2,327 matches
-
L.M., Johnson L. (2000). Screening of job applicants: the impact of physical attractiveness and application quality. International Journal of Selection and Assessment, 8, 77-84 Index de termeni planificarea resurselor umane recrutare percepția candidaților selecție analiza muncii criteriu performanță în sarcină contextuală predictori metode de selecție teste interviu de selecție curriculum vitae centre de evaluare date biografice validare predictivă concurentă revalidare generalizarea validității integrare în organizație potrivirea cu postul cu grupul cu organizația Capitol 5 TEHNICI ȘI METODE ÎN EXAMINĂRILE PSIHOLOGICE Florin
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
apreciere, indiferent de nivelul de cunoaștere al postului pentru care se face evaluarea persoanelor sau de cerințele organizaționale. Aceste concluzii susțin ideea că judecățile sunt independente de contextul în care se face evaluarea. Totuși, judecățile au o serie de delimitări contextuale deoarece contextul muncii (de exemplu, activitățile specifice unui post de muncă) generează judecăți specifice față de reperele care definesc performanța eficientă și ineficientă, cum ar fi standardele de performanță. c). Notarea performanței se referă la procesul de acordare de note sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aceeași scală de evaluare nu semnifică faptul că evaluatorul consideră că între cele două persoane ar fi o diferență. Realizând o astfel de notare a performanței, evaluatorul transmite un mesaj care depinde de obiectivul urmărit în evaluare și de factorii contextuali ai evaluării. Tendința actuală este de a se lua măsuri, la nivel organizațional, pentru a reduce diferențele între judecarea performanței și acordarea calificativelor (Murphy, Cleveland, 1995). d). Evaluare sistemului de apreciere presupune estimarea nivelului de aplicabilitate practică al sistemului de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
indicii de precizie) ne oferă informații despre procesul de judecare, dar evaluarea aprecierilor în termeni de erori (de exemplu, decizii incorecte) este mai utilă, spune Feldman (1986) (apud Pitariu, 2000). Modelul elaborat de Murphy și Cleveland (1995) accentuează rolul variabilelor contextuale în aprecierea performanțelor în detrimentul evaluărilor individuale. Totuși, o problemă la fel de importantă a aprecierii performanțelor o reprezintă și descifrarea mecanismelor cognitive care apar în momentul judecării unei persoane de către alta. Modelul Landy - Farr (1983) de evaluare a performanțelor consideră că „activitatea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la nivelul practicilor organizaționale însă foarte diferite ca profil valoric. Aceste două culturi opun organizații cu caracteristici structurale apropiate sau similare, însă orientate diferit în ce privește definirea mediului organizațional, percepția propriei întreprinderi și aspectele care țin de ceea ce am numit „dezirabilitatea contextuală”. Comparație între cele două tipuri dominante de culturi organizaționale având caracteristici structurale apropiate sau similare însă având profiluri valorice diferite Cultura de tip modern - participativ Cultura de tip „reacție” Cultură care răspunde pozitiv schimbărilor economice Păstrează practici organizaționale „deprinse” Manifestă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluării Competențe Sisteme de evaluare Scale de evaluare Scale de evaluare cu ancore comportamentale Interviu de evaluare Erori de evaluare Instruirea evaluatorilor Feedback Feedback 360 de grade Planificarea resurselor umane Recrutare Percepția candidaților Selecție Analiza muncii Criteriu Performanță în sarcină contextuală Predictori Metode de selecție teste interviu de selecție curriculum vitae centre de evaluare date biografice Validare predictivă concurentă revalidare generalizarea validității Integrare în organizație Potrivirea cu postul cu grupul cu organizația Comunicare organizațională Schimb de informații Grup Model de comunicare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Bogathy, Z., Ilin, C. (2002). Povestea unui training. Revista de Psihologie Aplicată, 4(1), 95-102. Bolton T. (1997). Human Resource Management: An Introduction. Oxford: Blackwell Publishers Inc. Borman W.C., Motowidlo, S.J. (1993). Expanding the criterion domain to include elements of contextual performance. În Schmidt, N., Borman, W.C. (eds). Personnel selection in organizations. San Francisco: Josey Bass. Borman W.C., Motowidlo, S.J. (eds) (1997). Organizational citizenship behavior and contextual performance. Human Performance. 10, 69-192. Borman, W.C., Brush, D.H. (1993). More progress towards a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Inc. Borman W.C., Motowidlo, S.J. (1993). Expanding the criterion domain to include elements of contextual performance. În Schmidt, N., Borman, W.C. (eds). Personnel selection in organizations. San Francisco: Josey Bass. Borman W.C., Motowidlo, S.J. (eds) (1997). Organizational citizenship behavior and contextual performance. Human Performance. 10, 69-192. Borman, W.C., Brush, D.H. (1993). More progress towards a taxonomy of managerial performance requirements. Human Performance, 6, 1-21 Bornemann E.(1967). Betriebspsychologie. Wiesbaden: Betriebswirtschaftlicher Verlag. Botez C. (1967). Apariția și dezvoltarea psihologiei muncii industriale. În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Coleman V., Borman, W. (1999). Investigating the underlying structure of the citizenship performance domain. Human Resources Research Review, 12, 63-88. Condoș, M. (2003). Echipamentul de protecție a muncii o mare necunoscută. Monitorul de Galați, 27 mai. Conway J.M. (1999). Distinguishing contextual performance from task performance for managerial jobs. Journal of Applied Psychology, 84, 485-505. Cooper, C.L., Locke, E.A. (2000). Industrial and Organizational Psychology. Linking theory with practice. Oxford: Blackwell. Cooper, C.L., Robertson, I.T. (eds.) (1999). International Review of Industrial & Organizational Psychology
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
for Social Research, Zagreb, pp. 61-78. Need, Ariana, Evans, Geoffrey, 2001, „Analyzing Patterns of Religious Participation in Post-communist Eastern Europe”, în British Journal of Sociology, vol. 52 (2), pp. 229-248. Nelsen, Hart, 1981, „Religious Conformity in an Age of Disbelief: Contextual Effects of Time, Denomination and Family Processes upon Church Decline and Apostasy”, în American Sociological Review, vol. 46 (5), pp. 632-640. Pollack, Detlef, 2001, „Modification in the Religious Field of Central and Eastern Europe”, în European Societies, vol. 3, pp.
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ultimele două alegeri generale), procentul celor care sistematic nu votează este mult mai mic, aproximativ 8% (estimarea este făcută pe baza declarațiilor, deci este foarte probabil ca ponderea reală să fie mai mare). Dată fiind diferența mare dintre ponderea non-votanților contextuali (cu ocazia anumitor alegeri) și cea a non-votanților sistematici (cei care nu votează deloc), putem afirma că ipostaza de non-votant este preponderent una conjuncturală, relaționată cu problemele alegătorilor din perioada alegerilor și/sau cu ofertele electorale în ceea ce privește candidații și programele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
inteligenței emoționale a acestuia (în ceea ce privește atât aspectele intrapersonale, cât și cele interpersonale) și, implicit, optimizarea structurii sale cognitive (sub aspectul conținutului și al modului de organizare a cunoștințelor). Achizițiile în planul inteligenței emoționale sunt susceptibile să faciliteze obținerea de performanțe contextuale, în timp ce achizițiile cognitive vor contribui la obținerea unor performanțe tehnice, deși distincția este pur teoretică. În contextul unei solide baze de cunoștințe profesionale, un asemenea demers este susceptibil să genereze un comportament managerial adaptat și eficient. 3. Antrenarea competențelor manageriale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ignorând antecedentele obiective, iar altele omit procesul evaluării cognitiv-afective, care, la rândul lui, devine concept central pentru noi modele. Cercetătorii au ajuns la acorduri parțiale referitoare la care secvență procesuală (unde și cum intervine) este moderată sau mediată de factori contextuali, resurse materiale sau psihologice și/sau caracteristici individuale „de rezistență” la stres. Divergențele de opinii sau chiar unele dezvoltări conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a fost prilejuită, pe de o parte, de faptul că unii dintre aceștia cercetau strict aspectul temporal, alții contrapunându-l pe cel situațional; pe de altă, parte unii considerau stabilitatea trăsăturilor ca atribut imanent, localizabil intraindividual, pe când alții accentuau manifestarea interdependentă, contextuală și deci o localizare externă. În ce privește unicitatea, unii autori au vizat surprinderea unei identități de expresie absolute de la un moment de timp la altul, alții au vizat o identitate mai degrabă relativă, sesizabilă în acele „note de stil” care individualizează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să fie mai stabili. Tocmai de aceea s-a recomandat fie o operare la nivel individual, fie o operare la nivel de tipologie (grup cu aceleași caracteristici) în determinarea stabilității. Ca atare, limitarea la aspectul temporal și ignorarea celui situațional, contextual pot conduce de multe ori la artefacte. Acest fapt s-a întâmplat foarte des, deoarece în mod predilect stabilitatea temporală s-a măsurat prin aplicarea repetată (fie la o lună, fie după 20 de ani) a aceluiași chestionar în forma
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aplicarea repetată (fie la o lună, fie după 20 de ani) a aceluiași chestionar în forma self-report, eventual în același laborator. Modelul interacționist stipulează în acest sens că este riscant să se vorbească de stabilitate în abstracție de orice determinism contextual, deoarece personalitatea nu există decât în relație. O astfel de stabilitate acontextuală ar fi mai curând expresia patologică a rigidității comportamentale. Stabilitatea personalității reprezintă un pattern coerent de covariație între modul de reprezentare a solicitărilor situaționale și comportamentele performate ca
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai degrabă una dezirabilă. Începând din cea de-a doua zi a conferinței, participanții au fost împărțiți pe forumuri tematice, fiecare delegație având cel puțin un reprezentant în fiecare forum, ceea ce a asigurat eterogenitatea culturală a grupurilor, apariția unei „identități contextuale” și a unui sentiment corelativ de apartenență. Acest proces a rezumat într-un fel chiar de ideea de identitate europeană: o identitate supraadăugată, care nu intră în conflict, ci, din contră, îmbogățește identitatea de bază, națională, putând deseori să constituie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prin care • se investighează un fenomen contemporan În contextul său din viața reală, În special atunci când • granițele Între fenomen și context nu sunt foarte bine delimitate. Cu alte cuvinte, ați folosi această metodă deoarece intenționați să vă ocupați de condițiile contextuale, În convingerea că ele pot fi deosebit de pertinente pentru fenomenul studiat. Astfel, această primă parte a logicii designului ne ajută să Înțelegem studiile de caz printr-o continuă diferențiere față de celelalte strategii de cercetare pe care le-am discutat. De
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Experiența legată de fabrica de calculatoare Apple - unitate de analiză Înglobată - este un exemplu grăitor al modului În care politicile naționale afectează investițiile străine. Aceste două cazuri demonstrează că stabilirea unităților de analiză principale și Înglobate, cât și a evenimentelor contextuale care au legătură cu ele depind de nivelul de investigație. Unitatea principală de analiză se va situa Întotdeauna la nivelul Întrebărilor principale de studiu. Referitor la rolul literaturii de cercetare disponibile, trebuie făcută o ultimă observație privind definirea cazului și
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
designurile specifice pentru studiile de caz. Vor fi discutate patru tipuri de design, bazate pe o matrice 2×2 (vezi figura 2.3). Matricea indică În primul rând că oricare dintre tipurile de design implică necesitatea de analizare a condițiilor contextuale ale „cazului”, iar liniile Întrerupte dintre caz și context sugerează că granițele dintre cele două nu sunt foarte bine delimitate. Apoi, se arată modul În care studiile pe un singur caz și cele pe cazuri multiple reflectă situații diferite de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
diciplinei istorice. El este sau vrea să fie În final o analiză optimistă a istoriografiei române care oferă remedii și un program coerent de reformă. Să zăbovim puțin Însă asupra elementelor acestui diagnostic cărora le lipsește totuși o anumită consistență contextuală. Prima problemă identificată drept deosebit de importantă este aceea a lipsei oricărei dimensiuni critice a scrisului istoriei românești. CÎteva nuanțe sînt necesare. În primul rînd, există o inflație de referiri la „critică”: «aparat critic», «critica isvoarelor» sau «discuție critică», acestea neavînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lovinesciene. E o mișcare dublu direcționată, care pune față în față experiența literară acumulată de scriitorii din două perioade, înlesnind o percepție corectă nu numai a sistemului teoretic lovinescian, dar și a modului în care conceptele sunt modelate de fluctuațiile contextuale. SCRIERI: Permanență și modernitate, București, 1977; Originile conștiinței critice în cultura română, București, 1981; Critica și modelul, București, 1986; E. Lovinescu. Critic și istoric literar, București, 1998. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 47; Ion Vlad, Studii filologice, TR, 1978, 35; Mircea
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
modelarea matematică a unor categorii lingvistice, analogii și diferențe între limbajele naturale și limbajele de programare, modelul topologic al limbajului poetic și modelul algebric al limbajului științific, modelarea matematică a strategiei în teatru, noi tipuri de mecanisme generative (îndeosebi gramaticile contextuale), modele matematice în folcloristică, mecanismul generativ în basmul fantastic, interacțiunea datelor înnăscute și a celor dobândite în unele modele topologice ale procesului de învățare, modele matematico-lingvistice în domeniul artelor vizuale, semiotica diagnosticului medical, metaforele și metonimiile în limbajul matematic, metaforele
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
de sine a literaturii, apare în prim-plan. Lumea povestită e înfățișată acum ca o lume interpretată, ilustrând o concepție despre creație, adevăr, lectură, sens, limbaj. În acest scop sunt valorificate cele mai diverse resurse ale textului - registre stilistice, efecte contextuale, autodiegeza, simplul montaj de planuri etc. Din acest unghi nou de vedere sunt analizate romane precum Vizuina luminată, Craii de Curtea-Veche, Cartea Milionarului, Creanga de aur, Vânătoare regală, Bunavestire, Lumea în două zile ș.a. În fond, cele două unghiuri de
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
rețeta sa este una printre mai multe posibile. Dezamorsând tensiunile dintre istorie și critică enunțate la începutul carierei, el optează pentru o critică a ideii de istoricitate și a formelor sale de manifestare în perimetrul literaturii - o expertiză a presiunilor contextuale asupra literaturii - și pentru o testare din mers a propriei metode. În opera admiratorului statornic al lui Titu Maiorescu, activitatea de analist politic a lui M. nu pare să fi fost o simplă întâmplare. Cartea de proze politice Dreptul la
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]