mai multe forme ale societății comerciale, forme care
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sau acționarilor societății comerciale", în R. R.D.A., supliment nr. 1/2007. Catană R.N., "Admisibilitatea acțiunii în dizolvarea societății comerciale pentru neînțelegeri grave între asociați", în R.D.C., nr. 2/1998, p. 63. Căpățînă O., "Constituirea societăților comerciale cu personalitate juridică. Faza consensuală", în Dreptul, nr. 7-8/1991. Căpățână O., "Societățile comerciale în interpretarea jurisprudenței", vol. II, în R.D.C., nr. 2/1999. Cârcei E., "Dizolvarea și lichidarea societăților pe acțiuni", în R.D.C., nr. 12/1996. Cohen I.G., "Condițiunea juridică a societăților comerciale în România
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
juridică a societății comerciale", în Dreptul, nr. 11/200, p. 36, M. Scheaua, Legea societăților comerciale, nr. 31/1990, comentată și adnotată, Ed. All Beck, București, 2000, pp. 21 și urm. 25 O. Căpățînă, "Constituirea societăților comerciale cu personalitate juridică. Faza consensuală", în Dreptul, nr. 7-8/1991, p. 46; D. Gibirila, Droit de sociétés, Ed. Elipses, Paris, 1997, p. 5. 26 Y. Guyon, Traité de contrats. Les sociétés, ed. a 3-a, L.G.J.D., Paris, 1997, nr. 8. 27 Ghe. Piperea, op. cit., p. 79
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
necesită sprijin suplimentar (cerințe educative speciale), pune accentul pe îmbunătățirea performanțelor școlare și pe creșterea nivelului așteptărilor cadrelor didactice, cu focalizare pe solicitarea cognitivă. O formulă eficientă de evaluare în condițiile educației din școala incluzivă constă în evaluarea dialogată, participativă, consensuală, proces în care sunt negociate și aduse la un consens diferitele interese, valori și puncte de vedere între educator și elev. în modelul tradițional, bazat pe o concepție directivistă în evaluare, se legitimau rolul și puterea educatorului asupra elevului, limitând
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
între educator și elev. în modelul tradițional, bazat pe o concepție directivistă în evaluare, se legitimau rolul și puterea educatorului asupra elevului, limitând relațiile interpersonale (elevul avea un rol pasiv, iar evaluarea era centrată pe rezultatele muncii sale). Evaluarea participativă, consensuală are la bază responsabilitatea împărtășită de elev și educator, iar accentul se pune pe cooperare, pe colaborare și pe procesul învățării. Astfel, noțiunea de evaluare își lărgește sfera de cuprindere și nu se oprește doar la conținuturile vehiculate în școală
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
analizată sub trei aspecte: responsabilitatea exclusivă procesul de integrare revine unei singure instituții sau organizații; responsabilitatea alternativă asumarea responsabilității revine, alternativ, pentru anumite etape sau faze ale programului de integrare, unor instituții sau organizații implicate direct în activitățile programului; responsabilitatea consensuală (co-responsabilitatea) asumarea responsabilității se face prin consensul tuturor partenerilor implicați în programul de integrare. Acest model s-a dovedit a fi prea teoretic, experiența practică evidențiind o serie de dificultăți în planificarea, programarea și alocarea responsabilităților; pornind de la ideea acestui
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
analiza de conținut, tratarea acestor cuvinte cu diferențiatorul semantic. Asemănător, se poate imagina construirea unor strategii metodologice pentru investigarea unor teme dominante ale familiilor, cum ar fi relația dintre generații. În al doilea rând, ar fi vorba de folosirea paralelă, consensuală a mai multor metode și tehnici, pornind de la principiul că o temă, trăsătură, valoare, atitudine relevată prin metode diferite este de mai mare adâncime și autenticitate. Ținând seama de aceste principii, dar și de cerința reprezentativității eșantionului studiat, este de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sub acoperirea anonimatului. Or, fiind conștienți de acest efect, e hazardant și ipocrit să dăm cifre certe, cu pretenția că reflectăm realitatea. De aceea și prin recentul recensământ al populației din România (2002), folosindu-se și o expresie neadecvată „uniune consensuală” - bănuiesc că din snobism științific -, nu s-a aflat câți coabitează, ci câți au declarat aceasta. Ținând deci seama de faptul că din ce în ce mai mult oamenii își exprimă fără inhibiții propriile păreri și recunosc stări de fapt care înainte erau indezirabile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Mai ales dacă ne gândim că, cu cât o populație era mai închisă, cu atât mai puțin putea să-și dea seama de efectele incestului prin comparație cu alții. Dar și în acest caz, datele cercetărilor nu sunt ferme și consensuale. V. Durham (1991) găsește că în 50% dintre rapoartele etnografilor despre problema incestului se menționează faptul că populațiile (tribale) studiate erau conștiente de efectulbiologic negativ al incestului. Dar după cum observă C. Ember și M. Ember (2002), indiferent dacă erau în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au mai mari șanse de supraviețuire și stabilitate. Autorul crede, de exemplu, că un mariaj întemeiat pe complementaritatea bărbat dominant-femeie ascultătoare are mai mari șanse de a fi armonic decât unul bazat pe o complementaritate inversă. Aceasta deoarece primul este consensual cu prescripția societală (tradițională) de rol, iar cel de-al doilea nu. A. Kerckoff (1974) a propus o integrare a similarității și complementarității în descrierea și explicarea alegerii partenerului, în sensul că, într-o primă etapă, similaritatea de valori și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]