1,443 matches
-
de secțiune) fiind corelați și cu vâscozitatea și densitatea sângelui și fiind relativ constanți. Parametrul f mai este denumit și rezistența Poiseuille (Rp) iar s rezistența turbulenței (Rt)40. Rezistența Poiseuille se datorează fricțiunii vâscoase presupunând fluxul laminar în porțiunea convergentă a stenozei iar rezistența turbulenței se datorează separării la ieșirea din stenoză ca urmare a formării vortexului - turbulenței în porțiunea divergentă a stenozei 24. Astfel: Rp = C1 x lungimea obstrucție/ (aria minimă de secțiune) 2 cu ; η vâscozitatea sângelui = ; ρ
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
secțiune) fiind corelați și cu vâscozitatea și densitatea sângelui și fiind relativ constanți 56. Parametrul f mai este denumit și rezistența Poiseuille (Rp) iar s rezistența turbulenței (Rt)60. Rezistența Poiseuille se datorează fricțiunii vâscoase presupunând fluxul laminar în porțiunea convergentă a stenozei iar rezistența turbulenței se datorează separării la ieșirea din stenoză ca urmare a formării vortexului - turbulenței în porțiunea divergentă a stenozei. Extrapolarea datelor obținute pentru o singură leziune la leziuni multiple alterează determinarea matematică a efectelor hemodinamice ale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
învățare: 1. Stilul divergent învățarea se bazează pe experiența concretă cu situația generatoare de cunoștințe și reflectarea ulterioară; 2. Stilul asimilator -valorifică reflecțiile personale asupra situațiilor, ajungând la concepte și teorii cu grad înalt de abstractizare și generalizare; 3. Stilul convergent orientat spre aplicarea creativă a ideilor și datelor prelucrate sistematic; 4. Stilul acomodativ utilizat în testarea cunoștințelor în situații reale; presupune învățarea pragmatică. 25 C. În funcție de emisfera cerebrală cea mai acti, în învățare există două stiluri cognitive: 1. Stilul global
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
astfel de către J.-M. Schaeffer: Funcția principală a unei noțiuni cu definiție prototipică nu este cea de a ne furniza un criteriu care să permită excluderea unor cazuri îndoielnice, ci de a ne pune la dispoziție un fascicul de trăsături convergente care să ne permită regruparea faptelor înrudite. (1966: 119) Acceptându-se o reflecție în cadrul unei logici a lui mai mult sau mai puțin și nu în cea a lui totul sau nimic, evitându-se confundarea prototipului cu realizarea textuală, putem
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Laitmotivul „vezi” se dorește nu doar conștientizare a treptelor zămislirii operei de artă, cât mai curând clocot perpetuu, îndumnezeit: „sub mâna ta se ascunde / Dumnezeu” (Sub daltă) între creațiile lui Brâncuși și versificările lui Tudor Gheorghe Calotescu există vizibile puncte convergente, „Vărutul dintre cer și Sământ”, „tăcerea de taină”, „durerea dulce a sacrificiului de sine...” (A împlinit 135 de ani) Venerația poetului e pecetluită de Clepsidra clipei infinite, axul central, romboidal care îmbrățLșează „sentimente”, „clipe de iubire”, „nemărginitul dor”. „Aplecat în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
care le traversează. De aceea este necesar să se determine corect care sunt secvențele cele mai favorabile în acest sens. Astfel, pornind de la teoria lui G. T. Land, M. Roco (1992) grupează cele patru faze posibile în două categorii: a. convergente, care sunt inapte pentru creație (etapa formativă și cea normativă), pentru că energia psihică este consumată pe obiective rutiniere (cristalizarea identității eului și alinierea la baremurile nivelatoare ale grupului); b. divergente, apte pentru creație (etapa integrativă și transformațională), energiile sunt reorientate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
inteligență și creativitate, cercetări pe care le putem grupa în categorii majore, în funcție de orientările acestora: - studii ce au considerat creativitatea un factor independent al inteligenței și care pleacă de la premisa că între testele de gândire divergentă și cele de gândire convergentă nu există corelații semnificative; - cercetări ce consideră că există o dependență a creativității de inteligență, concluzie la care au ajuns în urma corelațiilor semnificative constatate între cele două dimensiuni; - corelația între creativitate și inteligență se manifestă până la un anumit punct; - cercetări
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cercetare realizată asupra stilului cognitiv, el ajunge la următoarele concluzii: 1. între creativitate și productivitatea științifică există o corelație pozitivă; 2. creativitatea este puternic influențată de tipul rezonanței intime (introversie, extraversie, ambiegalitate, coartare) și de trăsăturile de stil cognitiv (operativitate convergentă sau divergentă, operații de analiză sau sinteză); 3. factorii favorizanți pentru creativitate sunt introvesia și ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și sinteză, și respectiv, dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor dilatate de rezonanță
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și sinteză, și respectiv, dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor dilatate de rezonanță intimă, introverți și ambiegali, cu stiluri de percepere și gândire mixte, adică sintetico-analitic și divergent convergent; 5. există un prag al inteligenței sub care creativitatea nu se poate dezvolta, dar peste care putem vorbi de o relativă independență, putând exista două tipuri de inteligență, una sterilă și una creativă; 6. sistemul de învățământ stimulator pentru creativitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de abilități ale gândirii divergente J. P. Guilford, începând din 1949, desfășoară cercetări asupra intelectului, creativității, a modalităților de evaluare și formare educațională a acestor abilități, a importanței lor în diferite tipuri de profesii. Asimilează creativitatea gândirii divergente (opusă gândirii convergente) ce permite în cadrul procesului cognitiv schimbarea direcției și găsirea mai multor soluții. Conform modelului tridimensional și ai vectorilor acestuia, Guilford definește și realizează probe pentru următoarele tipuri de abilități: 4 serii de teste de fluiditate pentru: Fluiditatea verbală - producerea divergentă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ni se propune în Cartea românească a morții un discurs elaborat și cu aplicație la faptul cultural în parte. Ritul apare ca o formă „socializată”, „instituționalizată”, „simbolică”, „manifestă” de comunicare; simbolismul trecerii „dalbului de pribeag” se configurează „axial”, „vertical”, „criptic”, „convergent”, „divergent”, „opac”. Se pune în mișcare un aparat complet și o strategie de gîndire bine puse la punct pentru ca acești termeni să consune precis, fără echivoc. Dacă discursul științific este bine întocmit, crește șansa ca limbajul tradiției să fie receptat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
6 meșterul a încercat să facă alt tub mai lung folosind aceleași lentile. Noul tub avea putere de mărire și mai mare. Așa arăta primul microscop inventat din întâmplare de copiii meșterului Zacharias Janssen. Acest tub măritor avea două lentile convergente montate în tub la oarecare distanță una de cealaltă. Vestea descoperirii făcute de Janssen s-a răspândit nu numai în întreaga Olandă, ci și în alte țări. La auzul ei mulți oameni de știință au început să vină la Middelburg
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
-și verifica presupunerea el a construit primul spectroscop introducând o prismă într-o cutie de țigări. Lumina ajungea pe prismă printr-o fantă îngustă dintr-un perete lateral al cutiei, iar observarea se făcea printr-un tub prevăzut cu lentilă convergentă fixat în peretele opus al cutiei. Cu acest aparat cei doi au observat deosebirea între flăcările diferitelor substanțe. Unele dintre ele, deși identice în aparență, au spectre diferite: litiul o singură linie roșie și una portocalie, iar stronțiul - o linie
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
dar că, probabil, numărul celor într-adevăr preocupați de chestiune este mult mai mic. La întrebarea " Va preocupă protecția mediului?" multe persoane răspund "Da" pentru că acesta este raspunsul pe care știu că îl așteaptă ceilalți de la ele. Aceste aprecieri sunt convergente cu acelea pe care le susține Elisabeth Noelle-Neumann102 referitoare la reținerile pe care le manifestă majoritatea oamenilor atunci când ar trebui să exprime propriile convingeri, diferite de cele ale majorității, chiar dacă autoarea germană găsește cauza acestui fenomen nu într-un efect
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
comună de cercetare ,de aflare a adevărului. Deoarece predarea interdisciplinară nu este suficient de bine structurată metodologic este de datoria noastră să explorăm acest domeniu pentru a evalua capacitatea de înțelegere și de dezvoltare a unei gândiri logice, divergente și convergente din perspectivă interdisciplinară. Urmărind importanța covârșitoare a activităților din învățământul primar, trebuiesc precizate unele direcții în planul obiectivelor, conținuturilor și metodologiei. De aceea ,ne-am propus să tratăm toate acestea într-o viziune interdisciplinară, deoarece activitatea interdisciplinară ar putea să
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
media, chiar istoricul acestor noi medii tehnologice, s-a considerat că sunt necesare definirii fenomenului new media, reprezentând o investigație asumată, un obiect de studiu extrem de diversificat și incitant, uneori dificil de surprins în individualitatea să din multitudinea de forme convergente și integrate ale new media, supus unor multiple și controversate interpretări, devenind un subiect al cercetării inepuizabil pe plan mondial. De foarte puțin timp, în bibliografia tematicii new media din România, se înscriu lucrări sau studii de investigare teoretică și
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Livingstone a explorat, în perspectiva aplicată și orientată spre o anumita deschidere, temele care includ folosirea Internetului de către copii, angajamentul cetățenilor față de viața publică și politică, schimbând rolul regulilor media în raport cu percepțiile vremii, conform unei literaturi media într-un mediu convergent al new media 105. Livingstone a definit literatura media că abilitatea de a accesa, analiza, evalua și crea mesaje într-o varietate de contexte și a identifica componentele sale principale corespunzătoare întrebărilor privind accesul la tehnologiile media, capacitatea de analiză
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
produse de diferite industrii, si studiate de către diferite domenii academice. Termenul a ajuns să fie asociat nu numai cu tehnologia, dar și cu structurile industriale și instituționale, precum și cu normele sociale și culturale, care formează și sunt modelate de către mass-media convergente 128. Mai recent, ea a avut o oarecare influență asupra potențialilor succesori ai calculatorului personal (PC), multimedia, telefoane celulare, aparate și Internet. Noile mijloace de comunicare în masă sunt cele care au creat legături interdependențe între ele, sunt cele care
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
este în mod clar un realist: el evidențiază anarhia și lupta pentru putere și este sceptic față de puterea relativă a normelor și instituțiilor. Dar abordarea sa față de instituții și norme este neobișnuit de deschisă, sugerând conversații interesante cu analize non-realiste convergente. De exemplu, Alexander Wendt (1999: Cap. 6) demonstrează că ordinea anarhică funcționează foarte diferit când actorii se percep unii pe alții ca fiind "inamici", gata să se distrugă unii pe ceilalți, "rivali" care concurează dar care nu amenință supraviețuirea celuilalt
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
populației care este iubitoare de pace, în defavoarea aristocrației orientate către război, și... ar face ca oamenii aparținând diferitelor popoare să se afle unii cu alții în contact; contacte care le-ar demonstra în mod clar că interesele lor fundamentale sunt convergente" (Howard 1978: 20; Walter 1996). În mod similar, Ricardo credea că liberul schimb "leagă printr-un șir comun de interese și interacțiuni societatea universală a națiunilor în întreaga lume civilizată" (Ricardo 1911: 114). Conflictele au fost adesea cauzate de către state
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unui con, diferențiate printr-o incizie amplă, întinse spre înainte. Fesa dreaptă este decorată cu o semiovă în care se află înscrise două scurte linii. Pe fesa stângă au fost trasate trei linii, cele două de pe extremități având un traseu convergent. Picioarele sunt decorate cu linii paralele oblice. Al șaselea fragment (Pl. 53/1) păstrează partea superioară a unui picior și mare parte din tors. Datorită stării de conservare, nu putem oferi o descriere amănunțită a decorului de pe piept și abdomen
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
o elipsă, deplasând tot mai mult spre exterior unul dintre focarele acesteia. Apoi și-a imaginat că cel de-al doilea focar se află la infinit: că este un punct la infinit. Dintr-odată, elipsa devenise parabolă, și toate liniile convergente către un punct ajunseseră să fie paralele. O parabolă este, pur și simplu, o elipsă cu un focar aflat la infinit (Figura 30). Acest lucru poate fi evidențiat foarte bine cu ajutorul unei lanterne. Mergeți într-o cameră întunecată, stați lângă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
reformelor, obiectivele lor, ritmul în care au loc își au rădăcinile înfipte în istoria țării și în rutinele cotidiene. Reformele sunt înfăptuite de oameni (auto)produși de o socio-cultură cu anumite caracteristici. Dacă mondializarea economiei, a pieții explică anumite puncte convergente, influențele contextuale explică diversitatea lor. Unele state fac reforme, reduc cheltuielile nejustificate împovărătoare pe termen lung, pun accent pe ameliorarea competivității economice, sociale, a mediului, descentralizează, întăresc competențele actorilor, țin la calitatea reformelor, la calitatea serviciilor, la eficacitatea metodelor 84
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reformele adecvate. Așa s-a ajuns la studiul calității aerului, apei, la problema canalizării, a depozitării gunoiului, la studiul condițiilor de muncă în fabrici, la viața în închisori, la efectele prostituției etc. Pas cu pas igieniștii au ajuns la păreri convergente cu cele ale puterii politice privind sănătatea națiunii, privind preocupările morale ale burgheziei interesate de dezvoltarea industrială (pentru dezvoltarea industriei trebuia ca muncitorii să fie în deplinătatea forțelor, bine îngrijiți; sănătatea populației devenea necesară pentru buna funcționare a societății industrializate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
aflată Într-o anumită fază a ciclului economic, ar urma să se majoreze sau să se diminueze cotele progresive de impunere, În concordanță cu obiectivul urmărit (de creștere sau limitare a investițiilor și producției), acționând, În același timp, de manieră convergentă prin modificări adecvate și În sfera cheltuielilor publice bugetare, respectiv a 173 asigurărilor sociale. Așa de pildă, În momentele de boom economic accentuat, când se anticipează perspectiva unei perioade de stagnare, recesiune sau criză economică, produce majorarea cotelor de impozitare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]