2,278 matches
-
factorilor, motivelor sau relațiilor generatoare. Tot astfel, analiza concepțiilor despre masculinitate și feminitate nu se poate derula nici din perspectiva principiului metodologic al individualismului, oricare ar fi varianta analitică aplicată, decât cu riscul de a ignora natura lor specifică de constructe culturale modelate încă din fazele primare ale socializării, astfel încât să includă subordonarea feminității. Realitatea cotidiană a relațiilor de gen nu este construită doar de un limbaj și de o imagistică falocentrică, pe care le putem distinge în multe produse literare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
economiei cunoașterii, tipurile emergente de cooperare și parteneriat, diversificarea furnizorilor de servicii educaționale, învățarea continuă, alocarea drepturilor de proprietate intelectuală. Lista poate fi desigur extinsă. Totuși, preferăm acum să prospectăm mai atent cele trei tipuri de universități în forma unor constructe ideale, nicăieri existente ca atare, dar prezente în variante mai mult sau mai puțin simplificate. Pentru a explora această nouă tipologie a universităților, propun un set de dimensiuni, după cum urmează: 1. Organizarea instituțională a cunoașterii academice, a producerii (cercetare), transmiterii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
suită de gânditori moderni este responsabilă pentru „constituția onto-teologică a metafizicii” (Martin Heidegger). Construcția eminamente discursivă a teologiei scolastice contrastează cu elaborarea retoric-poetică și inspirația mistică a teologiei răsăritene. Treptat, definiția lui Dumnezeu pierde elementul personal (înlocuit printr-un simplu construct metafizic 1). Dumnezeu redevine „Primul motor” sau „Arhitectul-ceasornicar” ce nu poate primi rugăciuni sau jertfe 2. Mistica sfinților se detașează de gramatica teologică a ortodoxiei elaborată de sinoadele ecumenice. În acest fel se poate spune că, într-un anumit sens
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
n-ar contrazice teza lui Karl Popper (1902-1994) despre adevărul falsificabil și inaparent al cunoașterii umane. La această convingere, unii recruți ai structuralismului adaugă ideea că „nu există fapte, ci doar interpretare”. Unii merg până acolo încât definesc realitatea drept construct narativ sau efect al unei instituiri arbitrare de semnificații, cu asistența unui organ de putere economică, politică sau militară. Un lucru se recunoaște totuși în pragul zero al polemicilor intelectuale de astăzi: nici un lanț exhaustiv de cauzalități (de natură economică
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
întâia oară decât episcopului Teofil, papă al Alexandriei (385-412), la un moment mai degrabă crepuscular din istoria Părinților deșertului 2. Pe scurt, cel puțin în ceea ce îl privește pe Evagrie Ponticul, atât „lupta de clasă”, cât și „ipoteza naționalistă” sunt constructe sociologice sărace, aplicate unui univers spiritual mai puțin afectat de problemele ideologice ale lumii moderne. Situl eclezial al interpretăriitc "Situl eclezial al interpretării" Ce este de spus despre „anexarea clericală” - antică și modernă -a operei evagriene? Am observa mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
violentă și aproape irațională. Violența gestului de respingere nu semnifică - așa cum sugerează critica psihanalitică - o încercare a detectivului de a respecta la literă codul onoarei cavalerești. Ar fi de-a dreptul ridicol. Marlowe este un personaj viu și nu un construct ideologic încărcat de semnificații conservator-etice. El acționează exact cum ar acționa orice bărbat normal atunci când ar simți că i se forțează mâna, că i s-a anulat posibilitatea alegerii. Scena spune multe despre caracterul lui Marlowe, despre discrepanța șocantă între
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a se apropia până la identificare de literatură, folosind - în manieră proprie - aceeași recuzită stilistică: metafore, metonimii, personificări, epitete ornante etc. Dacă acceptăm teoria formalistă conform căreia expresivitatea literară este abatere de la norma limbii, vom observa că această normă este un construct imaginat, o deducție logică. Stabilind existența unui „grad zero” al scriiturii, putem analiza orice tip de emisie textuală. Avem la ce ne raporta. Imaginând un punct de pornire și de referință (gradul zero), distincțiile între poezie și proză, între scriitură
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
muzica mă lovea în stomac...”, „avea o figură acră”. c) Registrul stilistic. Chiar dacă presupune în mod obligatoriu relatarea de la fața locului, descrierea este, până la urmă, o chestiune de stil. Talentul, inspirația, simțul nuanței verbale, echilibrul și buna măsură, creează un construct aparte, greu imitabil, care definește darul cel mai de preț al unui reporter: stilul personal, marca lui stilistică. Forțând o butadă de inspirație biblică, putem spune că, în descriere, totul este permis, dar nu totul este de folos. Prin urmare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la distanță, în timp real, prin intermediul unor dispozitive electronice și mecanice sofisticate (intervenția chirurgicală la distanță, teleconferința școlară etc.). O altă modalitate de raportare la lumea virtuală o constituie imersiunea (Fidler, 2004, p. 163), plonjarea mai adâncă în meandrele desfășurărilor constructelor tehnice. În loc să navigăm abstract printre idei și concepte, pătrundem într-un univers vivant, având iluzia unei interacțiuni directe cu obiectele (de pildă, consultând cărțile de pe rafturile unei biblioteci virtuale, depozitate, desigur, pe autori sau tematic, ca și când ne-am afla într-
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ele) de a reacționa și de a se adapta la context și la utilizator, ceea ce face ca semnele transmise (textul, imaginile, sunetul) să devină labile, direct operaționale, modelabile, schimbabile. Precum ceasurile moi și flexibile din picturile lui Salvador Dali, aceste constructe simbolice obligă la noi moduri de a acționa și a gândi. Repun activitatea și exploatarea proprie în centrul edificării prin cunoaștere. Inteligența însăși nu mai este gândită ca un dat, ci ca o realitate emergentă, ce se construiește neîncetat, prelucrând
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
multe expresii și răspunsuri care se edifică peste totă dar acum. Cyberspațiul oferă o dublă deschidere: noi forme de acces la informație, prin conexiuni multiple, din aproape în aproape, și inedite stiluri de raționare și de cunoaștere, induse de noile constructe ce generează cunoaștere (forță) de la sine putere. Cyberspațiul nu este o entitate închisă, stabilă, ci o realitate emergentă, deschisă semantic și structural, în permanentă prefacere și maleabilitate. Este un flux ce adaugă sau face să dispară alte elemente. Un torent
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
poate reduce la un CD de câteva grame, ascuns între filele unei cărți. Mai mult, computerul a devenit un „model” pentru creierul uman. Nu omul este măsura tuturor lucrurilor, ci el va tinde să se modeleze în conformitate cu o serie de constructe (culmea, făcute tot de el!). Ideologia binaristă transformă omul în „logiciel”, devenit astfel un factor sigur de eficacitate, de siguranță, de producție. Omul-automat a devenit idealul și speranța! Cu cât vom fi mai „mașinali”, mai impersonali, cu atât vom deveni
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
înțelege elementele de context ale conținuturilor, care nu pot fi circumscrise cum trebuie decât prin discuțiile in presentia. Premisa de la care trebuie să se plece atunci când se realizează o reflecție de ordin curricular ar putea fi aceasta: informația este un construct propriu al individului ivit în interacțiunea sa cu cunoașterea socialmente sugerată. Cunoștința achiziționată este mai mult decât un dat exterior individului, un rezultat al unor procese cognitive interne ale subiectului. Computerul dezvoltă capacitatea subiectului de a situa informațiile într-un
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
condiții bine stabilite, eventual restricționate și limitate; un program având funcția de administrare a zonelor securizate. Toate aceste programe interacționează unele cu altele, corelându-se reciproc, făcând ca întregul ansamblu să fie funcțional, ușor de folosit și exploatat. Desigur, toate aceste constructe (metaprograme) nu sunt de competența elevilor, aportul constând în etalarea unor conținuturi la nivelul componentelor acestor structuri. Este bine ca elevilor să li se prezinte drepturile legate de comunicare în mediul virtual (dreptul la protecție, intimitate, confidențialitate), inclusiv drepturile de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dispozitiv [Ă] se sprijină pe organizarea structurată a mijloacelor materiale, tehnologice, simbolice și relaționale, naturale sau artificiale, care modelează, pornind de la caracteristicile proprii, comportamentele și conduitele sociale, cognitive, afective ale subiecților. (Perayra, 2000, p. 22) Termenul dispozitiv este un nou construct teoretic ce susține epistemologic și fundamentează noile realități educaționale. Învățământul deschis și la distanță se originează în instruirea programată, care s-a instituit acum jumătate de veac în spațiul anglo-saxon și s-a extins apoi în unele țări europene. Această
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
care susține că elementul sau fenomenul luat ca obiect al cunoașterii nu are o stare finită, dată; el se construiește, se deconstruiește și se reconstruiește pe parcursul investigării sale, se articulează permanent, „prinde formă” odată cu acțiunea de explorare. Cunoașterea „este un construct uman fundamentat pe faptele vieții sociale” (Trigg, 1996, p. 42); ea reflectă interesele și valorile umane social construite; - teoriile învățării, care prezintă unele achiziții recente ale domeniului, potrivit cărora omul învață construind activ sensuri din experiențele propuse de un curriculum
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
De aici au ajuns la Iuda și apoi la proprietarul Câmpului olarului. Inventatorul legendei spune că ar fi văzut o asemenea monedă la Nürnberg, turnată după un original aflat la Rhodos. Prin urmare, motivul celor „treizeci de arginți” este un construct scripturistic care accentuează kenoza Mântuitorului: Dumnezeu vândut cu prețul unui rob! La fel stau lucrurile și În privința Cinei de Taină. Matei sporește numărul de informații, conversația dintre Isus și discipoli transformându-se Într-o veritabilă dramă cu suspans. Iată fragmentul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Africa a interesat aproape exclusiv din punct de vedere al organizațiilor regionale din Africa de Vest (Riley, 1999). Interesant este faptul că primele studii cu privire la o regiune atrag atenția și sunt conștiente de faptul că zona pe care o studiază este un construct mental și că delimitările pe care le operează teoretic au consecințe importante asupra argumentelor și rezultatelor cercetării, inclusiv din punct de vedere al procesului decizional (Peffer, 1954, pp. 311-312). Ulterior, acest fapt este tot mai neglijat și regiunilor li se
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
un anumit „punct slab”, care limitează metodologia și Încarcă cu subiectivitate gândirea psihiatrică. Se pune astfel Întrebarea dacă este sau nu autentică nebunia? Mai mult chiar decât atât, dacă nebunia există oare În realitate, sau dacă nu cumva este un construct mintal al psihiatrilor? Au existat specialiști și atitudini, ieșite din sfera medicală, care au contestat existența bolii psihice. Pentru curentul de gândire antipsihiatric ne găsim În fața „mitului bolii psihice”. Aceasta este considerată o invenție a psihiatrilor, o etichetă pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
liniile directoare respective, fără o încercare de a construi și promova elemente novatoare în politica publică românească, menite să răspundă cerințelor interne și să sprijine atingerea obiectivelor europene. Domeniul formării profesionale se află într-o etapă de dezvoltare parțială a constructului instituțional (vezi performanțele Consiliului Național pentru Formarea Profesională a Adulților și acoperirea dificilă la nivel regional). Legislativ și strategic, România pare că răspunde cerințelor de a avea o piață a programelor de formare profesională, însă obstacolele birocratice și lipsa de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
posibilitatea de a reflecta nevoile locale. Mai jos sunt prezentate modurile în care o serie de state membre ale Uniunii Europene au ales să reglementeze instituțional politicile de ocupare și formare profesională. Țările nordice sunt caracterizate de o simplitate a constructului instituțional la nivel de minister/autoritate centrală; în schimb, țările sudice (Spania, Italia, Portugalia) au ales să creeze departamente și instituții conexe cu multiple funcții. Un alt aspect interesant este că țările care înregistrează cele mai bune performanțe pe piața
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
persoane (Hahn, Payne, 1997). Cât de bine se simte o persoană în compania altor persoane definește sănătatea socială a acesteia. A avea relații sănătoase, uneori solicită un efort considerabil. Conceptualizarea pozitivă a stării de sănătate din ultimii ani include câteva constructe de bază: un corp sănătos, relații interpersonale de calitate, existența sensului și scopului în viață. Persoanele cu relații personale de calitate și cu rețele sociale suportive tind să fie mai rezistente la îmbolnăvire și recuperează mai rapid după îmbolnăvire comparativ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
simplu, nu? Tânèrul acesta sfios cu mâini delicate, de fatè, profetizeazè pentru Matei iminentă procesului de feminizare a lumii, ascultându-i cuvintele, aproape șoptite, am senzația cè, undeva în creier, un canal de scurgere, înfundat, în care adunasem toate deșeurile constructelor filosofice moderne, începe sè se desfunde, eliberându-mè de sub presiunea cumplitè, De unde știi tu asta, Ilarie? el scuturându-și mândru pletele blonde, Știu! Totul e spus atât de simplu în mesajele de la Medjugorje! Eu, încercând senzația cè am ignorat pânè acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
organismului care dau sens stimulilor interni și externi, conducând la orientarea acțiunii pentru satisfacerea nevoilor (Deci și Ryan, 1985, p. 3). Ambrose și Kulik (1999, p. 231) consideră că "motivația în muncă este un concept de rang mediu, este un construct invizibil, intern și ipotetic ce nu poate fi văzut sau măsurat în mod direct." Eccles și Wigfield, (2002, p. 110) făcând o analiză a cercetărilor recente, apreciază că studiul motivației este în mare măsură studiul acțiunii, teoriile moderne centrându-se
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
umană poate distorsiona la nivel inconștient impulsurile, transformându-le într-o multitudine de manifestări conștiente (Levine, 1976). Sullivan (1989) afirmă că teoriile motivației în muncă sunt dezvoltate din concepția freudiană, chiar dacă cercetătorii nu și-au asumat această origine. Sinele, un construct multidimensional în opera lui Freud, se regăsește în majoritatea teoriilor motivației, prin una sau mai multe din valențele sale: i. moștenirea genetică și trebuințele (eul); ii. funcția de mediere (ego) între eu și solicitările mediului; iii. rezervor al normelor sociale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]