4,884 matches
-
investiții și dezvoltări importante ale statelor naționale. 5.5. Factorii de influență și componentele serviciilor financiar-monetare Factorii formativi și de influență a creării și livrării pe piață a produselor și serviciilor financiar-monetare sunt multipli, se influențează reciproc și acționează În convergență, pe toate palierele mix-ului de marketing, respectiv: produs (serviciu), preț, distribuție și promovare. Principalii factori formativi și de influență a produselor și serviciilor financiar-monetare sunt: • serviciul (produsul) financiar-monetar propriu-zis; • resursele umane; • consumatorii (clienții); • concurența; • prețurile; • mediul tehnologic; • procesul de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
eficiență și adevăr. Ei s-au demarcat de teritoriul specific al discursului poetic și mitologic printr-un proces de autodefinire. În consecință, au Început să folosească eticheta mythos pentru acest teritoriu. Această distincție va fi dezvoltată și consacrată de către Platon. Convergența dintre cuvântul mythos și conceptul de mit se va face prin apariția primelor filosofii, care identifică discursul poetic și mitologic cu un sistem aflat În opoziție cu propriul lor program de adevăr (K. Morgan, 2000, pp. 23-24). În „fabricarea” conceptului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și venerare la simpla curiozitate - sunt extrem de comune, dacă nu chiar caracteristici universale ale pelerinajului. (I. Reader, 1993, p. 8) La o privire transversală, observăm că pelerinajul implică un anumit număr de elemente constitutive. Diferitele tipologii propuse au puncte de convergență și puncte de divergență: mișcarea, caracterul popular, locul care concretizează puterea sacră (S. Coleman, J. Elsner, 1995, pp. 205-210); drumul, ritul de la capătul drumului, mutația spirituală, sărbătoarea (A. Dupront, 1987, pp. 369-370); plecarea, călătoria, Întâlnirea cu locul sfânt, Întoarcerea (L.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a folosi spațiul orașului (spre deosebire de cortegiul oficial, care urmează trasee prestabilite și consacrate de simbolismul oficial); c) se construiește ca o formă subversivă, contestatoare, de comunicare socială; d) pune În scenă totalitatea unui corp social (spre deosebire de grevă, ea oferă posibilitatea convergenței, a unificării sau a Întâlnirii unor mișcări, categorii altfel divizate). Susan Davis, autoarea unui studiu de referință (1986, p. 159), susține că paradele și demonstrațiile pot fi folosite pentru atingerea următoarelor scopuri: „autopromovarea și legitimarea unor interese specifice cu ajutorul unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceramică, arme. Prezența acestor obiecte indică faptul că fortificațiile, însoțite de locuințe bogate, aparțineau acelor fruntași (căpetenii de obști), unei categorii sociale suprapuse, față de care locuitorii satelor din jur se aflau în raporturi de dependență. Fortificația era un centru de convergență al unei întregi zone rurale-ea nu putea exista fără un hinterland de sate cu locuitori, care prestau munca pentru fruntașii ei. Aceste complexe teritoriale (fortificații și așezări) erau reședințe ale căpeteniilor unor formațiuni politice, centre ale organizării teritoriale. O dată cu secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cei din nordul Moldovei, teritorii ce se aflau încă în aria de hegemonie a cnezatului Haliciului. Deducem că ar putea fi vorba de un voievodat românesc în nordul Moldovei, care dispunea de.o forță militară însemnată; românii au acționat în convergență de interese cu regatul ungar și nu este o întâmplare că viitorul stat, Moldova, s-a născut în nord-vestul regiunii sub suzeranitate maghiară. Dar forța politică și militară ce avea să oprească, definitiv, expansiunea ungară în regiunea extracarpatică s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001. Antologii: Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi, I-III, pref. edit., București, 1974-1976 (în colaborare cu Ion Caraion). Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 238-246; Simion, Orientări, 353-363; Vlad, Convergențe, 48-53; Piru, Varia, I, 384-387, II, 453-459; Tomuș, Răsfrângeri, 197-202; Petrescu, Scriitori, 61-65; George, Sfârșitul, I, 201-208, 268-271; Nițescu, Repere, 58-63; Ciobanu, Critica, 268-271; Bălan, Artă, 208-212; Cristea, Domeniul, 365-367; Regman, Colocvial, 101-111; Ștefănescu, Preludiu, 233-238; Vlad, Lectura, 108-115; Ungheanu
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
și orgoliu, București, 1984; Fereastra criticului, București, 1987; După-amiaza de sâmbătă, București, 1988; Despre Creangă, București, 1989; A scrie, a citi, Cluj-Napoca, 1992; Dicționarul personajelor lui Creangă, București, 1995; ed. București, 1999; Bagaje pentru paradis, București, 1997. Repere bibliografice: Vlad, Convergențe, 89-96; Ciobanu, Panoramic, 313-316; Stănescu, Poeți și critici, 232-235; Tudor, Pretexte, 184-190; Grigurcu, Idei, 189-196; Raicu, Structuri, 330-332; Constantin, Prozatori-critici, 93-97; Petrescu, Scriitori, 30-36; Nițescu, Repere, 116-120; Dimisianu, Valori, 168-170; Ungureanu, La umbra cărților, 53-56; Ungheanu, Arhipelag, 356-360; Raicu, Critica
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
fi elementele de valoare pentru cumpărători, sursele de avantaj concurențial în lanțul vertical concepție-producție-distribuție, caracteristici de cost și know-how (savoir-faire) și modul de partajare a resurselor (Calori și Petit, 1991). Alți autori propun liste diferite, dar există suficiente elemente de convergență pentru a putea opera cu oricare dintre ele. O listă mai detaliată propusă de Stratégor (1998) conține următoarele elemente de diferențiere: - consumatorii; - nevoia care trebuie satisfăcută și criteriile de cumpărare; - circuitul de distribuție; - concurenții; - tehnologia; - structura costurilor; - zona geografică; - know-how-ul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
adevărului și despre „utilitatea” acestuia. Mai este, totodată, și o cronică, cu valoare generală, a mizeriei și neputinței viețuirii omenești, dar și a eroismului nespectaculos, ivit din statornică onestitate lăuntrică. Prozatoarea recurge la procedeul identității glisante, incerte, multiple, acreditează o „convergență” a personajelor, acestea apărând ca variațiuni ale unei teme unice: mântuirea personală. C. a preluat mult din arsenalul Noului Roman francez, dar a făcut-o cu o finalitate specifică. În Miercuri, joi pe strada circulară (1998), ceea ce primează este viziunea
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
de al doilea deceniu al secolului al XX-lea, prin Aleksandr Rodcenko și Vladimir Tatlin, c. s-a impus ca stil funcțional, menit să integreze total arhitectura și alte arte, incluse în viața societății la începutul epocii sovietice. Acționând în convergență cu suprematismul lui Kazimir Malevici, cu neoplasticismul lui Theo van Doesburg, cu școala Bauhaus a lui Walter Gropius, cu stilul lui Le Corbussier, cu toate orientările abstracționiste, în al căror curent funcționalist se integrează, promovat în special de gruparea și
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
rom. cont., II, 289-291; Perpessicius, Opere, VIII, 107-115, IX, 379-380; Sebastian, Jurnal, 422-424; Călinescu, Ist. lit. (1941), 829-830; Negoițescu, Scriitori, 357-360; Regman, Confluențe, 288-300; Regman, Cărți, 312-331; Streinu, Pagini, II, 297-310, IV, 233-235; Felea, Reflexii, 202-203; Piru, Panorama, 500-503; Vlad, Convergențe, 114-122; Cioculescu, Aspecte, 615-618, 718-720; Bucur, Istoriografia, 515-519; Piru, Varia, II, 512-513; Constantin, Prozatori-critici, 14-19; Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 196-199; Crohmălniceanu, Literatura, III, 173-186; Mihăilescu, Conceptul, I, 397-401; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 240-244; George, Sfârșitul, II, 258-261, III
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
1820-1845, pref. edit., București, 1981 (în colaborare cu Petre Costinescu și Andrei Nestorescu); De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc, București, 1982. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Paul Cornea, „Originile romantismului românesc”, RL, 1972, 8; Vlad, Convergențe, 77-83; Georgescu, Printre cărți, 12-16; George, Sfârșitul, I, 20-26; Piru, Varia, II, 72-75; Mihăilescu, Conceptul, II, 25-26; Ioana Em. Petrescu, Paul Cornea, „Regula jocului”, ST, 1981, 5; Gheorghiu, Reflexe, 129-132; Iorgulescu, Prezent, 267-271; Mirodan, Dicționar, I, 384-394; Piru, Critici, 38-41
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
la 80 la 1 (Munasinghe, 2007a). Echitatea reprezintă un concept etic, orientat spre oameni, care are un puternic caracter social. Ea se bazează pe corectitudinea proceselor decizionale Și rezultatele acestora. Există autori (Sala-i-Martin, 2005: 31) care consideră că există o convergență a veniturilor la nivel global, datorită creșterilor salariale din Asia (mai ales China Și India). Astfel, dimensiunea socială a dezvoltării include strategii de protejare ce reduc vulnerabilitatea, îmbunătățesc echitatea Și se asigură că nevoile de bază ale populației sunt satisfăcute
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
că, în prezent, toate cele patru platforme coexistă. 3.2.1.1. Platforma susținere Prima platformă, apărută în perioada postbelică, este caracterizată printr-un sprijin semnificativ pentru sectorul turistic. Apariția Și dominația acestei perspective în anii ’50 Și ’60 reflectă convergența mai multor factori din acea perioadă (Gossling et al., 2009: 2): apariția, în țările dezvoltate, a unei clase de mijloc puternice, cu înclinație spre turism Și petrecerea timpului liber; pacea Și stabilitatea politică din perioada postbelică Și după încheierea războiului
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
74-99; Oprea, Mișcarea, 141-150; Regman, Cărți, 58-62; Drăgan, Aproximații, 187-195; Râpeanu, Interferențe, 187-191; Dimisianu, Prozatori, 130-135; Ardeleanu, „A urî”, 27-41; Stănescu, Cronici, 67-75; Popa, Modele, 107-114; Sorianu, Contrapunct, 162-172; Perpessicius, Lecturi, 415-431; Barbu, Sine ira, 166-168; Protopopescu, Volumul, 216-222; Vlad, Convergențe, 271-275; Munteanu, Opera, 205-209; Andriescu, Disocieri, 242-250; Tomuș, Răsfrângeri, 267-272; Tudor, Pretexte, 165-173; Andriescu, Relief, 172-185; Eugen Barbu interpretat de..., îngr. și pref. Emil Manu, București, 1974; Ungureanu, La umbra cărților, 145-148; Ardeleanu, Opinii, 6-14; Tașcu, Incidențe, 194-219; Bălan, Artă
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
economico sociale și de forța de muncă concretă la nivelul fiecărei regiuni, zone, județ. Pentru menținerea sub control a pilotării formării profesionale, mai importante sunt: necesitatea realizării unei reale desecentralizări a formării profesionale a adulților; modularizarea și individualizarea acestei activități; convergența acțiunii tuturor actorilor sociali, și a instituțiilor abilitate să gestioneze resursele umane la nivel local, regional, respectiv, autoritățile publice locale, agenți economici, asociații patronale, organizații sindicale, asociații ale șomerilor, Camera de Comerț; sindicatele reprezintă un partener de dialog atât la
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
Cuvânt înainte Fenomenul globalizării și cel de criză economico-financiară ne pun în față noi provocări în cercetarea economică, inclusiv din punct de vedere al teoriei economice, iar exemplul României, în contextul regional și european, angajată deja în ample procese de convergență în pregătirea trecerii la moneda unică, este domeniul favorabil pentru a răspunde la ele. Cercetarea economică și învățământul superior din domeniu, ca de fiecare dată când România s-a aflat în momente mai dificile, a oferit și oferă societății românești
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
asupra evoluției cursului de schimb și a competitivității internaționale; acumulările de rezerve create de creșterea productivității muncii au fost mereu erodate de o politică a veniturilor cu tentă electorală, fiind afectat însuși fundamentul aprecierii reale a monedei naționale și implicit convergența reală. Aceeași nesincronizare aciclică în mix-ul de politici economice, face ca în prezent cele mai favorabile condiții monetare, din ultimii 20 de ani, să nuși poată îndeplinii rolul de stimulare a creditării și implicit a economiei reale. Cererea privată
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Modelul folosește o funcție de producție neoclasică ce presupune randamente de scară constante când toți factorii se modifică la aceeași rată, precum și randamente de scară constante când factorii din funcția de producție se modifică separat. Punctul forte al acestei teorii este convergența condițională, potrivit căreia cu cât nivelul de început al P.I.B. pe locuitor este mai scăzut, cu atât rata de creștere este mai mare. Această proprietate derivă din presupunerea de randamente descrescătoare ale capitalului: economiile care au mai puțin capital pe
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Condiționarea se referă la faptul că nivelul inițial al capitalului și ieșirile depind de mulți factori printre care și rata de creștere a populației, rata de economisire și, mai recent, politicile guvernului și rata inițială de capital uman. Conceptul de convergență condițională a fost susținut de studiile cantitative în diferite țări, având o mare putere de explicare a creșterii economice. Modelul lui Sollow se bazează pe randamente descrescătoare ale factorilor de producție individuali, care sunt considerați exogeni, și folosește funcția de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
atinge nivelul costului capitalului și investițiile următoare, exceptându-le pe cele de înlocuire, vor fi nerentabile. Firma nu va mai investi, iar stocul de capital/pers. rămâne constant și la fel productivitatea muncii. A doua implicație a modelului neoclasic este convergența sau procesul de “catch-up” prin care economiile cu nivel inițial scăzut de output/pers. cresc mai rapid decât cele cu nivel inițial ridicat. Predicția modelului neoclasic este că țările sărace vor ajunge din urmă țările bogate și output-ul/pers
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
fiecare unitate suplimentară de investiții va produce mai multe bunuri și servicii decât în țara bogată. Investițiile din țările sărace depășesc economisirea, deoarece rata ridicată de randament a capitalului fizic atrage fluxuri de investiții din țările bogate, accelerând procesul de convergență. Relaxarea ipotezei că toate economiile au tehnologii de producție identice, duce la o altă sursă de convergență. Transferul de tehnologie din țările industrializate în țările slab dezvoltate poate cauza creșterea mai rapidă a celor din urmă. Modelul neoclasic atribuie această
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
din țările sărace depășesc economisirea, deoarece rata ridicată de randament a capitalului fizic atrage fluxuri de investiții din țările bogate, accelerând procesul de convergență. Relaxarea ipotezei că toate economiile au tehnologii de producție identice, duce la o altă sursă de convergență. Transferul de tehnologie din țările industrializate în țările slab dezvoltate poate cauza creșterea mai rapidă a celor din urmă. Modelul neoclasic atribuie această creștere progresului tehnologic. În fine, a treia implicație este că rata de randament a investițiilor (simplificat, rata
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
este asociat cu o creștere a PIB între 0,36 și 1,14%; Studiul lui Barro, menționat în tabelul de mai sus, este o lucrare de referință în domeniu, iar concluziile lui merită a fi reliefate: Date utilizate supotă o convergență condițională, adică cu cât mai mare este nivelul inițial de ieșiri comparativ cu nivelul țintă, cu atât mai scăzută este rata de creștere; Pentru un anumit nivel inițial al PIB real pe locuitor, o rată de creștere mai mare este
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]