14,043 matches
-
care trăsăturile energiei virile se îngînau cu un serafism al unei juneți privilegiate. Egolatria îi era încă amabil-colegială, mătăsoasa. Artiștii l-ar fi putut lua ca model pentru un Apollo. Cînd lua cuvîntul la întrunirile noastre literare - umile prilejuri de convorbiri gîtuite de indigentă spirituală a acelui răstimp apăsător - o rază aurie le înnobila. Stăteam de vorbă, cîteodată, cu tînărul Breban, preumblîndu-ne pe străzile centrale ale metropolei transilvane ce ne adăpostea temporar. Cel ce urma a scrie În absență stăpînilor mă
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
vânt într-o casă cu ferestrele uitate deschise, fragmente de texte din presa română și franceză, scene din viața cotidiană (printre care se remarcă periodica scoatere la plimbare a unei cățelușe), dialoguri dintre pasagerii aflați în același compartiment de tren, convorbiri telefonice cu Leonid Dimov (la zece ani de la moartea acestuia), poeme onirice, visuri propriu-zise și așa mai departe. Scriitorul combină cu o plăcere dezabuzata toate aceste elemente incongruente, fără să facă vreun comentariu. Și tocmai fiindcă se abține să dea
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
ostenit, apoi, la elaborarea unui studiu despre democrație, pe care ar fi voit să-l publice în broșură dar nu putea din cauza cenzurii. L-a publicat, apoi, tot în Analele Academiei, nefiind, nici el, reluat apoi. Se interesa de soarta Convorbirilor literare, de care se îngrijea I. E. Toroutiu, care, avînd o tipografie, speră, naiv, să o transforme într-o cetățuie a rezistenței împotriva comunismului. De aceea, deși era conștient de mediocritatea plata a lui Toroutiu, s-a bătut să fie ales
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
anunțuri plurilingve din Internet). Textele publicitare apărute la noi în ultimii ani introduc sintagmele corespunzătoare - telefon mobil, telefon celular - dar nu le folosesc masiv; multe anunțuri actuale preferă să pună în relief numele mărcii și termenii-cheie ai comunicării (telefon, rețea, convorbire, conectare etc.). Între timp, însă, s-au răspîndit în uz compusul telemobil ("vorbea tare în telemobil, programîndu-si aferata oră la cosmetica" - "Cotidianul" = C, 235, 1996, 6; "o lume posedata de telemobile" - "Evenimentul zilei" = EZ, 2054, 1999, 2), si mai ales
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I. Portretul lui Titu Maiorescu este precumpănitor nefavorabil, Junimea bucureșteana fiind considerată "un grup personal", socotind-o și un factor de sprijinire al Partidului Conservator, neuitînd să precizeze, ca după 1904-1905, Convorbirile literare, cu acordul lui Maiorescu, sprijinea literatura Sămănătorului (care, uluitor, avea un tiraj de numai 300 exemplare) ceea ce, credea el, așează sămănătorismul în prelungirea junimismului. Ceea ce e departe de a fi fost astfel. Nici că se putea altfel, dat fiind
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
și el șef de școală literară și de orientare în spiritul public și le socotea pe ale lui superioare și mai utile național decît Junimea, pe care, totuși, nu o deprecia cu totul, luîndu-si-o chiar că aliat, după 1904, cînd Convorbirile... erau conduse de Ion Bogdan. Mai cu căldură participativa evocă școală culturală a Contemporanului, de care sînt legate începuturile sale literare, colaborînd (împreună cu A.C. Cuza) la revistele acestei orientări culturale. (Contemporanul, Literatura și Știința). E net potrivnic războiului balcanic din
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
primul dintre cei care vorbesc despre un "romantism minor" al liricii eminesciene sau, ca să folosim termenii lui Virgil Nemoianu, despre o "epoca Biedermeier" a poeziei eminesciene. E vorba, mai exact, de poeziile din prima perioadă a creației eminesciene, publicate în Convorbiri literare (Venere și madona, Epigonii, basmul Făt-Frumos din lacrima și Mortua est și, mai apoi, de Sârmanul Dionis, Egipetul, Înger și demon, Floare albastră, Împărat și proletar). În încercarea de reconstituire a unei mitologii autohtone, speciile predilecte la care recurge
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
85 de ani), a venit izbăvirea. O astfel de personalitate proeminenta este, totuși, puțin cunoscută la noi, astăzi. E meritul d-lui Adrian Niculescu de a fi readus la lumină personalitatea ilustrului dispărut printr-o carte cuprinzînd chiar o lungă convorbire cu Emil Ghilezan. E o carte, s-o spun din capul locului, fascinantă care ne restituie nu numai o figură luminoasă, copleșitoare că interes, dar și o epocă. Astfel de cărți restauratoare sînt mult necesare și, repet, dl Adrian Niculescu
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Ghilezan. E o carte, s-o spun din capul locului, fascinantă care ne restituie nu numai o figură luminoasă, copleșitoare că interes, dar și o epocă. Astfel de cărți restauratoare sînt mult necesare și, repet, dl Adrian Niculescu aduce, prin "convorbirea" să cu Emil Ghilezan, un serviciu istoriografic care nu va putea fi niciodată îndeajuns elogiat. Să trec peste etapele copilăriei, (deși fermecătoare) pentru a ajunge la tinerețea precoce a eroului cărții. În 1937, la 25 de ani, la propunerea lui
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Boilă îi făcea tot felul de neplăceri Președintelui; astfel s-a spus că era amestecat în afacerea Skoda, dar totul era din cauza lui Boilă". Maniu i-a încredințat, în timpul războiului, cîteva misiuni de încredere lui Ghilezan, trimitîndu-l, la Geneva, pentru convorbiri cu Grigore Gafencu, una, la Bratislava, pentru a convorbi cu Milan Hodza și, la Budapesta, pentru o convorbire cu contele Bethlen. Dar, pentru că a venit vorba de Iuliu Maniu, trebuie sa reamintesc cititorilor observația lui Ghilezan că președintele P.N.T. nu
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
dar totul era din cauza lui Boilă". Maniu i-a încredințat, în timpul războiului, cîteva misiuni de încredere lui Ghilezan, trimitîndu-l, la Geneva, pentru convorbiri cu Grigore Gafencu, una, la Bratislava, pentru a convorbi cu Milan Hodza și, la Budapesta, pentru o convorbire cu contele Bethlen. Dar, pentru că a venit vorba de Iuliu Maniu, trebuie sa reamintesc cititorilor observația lui Ghilezan că președintele P.N.T. nu era interesat de putere. Să adaug o apreciere a d-lui Sorin Alexandrescu, din recentă sa carte, Paradoxul
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
de armistițiu prevedeau cedarea Basarabiei a preferat să se dea la o parte (că el să nu fie responsabil de această cesiune teritorială), lăsînd în fruntea țării cîțiva generali lipsiți de experiență. Dl Neagu Djuvara, care prefațează această carte de convorbiri, apreciază, referindu-se la acel celebru răspuns din 1944, al lui Maniu: Întrebarea se pune dacă asemenea ăeschivăriă sînt valabile că eficacitate și chiar că moralitate". Și dl Neagu Djuvara își aduce aminte de un alt gest într-adevăr caracteristic
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
nimic" și pe un alt raport: "Să ne mai lase în pace acest bătrîn nebun". România a fost, desigur, înșelată. Regretatul N. Carandino mărturisea, în memoriile sale, despre acest episod, la care a cugetat în închisoare, ca în întreaga să convorbire cu Harriman era evident că acesta nu urmărea decît un singur scop: să obțină liniște externă pentru că Hary Truman să poată cîștiga alegerile în SUA. Interesante sînt în această adesea palpitanta convorbire, paginile despre odiseea în exil a lui Emil
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
a cugetat în închisoare, ca în întreaga să convorbire cu Harriman era evident că acesta nu urmărea decît un singur scop: să obțină liniște externă pentru că Hary Truman să poată cîștiga alegerile în SUA. Interesante sînt în această adesea palpitanta convorbire, paginile despre odiseea în exil a lui Emil Ghilezan, profesiunile exercitate în SUA, în Iran, pînă a se stabili la Romă, unde a rămas pînă la sfîrșitul vieții. De asemenea se definesc drept o contribuție mărturisirile despre disensiunile dintre grupările
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
pună întrebări, să obțină răspunsuri, pe cele socotite importante relevîndu-le cum se cuvine. Păcat că, uneori, nu știe să se mențină în statutul de interviever, intervenind cu amănunte și detalii inutile, încît adesea partea să de text, în această lungă convorbire, e mai ponderoasă decît cea a intervievatului. Dar, în ansamblu, prin ceea ce comunica, această carte se recomandă că o contribuție istoriografica extrem de prețioasă. Un martor al istoriei. Emil Ghilezan de vorbă cu Adrian Niculescu. Cuvînt înainte de Neagu Djuvara. Cuvînt de
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Maiorescu, Junimea s-ar fi risipit dacă n-ar fi existat grija, mereu la post, a lui Iacob Negruzzi, care, are dreptate dl Nicolae Mecu, avea cu adevărat vocația comunicării, întreținînd legături cu toți junimiștii. Ce să mai spun de Convorbiri literare, întemeiată în martie 1867, dacă Iacob Negruzzi (apelativul Jacques) n-ar fi devenit redactorul ei, îngrijindu-se de colaborări cu care întreținea (compozițional) revista și asigurîndu-i o apariție regulată? Încît prin aceste servicii devotate benevole (dimpotrivă, mai suporta el
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
Din această cauză Junimea și junimiștii adoptă un punct de vedere mai conservativ în judecarea organismului românesc. Întregul examen critic al procesului de constituire a civilizației și a culturii noastre, întreprins de Maiorescu prin memorabilele sale studii de la începutul întemeierii Convorbirilor literare (pe care ceilalți junimiști, cu deosebire toți fondatorii Societății, le-au acceptat prin comuniune ideologică perfectă), se datorează acelui spirit germanic care a guvernat formația lor intelectuală. De altfel, îndreptarea junimiștilor, din 1871, spre politica partidului conservator în formare
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
nu a fost a lui Iacob Negruzzi, ci a tatălui său. Dar de nu ar fi fost această realitate e probabil că nu s-ar fi putut apropia de T. Maiorescu, acceptîndu-i opiniile, participînd la constituirea Junimii și la apariția Convorbirilor literare. Destinul, să conchid, a fost, și de această dată, bun cu Iacob Negruzzi. A devenit repede, atunci, în epoca aurorală a învățămîntului universitar de la noi, profesor universitar și și-a exercitat această funcțiune nu numai la Iași, ci și
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
pe deasupra, ca să aibă din ce trăi (moștenise, ca legatar al averii părinților, o moștenire grea) a practicat (ca și Maiorescu) o acaparantă, dar bănoasă avocatură, avînd, uneori, cîte patru procese pe zi. Și pentru că, aici, comentez începuturile Junimii și ale Convorbirilor literare e drept să se recunoască adevărul aprecierii dlui Nicolae Mecu că aducerea în Junimea (cu colaborări prestigioase în Convorbiri literare) a lui Vasile Alecsandri i se datorează exclusiv lui Iacob Negruzzi. Prietenia de o viață a poetului Alecsandri cu
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
o acaparantă, dar bănoasă avocatură, avînd, uneori, cîte patru procese pe zi. Și pentru că, aici, comentez începuturile Junimii și ale Convorbirilor literare e drept să se recunoască adevărul aprecierii dlui Nicolae Mecu că aducerea în Junimea (cu colaborări prestigioase în Convorbiri literare) a lui Vasile Alecsandri i se datorează exclusiv lui Iacob Negruzzi. Prietenia de o viață a poetului Alecsandri cu Costache Negruzzi, mort, din păcate, la 60 de ani, în 1868 (puțină vreme după reîntoarcerea lui Iacob de la studii) a
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
luptele pe care le pornise și le susținea. Și, încă o dată, acesta e meritul incontestabil al lui Iacob Negruzzi, căruia i se adaugă meritul de a fi întreținut amiciția filială cu Alecsandri, cerîndu-i, cu știuta-i insistență, colaborări, obținînd, pentru Convorbiri, pastelurile. Cu siguranță că de n-ar fi avut la îndemînă Convorbirile literare Iacob Negruzzi nu s-ar fi apucat de scris. Avîndu-le însă la di știind să-și selecteze bine sumarele. A făcut, Iacob Negruzzi, din 1871 și politică
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
e meritul incontestabil al lui Iacob Negruzzi, căruia i se adaugă meritul de a fi întreținut amiciția filială cu Alecsandri, cerîndu-i, cu știuta-i insistență, colaborări, obținînd, pentru Convorbiri, pastelurile. Cu siguranță că de n-ar fi avut la îndemînă Convorbirile literare Iacob Negruzzi nu s-ar fi apucat de scris. Avîndu-le însă la di știind să-și selecteze bine sumarele. A făcut, Iacob Negruzzi, din 1871 și politică activă conservatoare, fiind constant deputat. Dar era un om politic fără anvergură
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
cînd condeiul era mai destins și mai liber să se confeseze. A fost la înmormîntarea fiului său, ca un fel de concediu, s-a înapoiat să-și execute osînda. Mai puțin succint este cu însemnarea din 18/ mai 1895 despre convorbirea cu Vasile Mangra pentru fortificarea Tribunei. Firește că la 12 iunie, e jignit cînd i se aduce la cunoștință că Bogdan-Duică i-ar fi cerut unui colaborator "să termine odată cu recenziunea Țintei că și așa nu e nimica nou întrînsa
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
de necaz, poetul își da sama de starea de inferioritate în care îl țineau junimiștii". De asemenea, se sublinia faptul de o scăzută relevanță, însă pus sub lupă, că Ion Creangă, după ce și-a tipărit cvasiintegral opera în "conservatoarea" publicație Convorbiri literare, către sfîrșitul vieții "colaborează la revista progresistă Contemporanul". Enciclopedia Literatura și arta Moldovei, vol. I (1985), ca și Istoria literaturii moldovenești, vol. II (1988), nu trec dincolo de clișeul "ideologiei reacționare" a Junimii și se străduiesc a-l combate pe
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
elegiei iubirii emoția religioasă a comuniunii cu marele univers. Poeta Gabriela Melinescu se întoarce prin ele în literatura română mai bogată sufletește și cu o știință renovată a versului." În chip de prefață la grupajul de "critice" este publicată o convorbire a lui Al. Cistelecan cu scriitoarea stabilită în Suedia dar revenită acasă în ultimul deceniu prin prezența constantă în librării și în paginile publicațiilor literare. Răspunsurile Gabrielei Melinescu, fără umbră de vanitate sau poză, sînt conforme cu personajul rar întruchipat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]