45,637 matches
-
ale universităților se vor stabili în baza prezentei legi. NOTE: Se impune introducerea a două noi articole, cu următorul conținut: „Toate metodologiile, regulamentele și orice alte acte administrative cu caracter normativ emise în aplicarea prezentei legi vor fi elaborate cu consultarea pertenerilor de dialog social.” și „În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, personalului didactic de predare, didactic auxiliar, de conducere și de îndrumare și control i se aplică prevederile din legislația muncii.” Art. 365. Termenii și expresiile utilizate în cuprinsul prezentei
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Române pentru Management Ecologic și Dezvoltare Durabilă (A.R.M.E.D.D.), membru al Asociației Ambasadorilor și altor Diplomați de Carieră. A contribuit direct la inițierea și ducerea, în 1992, a campaniei împotriva importului ilegal de deșeuri toxice din Germania. A participat la consultările cu O.N.G. -urile și la elaborarea unor documente oficiale privind protecția mediului (Legea protecției mediului din 1995, Strategia protecției mediului din 1996) și dezvoltarea durabilă (Raportul național pe 1997 privind dezvoltarea umană, Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă din 1999
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
nivel înalt a O.N.U. de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă (2002). A participat la pregătirile și lucrările Conferinței miniștrilor mediului din Europa (1993), ale Conferinței la nivel înalt pentru mediu și dezvoltare durabilă în regiunea Carpato-Danubiană (2001) și la consultările regionale pentru sesiunea specială a Adunării generale a O.N.U. din iunie 1997 (Rio+5), la Forumul Social European (2005). Activitatea publicistică și științifică A desfășurat o susținută activitate științifică și publicistică, concretizată în peste 300 de articole și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
A fost ales vicepreședinte al primei Conferințe de la Geneva pentru examinarea aplicării Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare. În perioada negocierilor de la Dipoli (Finlanda), consacrate pregătirii Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (C.S.C.E.), a făcut vizite în scop de consultări cu conducerea Ministerelor de Externe din Austria, Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Spania, Portugalia, Italia, Luxemburg, Grecia, Marea Britanie și Canada, pentru a prezenta poziția României în problemele cooperării și securității în Europa. A condus delegația română la Conferințe Bianuale ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de la La Valetta Malta, cu ocazia obținerii independenței de stat a insulei în cadrul Commonwealth-ului. A avut convorbiri la Nicosia Cipru, cu ministrul de Externe cipriot în perioada crizei declanșate de debarcarea trupelor turcești în insulă. În perioada crizei, a avut consultări și la Atena și Ankara cu conducerea Ministerelor de Externe. A participat în calitate de reprezentant al M.A.E. la reuniuni anuale de consultări la nivel de adjuncți ai miniștrilor de Externe din țările socialiste. Ca ambasador în Marea Britanie, în perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Externe cipriot în perioada crizei declanșate de debarcarea trupelor turcești în insulă. În perioada crizei, a avut consultări și la Atena și Ankara cu conducerea Ministerelor de Externe. A participat în calitate de reprezentant al M.A.E. la reuniuni anuale de consultări la nivel de adjuncți ai miniștrilor de Externe din țările socialiste. Ca ambasador în Marea Britanie, în perioada 1980-1986, a contribuit la dezvoltarea relațiilor româno-engleze. Împreună cu colectivul de diplomați ai Ambasadei a participat la organizarea vizitei la Londra a primului ministru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
participarea la elaborarea diferitelor acorduri de colaborare bilaterală, o urmare a acestor vizite fiind și deschiderea, la București, de ambasade, de către majoritatea acestor țări. Tot în intervalul funcționării ca director de relații cu statele din sus-amintitul spațiu, a avut și consultări bilaterale, la nivel de director, cu reprezentanți ai unor ministere de externe străine. Astfel, la 9 septembrie 1971, la solicitarea părții israeliene, a venit la București, Y. Cohen, directorul Direcției Europa din M.A.E., pentru un schimb de păreri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
colaborare economică și tehnico-științifică cu numeroase țări din Africa și Asia. A condus delegația M.A.E. român la Consfătuirea unor țări europene consacrată problematicii Oceanului Indian (Berlin, 1981) și la Reuniunea Grupului de lucru pentru refugiați (Geneva, 1995). A avut consultări cu M.A.E. rus privind cooperarea economică la Marea Neagră și situația din Orientul Mijlociu (Moscova, 1995), precum și cu privire la problematica Mării Mediterane (Moscova, 1987) și situația din Asia de Sud (București, 1988), a fost membru al delegației române la negocierile cu partea sovietică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și culturală, făcând parte din delegațiile oficiale, contribuind activ la redactarea și adoptarea documentelor convenite (protocoale, programe etc.). În perioada negocierilor din Finlanda, de la Dipoli, consacrate Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (C.S.C.E.), a făcut vizite în scop de consultări, însoțind ministrul sau adjunctul ministrului de externe în majoritatea țărilor vest-europene pentru a prezenta poziția României în problemele cooperării și securității în Europa. În cazul Danemarcei și a altor țări nordice, a reprezentat Ministerul Afacerilor Externe în consultările pe aceleași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
scop de consultări, însoțind ministrul sau adjunctul ministrului de externe în majoritatea țărilor vest-europene pentru a prezenta poziția României în problemele cooperării și securității în Europa. În cazul Danemarcei și a altor țări nordice, a reprezentat Ministerul Afacerilor Externe în consultările pe aceleași probleme la nivelul Direcției politice. Primul ambasador român în Statele Unite Mexicane În luna august 1974, în calitate de Ambasador extraordinar și plenipotențiar în Statele Unite Mexicane (numit prin Decret prezidențial nr. 144/27 iulie 1974), la puține zile după sosirea la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de externe, soldată cu semnarea a două acorduri importante: Acordul de schimburi comerciale și Acordul de colaborare culturală. Ca răspuns la această vizită, în 1979, George Castañeda, ministrul de externe al Mexicului, a vizitat România, ceea ce a condus la aprofundarea consultărilor asupra chestiunilor bilaterale, ca și asupra problemelor internaționale de interes comun. Semnificativă pentru evoluția bunelor relații româno-mexicane a fost, de asemenea, vizita la București a Secretarului Apărării Naționale a Mexicului, Generalul Felix Galvan Lopez. Nu în ultimul rând, sunt de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
U. de a declara anul 1975 ca An Internațional al Femeii, în Mexic s-a desfășurat Conferința Internațională a Femeii, la care a luat parte o delegație din țara noastră. În activitatea de impulsionare a relațiilor româno-mexicane, au fost realizate consultări sistematice pe probleme, atât bilaterale, cât și multilaterale, cu cei patru subsecretari de la Ministerul de Externe, cu directorul general politic pentru Europa Orientală, cu directorii generali ai afacerilor economice, afacerilor culturale, organizațiilor internaționale. Problematica consultărilor multilaterale s-a referit la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
relațiilor româno-mexicane, au fost realizate consultări sistematice pe probleme, atât bilaterale, cât și multilaterale, cu cei patru subsecretari de la Ministerul de Externe, cu directorul general politic pentru Europa Orientală, cu directorii generali ai afacerilor economice, afacerilor culturale, organizațiilor internaționale. Problematica consultărilor multilaterale s-a referit la analizarea posibilităților de extindere și consolidare a colaborării României cu subgrupul latino-american, U.N.C.T.A.D. V de la Manila, reuniunea de la București a "Grupului celor 77" înaintea Conferinței O.N.U. pentru știință și tehnologie, pregătirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
țări cu sisteme politice diferite. Cu acel prilej, s-a convenit constituirea Comisiei mixte guvernamentale de cooperare economică, industrială și tehnică; s-au semnat un Acord comercial pe anii 1971 1975 și o Convenție consulară. S-a discutat despre stadiul consultărilor dintre guverne privind conferința general-europeană. S-a exprimat convingerea că renunțarea la folosirea forței și la amenințarea cu forța în relațiile internaționale, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne și avantajul reciproc reprezintă premisa esențială pentru făurirea unei atmosfere de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
României la cea de-a 18-a Sesiune a Adunării generale a O.N.U., New York, 1963. Prim-secretar la Ambasada României din Washington, cu relațiile culturale și științifice, 1963-1967. Consilier în Ministerul Afacerilor Externe. Membru al delegației României la Consultările de la Helsinki pentru securitate și cooperare în Europa, 1972-1973. Membru al delegației României la Negocierile de la Viena pentru reducerea trupelor și armamentelor în Europa, 1973-1974. Ambasador în Maroc, 1974-1982. Îndepărtat din M.A.E. și reluat activitatea medicală, 1983-1990. Rechemat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
funcții de conducere de partid și de stat. Dr. Ovidiu Popescu a fost numit director adjunct la Direcția de Analiză și Sinteză din minister, reluându-și activitatea obișnuită; a fost inclus în două delegații la negocieri multilaterale. Primele au fost "Consultările de la Helsinki pentru organizarea unei conferințe pentru Securitate și Cooperare Europeană", care au început în octombrie 1972; apoi a fost trimis la Viena, unde au început "Negocierile pentru reducerea forțelor armate și a armamentelor în Europa Centrală". La Helsinki, delegația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al Apelor. 1979 1984: participă anual la Comitetul C.E.E./O.N.U. pentru problemele apei de la Geneva. 1982 1984: negociază cu toți vecinii țării noastre Convenții bilaterale privind prevenirea și combaterea grindinei. 1981 1984 este șef al delegației române la consultările cu țările dunărene privind convocarea la București a Conferinței țărilor dunărene privind prevenirea și combaterea poluării Dunării. 1984: este principalul autor al Declarației de la București, document al Conferinței țărilor dunărene privind prevenirea și combaterea poluării. În anul 1990, în august
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la cursurile de vară, la taberele internaționale organizate în Franța. Plecând de la precaritatea modului de prezentare a României în manualele școlare și, în general, a slabei editări și difuzări a cărții românești în Franța, diplomatul român a realizat o amplă consultare a principalelor edituri, a specialiștilor cei mai cunoscuți, a editorilor de manuale școlare, a unor autori de literatură beletristică și a unor organizatori importanți de târguri de carte. A elaborat un material închegat, cu sugestii și propuneri de acțiuni concrete
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
N.U. și ai unor organizații internaționale din familia O.N.U. A elaborat, periodic, analize privind desfășurarea lucrărilor și rapoarte informative destinate instituțiilor interesate. A participat, de asemenea, în preajma deschiderii sesiunilor Adunării generale a O.N.U. (1962-1964), la consultări politice cu ministerele de externe din China, Coreea, U.R.S.S., Iugoslavia, Egipt, Turcia etc. privind unele din problemele aflate pe ordinea de zi sau a inițiativelor delegației României. În perioada crizei din Cipru, determinată de debarcarea trupelor turcești în insulă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
unele din problemele aflate pe ordinea de zi sau a inițiativelor delegației României. În perioada crizei din Cipru, determinată de debarcarea trupelor turcești în insulă, a participat, alături de ministrul de externe sau de adjunctul de ministru coordonator al spațiului, la consultări cu conducerea ministerelor de externe din Turcia, Grecia, Cipru, Iugoslavia, partea română lansând apeluri presante la moderație și la rezolvarea diferendelor pe cale pașnică. În februarie 1990, a fost trimis Consilier la Ambasada României din Bruxelles, prim-colaborator al șefului Misiunii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
României în structurile politice, economice și de securitate ale Europei occidentale. Dintre cele mai importante acțiuni, se pot menționa: vizite reciproce la nivelul Parlamentului, miniștrilor de externe, comerțului și cooperării economice internaționale, agriculturii, apărării naționale, învățământului și cercetării științifice, justiției; consultări periodice, pe teme politice, economice, juridice, culturale, sociale etc. de interes reciproc; consultații și asistență tehnică specială acordată Ministerului Muncii din România în probleme privind formarea prețurilor, salariilor, gestionarea problemelor sociale etc.; renegocierea acordurilor de garantare reciprocă a investițiilor, acordurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
politic, economic și cultural-științific, reprezentat de foarte numeroasele delegații parlamentare române (senatori și deputați) prezenți în Belgia, la invitația parlamentului belgian, la invitația secretariatului N.A.T.O., la lucrările Adunării Atlanticului de Nord sau la numeroasele reuniuni organizate de comisiile Adunării. Consultările și schimburile de idei avute de parlamentarii români cu factorii de conducere din administrația centrală și locală, ai instituțiilor economice, financiare și cultural-științifice au dat un impuls substanțial relațiilor româno-belgiene, au facilitat aderarea României la instituțiile europene. Dezvoltarea și diversificarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
luxemburghez, condusă de secretarul de stat Wohlfart (membru al guvernului) a efectuat o vizită în România (noiembrie 1990). O delegație condusă de ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase, a făcut o vizită oficială în Luxemburg (februarie 1991). O nouă rundă de consultări politice bilaterale, la nivel guvernamental, s-a desfășurat la Luxemburg, cu participarea ministrului luxemburghez de externe, a ministrului comerțului exterior și a secretarului de stat din M.A.E. român (aprilie-mai 1991). O delegație a Camerei de Comerț și Industrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Industrie a României s-a deplasat la Luxemburg, la invitația președintelui Camerei de Comerț și Industrie, s-a întâlnit cu un grup reprezentativ de oameni de afaceri, a negociat și a semnat mai multe acorduri de cooperare. Rezultatele acestor vizite, consultări și negocieri, la care diplomatul român a adus o contribuție importantă, s-au dovedit a fi încurajatoare pentru dezvoltarea ulterioară a relațiilor bilaterale și a conlucrării în probleme internaționale (acreditarea reciprocă de ambasadori rezidenți, negocierea și semnarea unor noi acorduri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
candidaturii României pentru admiterea ei în cadrul organizației. A participat la toate acțiunile de pregătire a primei vizite a secretarului general al N.A.T.O. la București și la crearea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (C.O.C.O.N.A.), forum de dialog, consultare și cooperare în domeniul politic, militar, economic, științific ș.a. între țările membre N.A.T.O. și majoritatea țărilor foste membre ale Tratatului de la Varșovia (total 16 + 22), evenimente care au însemnat deschiderea unei etape noi în relațiile între România și N.A.T.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]