2,379 matches
-
insistențele unui Înveterat prieten și stimabil scriitor, inerentele riscuri și neplăceri care Îl pândesc cu obstinație pe autorul oricărui prolog. Ele nu se referă, desigur, la lupa mea. E rândul nostru să navigăm acum, precum homeridul, printre cele două stânci contrarii. Caribda: să biciuim atenția cititorilor abulici și șovăielnici cu o Fata Morgana de atracții, care curând va risipi Întregul corpus al acestei cărticele fără valoare. Scilla: să ținem În frâu propria strălucire, pentru a nu Întuneca și chiar anéantir materialul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Europa era forța, violența, valoarea personală, valoarea stăpînirii, iar ideea de Biserică a pătruns în mintea lor putrezită ca fiind noțiunea contrară. Așadar, lupta între cele două idei era ca și cum s-ar fi înfruntat două societăți dominate de două idei contrarii, acestea, în parte luptau pe față, fiecare utilizînd propriile sale arme, în parte încercau să se sfătuiască și să se susțină; pătrunzînd reciproc în domeniul celeilalte, păstrînd mereu ascunsa opoziție pe care o aveau prin natura lor; așa s-a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
voia Domnului. Omul, care în mod sincer, consideră că nu are putere să facă vreun bine, nu are cum să întreprindă nimic din propria-i inițiativă. 6. De aceea, în inima creștinului trebuie să se regăsească două stări în aparență contrarii, dar care coabitează în armonie: un mare zel pentru slăvirea lui Dumnezeu și pentru binele aproapelui său, împreună cu un simțămînt care îi spune că nu poate să facă nimic bun, că nu are puterea să îndrepte nimic din răul din
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lucrările vieții sale. 3. Creștinul trebuie să se distingă în tot ce face prin seriozitate, considerație și maturitate, el trebuie să se ferească de lucrurile făcute în pripă și repezeală care îi caracterizează pe oamenii acestei lumi, căci acestea sînt contrarii darurilor de care am vorbit mai înainte și sînt un rezultat al acelei vreri omenești pline de neliniștea care îndepărtează mult dorita pace a Învățătorului dumnezeiesc. 4. Spiritul inteligenței îl va face să gîndească să se îndrepte mai întîi pe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cred că personalitatea călinesciană, cu complexitatea și performanțele cunoscute, trebuie să constituie, obligatoriu, obiect de idolatrie, dar nici nu cred că idiosincrasia e o dovadă de cunoaștere mai profundă, mai inteligentă și mai justificată decât admirația. În fond, toate părerile contrarii despre ce atitudine ar fi onest să adoptăm față de o mare personalitate a culturii românești care a avut nefericirea să trăiască în regimuri politice opuse (o democrație și mai multe dictaturi) se conciliază într-o banalitate: singura atitudine critică onestă
Cronologia Publicisticii călinesciene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8654_a_9979]
-
l-am preschimbat în miere, Lăsând întreagă dulcea lor putere.(...) Din bube, mucegaiuri și noroi Iscat-am frumuseți și prețuri noi.” Categoria estetică de tragic presupune un conflict puternic, încordat, între o personalitate de excepție, care luptă eroic, și forțe contrarii care o covârșesc, rezultatul acestei lupte fiind înfrângerea sau moartea personajului care a purtat-o. Tragicul este categoria estetică prin excelență legată de om. Dacă frumosul este o categorie prezentă în toate artele, tragicul nu apare, spre exemplu, în opera
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
alta prea incertă poate provoca tulburare și neliniște ceea ce duce la reducerea explorării. D.E. Berlyne vorbește de o curiozitate „perceptivă“ și de o curiozitate „epistemică“. În curiozitate epistemică esențial este conflictul conceptual, lupta dintre două sau mai multe impulsuri contrarii. Conflictul conceptual (ca și cel perceptual de altfel) denotă un grad ridicat de incertitudine. Intensitatea incertitudii scade pe măsură ce se dobândesc informații, cunoștințe despre obiectul curiozității. Curiozitatea întemeiată pe impulsuri superioare, saturată motivațional și intelectual, ca principal motiv cognitiv nu se
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
radicalii din centru, România ar fi câștigat încrederea împăratului Rusiei dacă oștirea noastră nu mergea la Plevna; 4. că Austro-Ungaria, mai cu seamă, ar fi avut pentru, națiunea română stimă dacă stătea la malul Dunării. "Romînul" e de o opiniune contrarie. Ușoară treabă să susții antiteza când ți-ai așezat teza de combătut după plac. Întâi deducerile din articolele "Presei" sunt trase de păr; al doilea, nu este adevărat, o mai repetăm pentru a zecea oară, că amicii d-lui Catargiu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zvârcolească {EminescuOpX 46} după plac în mlaștina lor? O sută de oameni cari nu știu ce votează și după vot se întreabă un sfert de ceas că oare ce-or fi votat în absență... de spirit, cari apoi răzvotează o altă propunere, contrarie celei dintîi?... E o superfluență de bunătate de a-i lua în serios. Și toate acestea... de "frica" unui singur om. [8 februarie 1878] ["À TOUT SEIGNEUR, TOUT HONNEUR!... À tout seigneur, tout honneur! Cedăm astăzi primul loc în fruntea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a fost întrebuințată ca mijloc pentru a calviniza pe români. Atunci biserica română, în ramura ei cea cu totul neatârnată, mitropolia Moldovei și a Sucevei, a luat inițiativa unui sinod pentru părțile locuite de români și a admis, ca măsură contrarie reformațiunii, tipărirea de cărți românești ortodoxe, pentru a feri poporul și preoțimea de a se adăpa la izvoare eretice. Din reforma protestantă a răsărit această reformă în biserica română, care și-a imprimat pe de-a pururea urma ei binefăcătoare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la putere prin influența Rusiei, primiseră cu buchete de flori pe aceia pe cari pururea i-am numit inamicii naturali ai poporului românesc. Nu. Aleșii comitetelor de salut public se cred în drept a hotărî din nou și în senz contrariu cestiuni pe cari, de ochii lumii și de zgomotul nostru, au fost siliți de-a le rezolva în mod negativ. Acuma însă, când cred că opinia publică e-ndestul de amețită prin frazele și minciunile lor, acuma când prin Tratatul de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
foarte bine cu toți vecinii noștri, și avem acest principiu tocmai din cauza înaltelor calități de tărie, statornicie, prevedere si patriotism care caracterizează partidul astăzi la putere, și numai când n-am avea cunoștință despre acele calități am fi de opinia contrarie a lui Machiavel. Prin urmare e o necontestată identitate de principii în politica practică intre noi și d. T.; sîntem adecă țară mică si săracă și trebuie să cunoaștem puțina noastră însemnătate, să nu ne amestecăm în certurile celor mari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vorbei "supus austro-ungar", au stabilit că numai cetățenii înscriși în vro comună a Austro-Ungariei se pot bucura de drepturile acordate prin convenție, nu însă și cei de sub protecție austriacă (Schutzbefohlene). Ministrul de justiție a adresat tribunalelor o circulară în sens contrariu, dar unele nu s-au ținut de circulară. Atunci tot d. Cogălniceanu a cerut colegilor săi o lege specială. Și acest proiect a rămas în cartoanele Ministerului de Justiție. În ajunul deschiderii Congresului d. Cogălniceanu a spus într-o adunare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acuzațiunei, cel puțin respectarea Constituțiunei de cătră vestitul comitet de acuzare. Pretențiunea d-sale, deși mai modestă decât a d-lui Waddington, n-a avut norocul să fie ascultată de capul statului, care, adus să se pronunțe între două teorii contrarii, alese teoria susținută de d. I. Brătianu, căruia îi încredință și prezidența Consiliului și urmarea acuzațiunii, pe cale anticonstituțională, în contra foștilor săi consilieri. Fiecare știe rezultatul acestei hotărâri, care nu și-a dat încă toate roadele sale până astăzi. Alta a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
industrială ar fi rezervată altor țări industriale. Sub influința unor asemenea idei am lăsat să dispară sau să cază în desuetudine restricțiile ce esistau și cari puteau apăra industria din țară; instituția corporațiilor ni s-a părut o instituție învechită, contrarie libertății absolute în tot și în toate, a trebuit dar să dispară. Nu numai înlesnirea comunicațiilor, nu numai trebuințele ivite pe cari pământenii, industriași și comercianți nu ar fi fost în stare a le satisface, ci acele opinii împărtășite de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
radicală e că nu credem în nație, pe când dd. radicali s-au identificat atât de mult cu ea încît partidul Mihălescu-Warszawsky reprezintă, ca o cristalizațiune geometricește exactă, toate aspirațiunile și voințele nației. Convingerea noastră intimă a fost însă cu totul contrarie. Am știut și știm că numai partidul conservator reprezintă și poate reprezinta o țară agricolă ca a noastră în privirea adevăratelor ei interese și că dd. radicali n-au alt rol decât de-a amăgi orașele cu fraze ieftene și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
da loc deci la asemenea interpretațiuni, care ar aduce confuziune în spiritul public, sîntem autorizați a declara că partidul conservator stăruiește în atitudinea care a luat-o de la început si că orice opinie sau demers al vreunuia din membrii săi contrarii acestei atitudini nu pot lega decât pe acel membru, iar nicidecum schimba sau ingaja politica întreagă a partidului. [20 iunie 1879] ["PUBLICĂM URMĂTOAREA EPISTOLĂ... "] Publicăm următoarea epistolă ce primim de la amicul nostru d. P. Carp: Domnule redactor, În numărul de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din puteri și, dacă ele s-au unit, cauza e că într-un congres toate hotărârile se iau cu unanimitate, iar care din ele ar vota contra ar declara printr-aceasta că e gata a-și susține cu arma părerea contrarie. Care însă din puterile europene ar fi plecată de a sacrifica un singur soldat pentru evrei'? Desigur că nici una. Prin urmare cu toată unitatea formală de vederi în Congres, în sine vorbind lucrul nu este atât de limpede, nici puterile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu-i compromită și să nu-i îngreuieze poziția prin strigătele lor, căci publicul e în stare să-și zică că acestea toate sânt ridicate anume spre a intimida justiția, și se știe căi asemenea intimidări au adesea tocmai efectul contrariu, de a încuraja pe magistrat si de a întări în el suspiciunea când cauza a [fost] apărată într-un mod atât de meschin. [24 iunie 1879] ["O LUNĂ DE ZILE A TRECUT... O lună de zile a trecut de la deschiderea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comisia Camerii se petreceau cele arătate mai sus, "Romînul", care a declarat de cu vreme că împărtășește în cestiunea evreilor părerea redactorului său d. Costinescu, povățuia țara să fie cu minte și să adopte soluția patronilor săi, amenințînd-o în caz contrariu cu toate relele închipuite și neînchipuite, cu soarta chedivului, cu lovitura de stat, cu "însîngerarea țării" ș. c. l. Povețile și amenințările gazetei personale a dd-lor Brătianu și Rosetti au avut din partea țării răsunetul și primirea pe care le meritau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tendența de-a ne-ntoarce la teocrația și feudalismul evului mediu, în zădar am dovedi că nici prin vis nu ne-a trecut de-a fi ceea ce ni se impută că voim a fi și că faptele noastre toate sânt contrarie acelei aserțiuni gratuite, adversarii noștri, dacă n-au minte, au cel puțin o gură, o gură ce pare a-și fi arogat pe seamă-și atribuțiunile tuturor celorlalte calități intelectuale pe care natura obicinuiește a le dărui oamenilor. Dacă nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât o mașină, în ai noștri el e un organism viu, susceptibil de sănătate și de boală, de înflorire și de decadență, care poate trăi lung timp dacă urmează legile sale interne de conservare, poate muri dacă urmează un trai contrariu celui prescris de însuși natura lui. Ideile liberale despre stat și despre om sânt vechi. Ele sânt din veacul al șaptesprezecelea și al optsprezecelea, pe când inducțiunea amănunțită în studiul naturei era incomplectă, pe când i se dădea omului, deci și statelor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
profund abis. De aceea, cu tot respectul ce datorim unui om care are și iubire de țară și sinceritatea deplină a opiniilor sale, vederile de politică esterioară ale prințului Grigorie Mihai Sturza ne par nu numai neoportune pentru prezent, ci contrarie rolului nostru istoric pe viitor chiar și nu putem admite vro solidaritate cu ele. Îndealtmintrelea prințul, cu cavalereasca sa francheță, a spus-o că vorbește în numele său propriu și că nu angajează prin profesia sa de credință opiniile nimărui. Noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
așa numita răscumpărare, să inaugureze independența statului român. Astfel primul pas pe care-l face această țară - independentă de fapt și cu prețul sângelui și milioanelor, cu prețul a trei ținuturi, cu prețul modificării silite a Constituției într-un sens contrariu voinței sale unanime - primul pas pe care-l face această țară în era independenței sale, și așa destul de scump plătită, este o înjosire din cele mai profunde și supunerea la un jaf colosal și pe față. Aceasta este politica patrioților
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acoperământ contra intemperiilor, dar nu le-am văzut încă nici îmblînd la teatru, nici fumând, nici cumpărîndu-și tablouri, nici făcând muzică. Adecă de! o spunem și noi aceasta în nevinovăția noastră: poate că între dd-lor vor fi văzut și cazul contrariu. A numi dar fumatul un rău obicei, un viciu, e o sofismă pentru a îndreptăți impunerea unei dări, ceea ce nu era necesar. Mai bine s-apuca "Romînul" s-arate de ce darea aceea a trebuit să se creeze. Pentru că tot d-nii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]