610 matches
-
înoate rapid. Prezintă un singur grup de cloroplaste aranjate radial, în formă de stea (vizibile doar la microscopul electronic de mare putere). Euglena verde are corpul format dintr-o singură celulă cu: membrană, (care conține citoplasmă, cromatofori cu clorofilă, vacuolă contractilă, având rol în excreție, stigmă-organit fotosensibil (pata roșie)-, flagel), nucleu și corpusul bazal (care are rolul de a pune în mișcare flagelul). Sensibilitatea euglenei verzi este asigurată prin pata roșie situată la baza flagelului, iar astfel euglena verde se orientează
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
suprafața membranei. În citoplasmă au loc arderi, în urma cărora rezultă energia necesară vieții și dioxidul de carbon, care este eliminat tot prin membrana celulei. La baza flagelului se află o veziculă, care se dilată și se contractă ritmic, numită vacuolă contractilă. În vacuolă se strâg substanțele toxice de excreție din celulă și apă, iar când vacuola se contractă, ea elimină brusc, în afara organismului, aceste substanțe dăunătoare. Înmulțirea:
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
scurți și uniformi. Pe fața ventrală a corpului prezintă o depresiune oblică numită "peristom", în capătul peristomului se află "citostomul, care se continuă cu un "citofaringe", la capătul acestuia desprinzându-se "vacuole digestive". La interior conține "organite celulare", două "vacuole contractile" (cu rol excretor și osmoreglator) și doi "nuclei" (un "macronucleu" cu rol metabolic și un "micronucleu" cu rol genetic). Se face prin toată suprafața corpului. Paramecii au un mod de nutriție holozoic, pot fi considerate răpitoare. Cavitatea bucală este numită
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
o vacuolă digestivă care este transportată prin întregul microorganism cu ajutorul curentului citoplasmatic, în interiorul acestor vacuole sub acțiunea unor enzime are loc digestia hranei, iar substanțele nutritive sunt transportate direct la organisme pentru realizarea celorlalte procese vitale. Are loc cu ajutorul vacuolelor contractile, care funcționează ritmic. La început, vacuola crește în talie, până atinge un volum maxim, apoi ea se contractă rapid, eliminând lichidul conținut în mediul ambiant. Vacuola contractilă poate lipsi la unele forme marine sau parazite, însă prezența ei la formele
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
transportate direct la organisme pentru realizarea celorlalte procese vitale. Are loc cu ajutorul vacuolelor contractile, care funcționează ritmic. La început, vacuola crește în talie, până atinge un volum maxim, apoi ea se contractă rapid, eliminând lichidul conținut în mediul ambiant. Vacuola contractilă poate lipsi la unele forme marine sau parazite, însă prezența ei la formele dulcicole este obligatorie. Vacuola contractilă este înconjurată de un sistem de canalicule colectoare, aceste canale la rândul lor sunt înconjurare de o citoplasmă excretoare numită spongiom . La
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
început, vacuola crește în talie, până atinge un volum maxim, apoi ea se contractă rapid, eliminând lichidul conținut în mediul ambiant. Vacuola contractilă poate lipsi la unele forme marine sau parazite, însă prezența ei la formele dulcicole este obligatorie. Vacuola contractilă este înconjurată de un sistem de canalicule colectoare, aceste canale la rândul lor sunt înconjurare de o citoplasmă excretoare numită spongiom . La parameci, reproducerea se realizează atât pe cale asexuată, cât și sexuată. Asexuat prin diviziune transversală și în condiții nefavorabile
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
Mușchiul reprezintă un țesut contractil de culoare roz-roșiatică format din celule musculare ce alcătuiesc corpul mușchiului la capătul căruia se află tendoane. Mușchiul are rol în generarea forței animale și a întreținerii locomoției. Mușchii pot fi voluntari (acționați la comanda creierului) sau involuntari (care lucrează
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
mușchi în corpul uman. Mușchii pot fi clasificați după mai multe criterii. Proprietățile mușchilor sunt: Compoziția chimică a mușchilor este de: 75-80% apă, 20-25% substanță uscată. Substanța uscată este de natură organică și anorganică. Materia organică este formată din proteine, contractile (actină, miozină) și necontractile; lipide (fosfolipde), glucide (glicogen), mioglobină și miogen. Materia anorganică, este alcătuită din diferite săruri de potasiu, magneziu(Mg) și calciu (Ca). Mușchii au un rol în mișcare, dau formă corpului, dau stabilitate articulațiilor, produc căldură, mențin
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
printr-o permanentă stare de contracție ușoară numita tonus muscular. După modul de mișcare în raportul dintre membre și corp, mușchii execută mișcări de abducție sau de aducție. Mușchii sunt formați din corpul muscular (venter), adică mușchiul propriu-zis, porțiunea principală, contractilă, și din tendoane, prin care forța musculară se transmite oaselor. Anexele mușchilor sunt formațiuni auxiliare ce ajută activitatea musculară. Un mușchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin extremități cu ajutorul a câte un tendon: inserție. În cea mai
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
sau "fagi." Forma "bacteriofagului" amintește o navă cosmică și consta din cap și coadă. Capul se compune dintr-o membrană proteică și o moleculă de acid nucleic. În coadă se află un tub cav protejat de o husă din proteine contractile. Placa de la capătul tubului poartă filamente, care fixează bacteriofagul de bacterie. La contactul cu peretele bacteriei, husa se contractaă dezvelind tubul. Acesta străpunge peretele bacteriei, asigurând trecerea acidului nucleic în citoplasma bacteriei. Aici el începe să se autoreproducă, folosind nucleotidele
Bacteriofag () [Corola-website/Science/323674_a_325003]