1,052 matches
-
avocatul descoperă una dintre dificultățile arătate la lit. a) și b). ... Articolul 121 Nu există conflict de interese: a) atunci când, după ce și-a informat clienții și a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activități va încerca să concilieze contrarietatea de interese; ... b) atunci când, în acord deplin cu clienții, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situația ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună, sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocații care sunt membri ai aceleiași forme de exercitare
STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 13 ianuarie 2005 (*actualizat*) (actualizat până la data de 15 septembrie 2011*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164484_a_165813]
-
Constituție este lipsită de relevanță, domeniul de incidență al acestora fiind cu totul altul decât acela al normei procedurale criticate, ceea ce înlătură de plano posibilitatea oricărei coliziuni între ele, raționamentul prin care se tinde la acreditarea unei pretinse relații de contrarietate între respectivele texte fiind artificial și forțat. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
DECIZIE nr. 45 din 27 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165600_a_166929]
-
ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că nu ne aflăm în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple contrarietăți între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit.
DECIZIE nr. 294 din 6 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 506/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161433_a_162762]
-
de autonomie locală este preluată în Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , iar stabilirea prin lege a organizării și funcționării organelor administrației publice locale nu contravine, ci, dimpotrivă, este în sensul prevederilor constituționale menționate. Așa fiind, susținerile referitoare la contrarietatea dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale ale art. 120 urmează a fi respinse. Curtea constată că nici invocarea încălcării "angajamentelor internaționale ale României" nu poate fi reținută, întrucât autorul excepției nu menționează care sunt documentele internaționale încălcate și
DECIZIE nr. 298 din 6 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160482_a_161811]
-
e) să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere;". ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că între dispozițiile legale criticate și cele constituționale sau convenționale invocate nu există nici o contrarietate, cele două categorii de norme vizând situații diferite care nu pot fi contradictorii. Astfel, textele de lege criticate, privind luarea măsurii administrative a returnării străinilor după o perioadă de timp de ședere în România, în care nu și-au clarificat
DECIZIE nr. 307 din 8 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (1) şi (2) lit. b), c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160761_a_162090]
-
a exercițiului unor drepturi trebuie să fie necesară într-o societate democratică, să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu trebuie să ducă la suprimarea dreptului sau a libertății, cum se întâmplă în speță. Având în vedere contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile art. 126 alin. (6) din Legea fundamentală și ținând seama de dispozițiile art. 154 alin. (1) din Constituție, Curtea urmează a constata că prevederile art. 2 lit. a) teza a treia partea întâi din
DECIZIE nr. 293 din 1 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a) teza a treia partea întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160076_a_161405]
-
nu încalcă prevederile art. 137 alin. (1) din Constituție, referitoare la reglementarea prin lege a formării, administrării, întrebuințării și controlului resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice, ci chiar le dă expresie. În sfârșit, o eventuală contrarietate între prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2002 și dispozițiile altor legi nu intră în sfera controlului de constituționalitate. Conformitatea unor acte normative între ele este o problemă ce prezintă interes sub aspectul nevoii de corelare normativă, care
DECIZIE nr. 406 din 4 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 599/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153961_a_155290]
-
la adăpost de riscul de a fi obligați să participe la achitarea unei datorii care nu le incumba, efectuând astfel o plată nedatorata. Examinarea art. 400^1 din Codul de procedură civilă, în raport cu textul constituțional de referință, nu evidențiază nici o contrarietate, întrucat debitorii-contestatori ai executării silite și creditorii acestora nu se află în situații juridice similare, de natură să impună și să justifice un tratament juridic identic, unica ipoteza în care deosebirile de regim juridic ar putea fi calificate ca fiind
DECIZIE nr. 379 din 14 octombrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153551_a_154880]
-
preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție". Soluția și considerentele deciziei invocate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. În sfârșit, Curtea nu poate reține existența unei contrarietăți între prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 , republicată, și texte din Constituție, astfel că și excepția de neconstituționalitate privind acest articol urmează a fi respinsă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146
DECIZIE nr. 407 din 4 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (3), art. 16 alin. (1), (5), (6) şi (7), art. 17, 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) şi (3), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (1) şi (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (2) şi art. 44 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare, precum şi a prevederilor art. 10 lit. b) şi art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153951_a_155280]
-
în vigoare, care încalcă dispozițiile sau principiile Legii fundamentale și nicidecum pe cele ale celorlalte acte normative. Având în vedere că problemele de aplicare a legii nu sunt de resortul contenciosului constituțional și că în susținerea excepției nu se reclamă contrarietatea dispozițiilor legale atacate cu prevederile Legii fundamentale, Curtea constată că excepția este inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIE nr. 183 din 29 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. 2, art. 181 şi ale art. 75 lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166936_a_168265]
-
modului de prejudecare a cauzei" nu reprezintă aspecte de constituționalitate, ci aprecieri personale ale autorului excepției, asupra cărora Curtea nu este competentă să se pronunțe. Tot astfel, Curtea nu are competența de a se pronunța în legătură cu susținerea referitoare la eventuala contrarietate dintre prevederile alin. (2)-(5) ale art. 5 și cele ale alin. (1) al aceluiași articol din lege, întrucât nu intră în atribuțiile sale examinarea conformității dintre diferite dispoziții legale, ci numai concordanța acestora cu principiile și normele constituționale. În
DECIZIE nr. 162 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi ale art. 5 alin. (2)-(5) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167006_a_168335]
-
textul de lege criticat constituie, dimpotrivă, expresia aplicării acestor prevederi constituționale. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 sunt constituționale. În acest sens, arată că nu poate fi reținută contrarietatea dispozițiilor criticate față de art. 1 din Constituție, întrucât acestea nu încalcă în nici un mod trăsăturile și valorile supreme ale statului român și nici principiul supremației Constituției și al obligativității legii. De asemenea, apreciază că nu poate fi reținută nici critica
DECIZIE nr. 142 din 15 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166549_a_167878]
-
Art. 73 alin. (3) lit. a): "Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia pune în discuție două aspecte din care, în opinia sa, reiese contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile constituționale invocate. Un aspect are în vedere constituționalitatea extrinsecă a prevederilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale în raport cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție
DECIZIE nr. 93 din 10 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166598_a_167927]
-
nr. 118/1990 , în raport cu prevederile art. 52 din Constituție, aceasta este inadmisibilă, întrucât "nu vizează compatibilitatea actului normativ contestat cu dispozițiile constituționale, ci interpretarea acestuia de către instanța sesizată cu acțiunea în contencios administrativ introdusă de reclamant". Referitor la susținerea privind contrarietatea dispozițiilor legale criticate față de art. 4 și 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Guvernul consideră că aceasta este neîntemeiată. În final, arată că dispozițiile art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 au mai fost supuse
DECIZIE nr. 143 din 15 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166375_a_167704]
-
la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, ale art. 126 alin. (2) referitoare la competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată și ale art. 131 referitoare la Rolul Ministerului Public. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerea autorului excepției privind contrarietatea dintre dispozițiile legale atacate și prevederile art. 24 din Constituție sunt nefondate, deoarece procedura de judecare a plângerilor împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, prevăzută de art. 278^1 din Codul de procedură penală, este o procedură
DECIZIE nr. 172 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166898_a_168227]
-
instituie o procedură specială potrivit căreia instanța de judecată poate dispune, prin ordonanță președințială, luarea unor măsuri cu caracter vremelnic a căror urgență este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Ca atare, Curtea nu poate reține contrarietatea dintre aceste dispoziții și cele ale art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată, deoarece ele nu sunt aplicabile doar unei categorii de persoane, ci oricărei persoane aflate în situațiile menționate în ipoteza normei. În ceea ce privește susținerile autorului excepției, referitoare la încălcarea
DECIZIE nr. 383 din 30 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162380_a_163709]
-
în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări;" - Art. 40 alin. (1): "Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere." De asemenea, autorul excepției a susținut și contrarietatea textelor criticate cu art. 22 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care a fost ratificat de România prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974 , publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974. Art.
DECIZIE nr. 469 din 4 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155002_a_156331]
-
în cauză folosește în activitatea sa formulare tipizate în vigoare, în condițiile în care peste actul normativ în cauză se suprapune alt act normativ ce stabilește utilizarea unor alte formulare, atât timp cât vechiul act normativ nu este abrogat." Se invocă și contrarietatea prevederilor art. 32 alin. (8) din ordonanța criticată cu art. 1 din primul Protocol adițional al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit căruia nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate
DECIZIE nr. 471 din 9 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) şi (8) şi art. 56 alin. (1) lit. m) şi alin. (2) liniuţa a 11-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 523/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155297_a_156626]
-
de la plata impozitelor și taxelor, contravin dispozițiilor art. 41 alin. (2), art. 49 alin. (1) și (2), art. 53 alin. (2), art. 119 și art. 138 alin. (1) și (2) din Constituția României", fără a arăta însă în ce constă contrarietatea. Judecătoria Constanța apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, cu privire la susținerile autorului excepției, potrivit cărora prevederile de lege criticate contravin autonomiei locale, lezează dreptul de proprietate privată, ocrotit în mod egal de Legea fundamentală, îngrădesc și
DECIZIE nr. 460 din 2 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 5 al lit. B din anexa nr. 5 la Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată, prevederi introduse prin art. VI pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, aprobată cu modificări prin art. I pct. 12 din Legea nr. 232/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155346_a_156675]
-
1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, bunuri aparținând domeniului public. Așa fiind, nu poate fi primită nici invocarea încălcării art. 53 din Constituție, republicată, privind "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți". În sfârșit, în legătură cu invocarea contrarietății dintre dispozițiile ce fac obiectul controlului de constituționalitate și art. 56 alin. (2) din Constituție, republicată, potrivit căruia "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale", Curtea constată că nici această critică nu este întemeiată. Stabilirea
DECIZIE nr. 460 din 2 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 5 al lit. B din anexa nr. 5 la Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată, prevederi introduse prin art. VI pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, aprobată cu modificări prin art. I pct. 12 din Legea nr. 232/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155346_a_156675]
-
62 alin. 2 care se referă la validarea examenului de capacitate. Prin urmare nu depinde soluționarea cauzei de prevederile legale criticate, nefiind respectate dispozițiile art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată. Cu privire la susținerea referitoare la contrarietatea prevederilor legale criticate în raport cu dispozițiile art. 21 din Constituție, Guvernul apreciază că este neîntemeiată, deoarece aceste prevederi instituie tocmai posibilitatea de a ataca în justiție, printr-o plângere suspensivă de executare, refuzul Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Președintelui
DECIZIE nr. 479 din 9 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155638_a_156967]
-
schimbarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale. Curtea urmează să respingă și critica privind încălcarea prevederilor art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucat autorul excepției nu formulează nici un motiv din care să rezulte contrarietatea dintre textul de lege considerat ca fiind neconstituțional și textul din convenție. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art.
DECIZIE nr. 229 din 3 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 127 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150632_a_151961]
-
legii. Așa fiind, chiar instituirea, prin lege, a obligației de citare a executorului judecătoresc ar fi rămas, evident, la fel de ineficientă. De altfel, critică adusă de autorul excepției nu poate fi reținută și datorită faptului că neconstituționalitatea nu este dedusa din contrarietatea textului legal criticat cu anumite prevederi din Legea fundamentală, ci din pretinse lacune ale celui dintâi. Restabilirea concordantei dintre Constituție și lege, într-o atare situație, ar presupune înlăturarea lacunei prin completarea reglementării, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit
DECIZIE nr. 225 din 3 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. 2 şi 5, art. 312 alin. 4, art. 399, precum şi a dispoziţiilor cuprinse în secţiunea a VI-a "Contestaţia la executare" din capitolul I al cărţii a V-a din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150681_a_152010]
-
al persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii. Examinând această critică, Curtea constată că ea nu poate fi reținută. Astfel, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu stabilirea unei simple contrarietăți între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare. Mai mult, dispozițiile legale criticate reglementează chiar posibilitatea persoanei îndreptățite de a ataca, în justiție, decizia prin care se refuză măsura reparatorie, în termen de
DECIZIE nr. 242 din 27 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158766_a_160095]
-
de unii magistrați nu este de natură să încalce principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deoarece egalitatea presupune egala răspundere a cetățenilor pentru faptele săvârșite, dar nu și identitatea instanței care soluționează asemenea fapte. Referitor la pretinsa contrarietate cu prevederile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța menționează că în Convenție nu se face referire la competența de soluționare a unui proces penal, ci la dreptul oricărei persoane la judecarea
DECIZIE nr. 267 din 22 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi ale art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159306_a_160635]