5,573 matches
-
2-a „Motivul emiterii actului normativ“ - punctul 2.1 „Descrierea situației actuale“ ale celor trei note de fundamentare. Pentru o corectă înțelegere a particularităților speței, apreciază necesar a fi făcute anumite precizări referitoare la contextul faptic care a determinat emiterea actelor contestate, în contextul fenomenului de pandemie de magnitudinea celui cu care societatea internațională se confruntă actualmente, declarat ca atare de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020, autoritățile române luând măsurile legislative și administrative necesare pentru prevenirea și combaterea
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
935/2020 și nr. 967/2020 cuprind măsurile concrete necesar a fi întreprinse pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, posibilitatea restrângerii unor drepturi și libertăți fiind prevăzută de Legea nr. 55/2020, și nu de actele contestate, în acord cu prevederile legale și jurisprudența instanței de contencios constituțional care a statuat faptul că restrângerea drepturilor și a libertăților nu se poate realiza decât prin lege, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 53 și ale
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
cauză a formulat cerere de intervenție accesorie Ministerul Afacerilor Interne, încuviințată în principiu la termenul de judecată din data de. Părților le-a fost încuviințată administrarea probei cu înscrisuri, a fost depusă documentația ce a stat la baza adoptării actelor contestate. Analizând probatoriul administrat se constată următoarele: Raportat la prevederile art. 248 din Codul de procedură civilă se vor analiza cu prioritate excepțiile invocate în cauză de către pârât și intervenientul accesoriu. Prima excepție invocată vizează inadmisibilitatea cererii de chemare în
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de fapt dedusă judecății, se va respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată din perspectiva lipsei plângerii prealabile. De asemenea, în cauză s-a invocat și excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la suspendarea efectelor celor 3 acte administrative contestate. Actele administrative contestate reglementează, începând cu data de 15.10.2020 (HG nr. 856/2020), respectiv 14.11.2020 (HG nr. 967/2020), prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, pentru o perioadă de 30 de zile, emiterea celor 2 hotărâri de Guvern fiind determinată de
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
fi analizată pe fond. Cu privire la fondul litigiului Reclamanții conform înscrisurilor depuse, sunt profesioniști ce prestează activități de alimentație publică pe raza municipiului Iași, sub forma restaurantelor, cafe-barurilor, activitatea economică a acestora fiind limitată/suspendată prin intermediul hotărârilor de Guvern contestate, în scopul prevenirii răspândirii virusului SARS-CoV-2. Ulterior încetării efectelor stării de urgență la data de 14.05.2020, inclusiv, stabilită anterior cu începere de la 16.03.2020, în baza decretelor emise de Președintele României cu nr. 195/2020 și nr. 240/2020, pe teritoriul României
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
vădit neîntemeiat, raționamentul juridic expus fiind în contradicție cu mecanismul constituțional de legiferare și punere în executare a legii, astfel cum a fost explicitat anterior. Cel de al doilea motiv de nelegalitate invocat de către reclamanți vizează nemotivarea actelor administrative contestate, chestiune invocată strict cu referire la preambulul și conținutul hotărârilor de Guvern, în care nu se regăsesc referiri la factorii de risc în răspândirea virusului SARS-CoV-2 și la ierarhizarea acestora. De asemenea, reclamanții critică faptul că nota de fundamentare invocată
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
prin art. 6 pct. 1, 2 , 3 din anexa nr. 3 la HG nr. 856/2020, art. 6 pct. 1, 2 , 3 din anexa nr. 3 la HG nr. 967/2020, art. 1 pct. 6, 7 din HG nr. 935/2020. Dispozițiile legale contestate, ca reglementare, vizează în esență: În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri: 1. activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
cronice sau că din punct de vedere științific în alte țări ale U.E. s-a constatat că instituțiile spitalicești au fost focare principale de propagare a virusului în comunitățile locale. Chiar dacă aceste argumente nu sunt de esența legalității măsurilor contestate, ele pot cântări în analiza proporționalității restrângerilor la care reclamantele au fost suspuse, din perspectiva justului echilibru ce trebuie să existe între scopul urmărit de Guvernul pârât și interesele concurente ale reclamantelor de a presta o activitate economică. În contrapondere
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de manifestare, a contagiozității acestuia și a faptului că acesta poate determina decesul persoanelor infectate, că transmiterea comunitară a virusului poate afecta substanțial capacitățile sistemului medical și poate perturba grav funcționarea serviciilor esențiale. Or, limitarea răspândirii, la data adoptării măsurilor contestate, nu putea fi realizată în principal decât prin distanțare socială, protecție individuală din partea persoanelor, aspect care indirect se răsfrânge și asupra activității economice a reclamantelor. În lipsa unui tratament medical adecvat, măsurile de restricție adoptate gradual în funcție de
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
pârâtul afectează în substanța sa exercițiul dreptului, fapt interzis expres de norma constituțională precitată. Nelegalitatea măsurilor vizează strict situația reclamantelor, în calitate de operatori economici ce nu au în structura lor și spații destinate cazării persoanelor, astfel încât celelalte dispoziții contestate respectă cerințele de legalitate, astfel cum au fost analizate mai sus, mai ales că reclamantele nu au dezvoltat critici distincte, apărările invocate concentrându-se strict cu privire la exercițiului dreptului la activitate economică, garantat prin Constituție. În raport cu caracterul
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
accesorie formulată de intervenientul Ministerul Afacerilor Interne în susținerea poziției procesuale a pârâtului Guvernul României. Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare în ceea ce privește soluția dată capătului de cerere referitor la suspendarea efectelor actelor administrativ contestate și cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare în privința soluției pronunțate cu privire la cererea de anulare, căile de atac urmând a fi depuse la Curtea de Apel Iași, conform art. 490 din Codul de procedură
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
nu sunt neconstituționale, întrucât se află într-o succesiune legislativă care a consacrat aceeași opțiune a legiuitorului cu privire la valorificarea dreptului la ajutoare, între altele, la trecerea în rezervă. Voința exprimată constant începând din anul 2011, inclusiv prin dispozițiile contestate, este clară în sensul de a nu se acorda aceste ajutoare și, dată fiind continuitatea acestei soluții, ea nu este afectată nici în previzibilitatea ori predictibilitatea ei. Cât privește lipsa de coerență legislativă, caracterul interpretabil al opțiunilor legiuitorului, prin aceea
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
și aplicarea legilor în timp, respectiv, în cazul concret, de resortul instanțelor judecătorești învestite în cauzele cu acest obiect. Nici normele de tehnică legislativă, ridicate la rang constituțional de manieră jurisprudențială, nu pot întemeia excepția de neconstituționalitate, câtă vreme textele contestate nu dispun suspendarea aplicării unei legi abrogate, ci, în mod direct, asupra neacordării ajutoarelor în perioada 2019-2021, ceea ce, în lumina unor decizii obligatorii ale instanței supreme, valorează cu suspendarea exercițiului dreptului în acest interval. ... 47. Tribunalul Alba - Secția a
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
evidentă, de necontestat, ceea ce determină serioase îndoieli cu privire la efectele pe care legea le-ar putea produce (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, paragraful 45). Astfel, prin modul deficitar de redactare, legea contestată încalcă exigențele art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la calitatea legii, cu consecința neconstituționalității legii în ansamblul său. ... 30. Autorii sesizării mai susțin că legea criticată încalcă și principiul securității juridice, consacrat de art. 1 alin.
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
57. Întrucât domeniile rezervate legilor organice sunt în mod expres și limitativ prevăzute în Constituție, iar printre ele nu se regăsesc normele specifice aplicabile diferitelor tipuri de contracte prin care se exercită diverse atribute ale dreptului de proprietate, prevederile legii contestate sunt de domeniul legii ordinare. Se mai arată că Avizul Consiliul Legislativ nr. 559 din 18 mai 2022 stabilește că domeniul de reglementare vizat aparține legilor ordinare. ... 58. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă prin care autorii acestora invocă neconstituționalitatea
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
2022 stabilește că domeniul de reglementare vizat aparține legilor ordinare. ... 58. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă prin care autorii acestora invocă neconstituționalitatea prevederilor art. 1.837 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, astfel cum a fost modificat prin legea contestată, prin raportare la art. 45 din Constituție, se apreciază că accesul liber la o activitate economică constă în facultatea abstractă a persoanei fizice sau juridice de a se constitui în participant la viața economică. ... 59. Exercitarea acestui drept comportă două
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
durata minimă obligatorie se impune ca urmare a dreptului, cât și a obligației arendașului de a investi în teren; or, orice investiție se face într-un context de stabilitate, fiind imperios necesară o perioadă de amortizare a investițiilor“. ... 62. Prevederile contestate sunt justificate din punct de vedere economic, din perspectiva dezvoltării unei agriculturi sustenabile și a protejării mediului înconjurător, astfel cum rezultă din expunerea de motive a propunerii legislative și din dezbaterile parlamentare. ... 63. Comparând forma inițiatorilor propunerii legislative cu forma
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
nelegalitate privind ordinele comune ministeriale nr. 1.942/979/819/2020 și nr. 2.814/1.536/1.806/2020. În prealabil, reclamanta precizează că deoarece nota adoptată atât în ordinul comun nr. 1.942/979/819/2020, cât și în ordinul comun nr. 2.814/1.536/1.806/2020 este identică, criticile sale sunt comune pentru toate ordinele contestate. Prin prezenta acțiune, reclamanta solicită anularea unor acte normative care în prezent sunt abrogate, deoarece ordinul nr. 1.942/979/819/2020 a produs efecte juridice în perioada în care a fost în vigoare, iar aceste efecte nu au dispărut neapărat prin abrogarea actului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
cuprinsul ordinelor comune ministeriale se încalcă competența atribuită președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. La anexa nr. 6 din ordinele indicate mai sus sunt reglementate practic Instrucțiuni de completare a formularului 112. Însă, la anexa nr. 1.1 regăsim nota contestată, prin care se adaugă/modifică nepermis cerințele de acordare a facilitaților fiscale, cerințe care nu sunt reglementate în Codul fiscal; în plus, aspectele ce urmau a fi clarificate erau delegate către președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Inițial, reclamanta consideră
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării învederăm onoratei instanțe învestite cu judecarea fondului că MMPS nu este inițiatorul și doar a fost avizator al proiectelor celor două ordine contestate. Astfel prin Adresa nr. 896.479/2020 înregistrată la Ministerul Finanțelor Publice și cu nr. 4.614/EC/05.10.2020 înregistrată la MMPS, prin grija autorității publice inițiatoare proiectul Ordinului pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a „Declarației privind obligațiile de plată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
registrul comerțului începând cu luna ianuarie 2019 și pentru că nu se preciza posibilitatea stabilirii unui mecanism unitar de calcul al cifrei de afaceri pe baza căreia să se aplice facilitățile fiscale. Față de cele arătate, este evident că ordinele contestate au fost emise cu respectarea strictă a actului normativ pe care s-au încheiat, neaducând niciun fel de adăugare la lege, ci doar explicitând ceea ce a fost statuat prin Ordonanța nr. 43/2019 cu privire la măsurile de sprijin pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
a fost determinată de lege și celelalte acte normative ca urmare a modificărilor legislative adoptate de Parlamentul României și de Guvernul României, în domeniul protecției sociale. Faptul că, la calcularea facilităților fiscale, reclamanta nu a ținut cont de prevederile ordinelor contestate nu poate fi imputat pârâților și nici nu poate atrage inexistența ordinelor. După intrarea în vigoare a punctului 5 al art. 60 din Codul fiscal - Legea nr. 227/2015, reclamanta nu putea să își calculeze facilitățile fiscale decât după mecanismul de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia de soluționare nr. 378 din 19.11.2021, reclamanta precizând deopotrivă că va formula în termenul legal acțiune în anularea Deciziei de soluționare și a actelor administrativ-fiscale emise de organele fiscale. Din cuprinsul notei contestate se poate observa că pârâtul reglementează un mod de aplicare a facilităților fiscale, mod detaliat de pârât care nu apare în Ordinul nr. 239/2019. Așadar, pârâtul nu aduce doar unele detalii și explicații privind un mod de acordare a facilităților
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
conducă la admiterea excepției invocate, având în vedere că pârâtul Ministerul Muncii și Protecției Sociale este, alături de celelalte 2 ministere, emitentul actelor contestate în prezenta cauză, fiind așadar una din autoritățile publice care au emis și semnat actele administrative contestate, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004. De altfel, chiar în Adresa nr. 896.479/2020, înregistrată la pârât cu nr. 4.614/EC/05.10.2020, proiectul de ordin este trimis la pârât în vederea semnării. Legea nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
modificările si completările ulterioare, s-a procedat la includerea în instrucțiunile de completare a formularului 112 a unor detalii privind indicatorul „cifra de afaceri“, venind astfel în sprijinul utilizatorilor formularului cu informații în acest sens. Subliniem faptul că textul notei contestate nu reprezintă o preluare identică a celui al art. 6 din Ordinul C.N.S.P. nr. 239/2019 și nici nu instituie alte condiții suplimentare pentru acordarea facilităților fiscale. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, privind
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]