8,613 matches
-
Desigur, mulți vor ironiza această perspectivă simplistă și superficială asupra profundei noastre poezii. Se știe că poezia nu se vinde (chiar deloc, în comparație cu proza). Da, poezia în plachete, cu un portret mare al poetului nemuritor și rece pe a patra copertă, nu are cum să se vîndă. Poetul zilelor noastre nu trebuie doar să știe să scrie, trebuie să știe să se vîndă pe sine. Și nu e vorba doar despre bani - el trebuie să-și creeze o imagine care să
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
și susține, în același timp, ipotezele de mai sus. Pe de o parte ea rămîne blocată într-un cadru tradițional, este o poetă care se exprimă public doar prin "plachete". Totuși, textele sale se zbat (deocamdată neputincioase) să "iasă dintre coperți". Nu este simplă poezie - textul său are o puternică bătaie socială. Și o ultimă contrazicere ar fi tocmai faptul că, anul acesta editura a suplimentat tirajul volumului Mutilarea artistului la tinerețe - așadar, o anumită poezie încă se vinde. Mariana Marin
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
Popovici Naționalism sau democrație. O critică a civilizațiunii moderne (ediție de Constantin Schifirneț, 1997) sau de publicistica lui Mihai Eminescu de la Timpul (în cronica despre cartea lui D. Vatamaniuc, de la Editura Minerva, 1996). Prezența tuturor acestor luări de atitudine între copertele unui volum permite, cum spuneam, conturarea profilului autorului de cronici Zigu Ornea, un individ european, un moderat, susținător al idealurilor democratice, insensibil la exagerări polemice balcanoide sau la entuziasme mistice, un profesionist de o corectitudine ireproșabilă. Caracteristici care lipsesc, dacă
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
Muzeului Literaturii (ironică localizare!), unde mai vechii și mai noii poeți bucureșteni se înfruntă pătimaș, venind dintr-un Ardeal unde valorile par stabilite o dată pentru totdeauna și aducînd cu sine o poezie care numai la scandal nu îndeamnă, volumul cu coperți lucioase, de un verde cam nepoetic, riscă cu adevărat să rămînă salutat politicos din mers. Ce se poate spune cu siguranță e că pierderea va fi a cititorului în acest caz. Fără să fie acest cititor un împătimit al poeziei
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
Luminița Marcu În volumul Poeticitate românească postbelică, Marin Mincu reușește performanța de a fi între aceleași coperți poet, critic și teoretician. O să le luăm pe rînd. Miza cărții pare să fie însă aceea a teoriei, după cum se vede și din titlu. în anii poststructuralismului importat cu frenezie în România ultimelor decenii comuniste, multe minți strălucite din intelectualitatea
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
Roxana Racaru Romanul Dinei Hrenciuc, " cu un pronunțat caracter, simbolic, esoteric", cum ne anunță editorul pe coperta a patra, este o privire înăuntru, fără desfășurare epică, roman al unei agonii (a personajului central, Amun) văzută ca inițiere, dar fără Iluminarea așteptată. Nu un adevăr, sau măcar adevăruri ni se arată în călătoria acestui mic rege spre capătul
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
ieșea pe piață. Al. Condeescu semnează un editorial, în care ne-am fi așteptat să găsim fie și numai lista directorilor MLR și ai revistei, care, din 1970 și pînă astăzi, l-au precedat. Este pomenit doar fondatorul, iar pe copertă (în interior e un grupaj de amintiri), Petru Creția, cîndva director onorific. A mai fost Al. Oprea, care nu trebuia omis, secund al lui Perpessicius o vreme, apoi director plin. De nu greșesc, Al. Condeescu este al patrulea pentru 121
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
mă întreb pe baza căror calități a ajuns dl. Hogea în parlament. Lucrurile sunt limpezi din acest punct de vedere: e normal ca partidul-revistă al lui Vadim Tudor să-și recruteze membrii dintre colaboratori! De altfel, cartea îl are pe copertă pe șeful partidului, îmbrăcat în unul din inconfundabilele sale costume albe. Pentru contrast, brunetul domn Hogea însuși ocupă planul al doilea, privind în depărtare peste umărul idolului. Să anticipeze această fotografie o posibilă predare de ștafetă? Să-și fi pregătit
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
să apară sub egida Academiei Române? Falsă problemă: ar fi trebui să ne întrebăm: cum a fost posibil ca o astfel de carte să apară într-o țară europeană civilizată? Aduc în discuție sintagma de la urmă pentru că ea figurează chiar pe coperta volumului la menționarea editorului: "Centrul de istorie și civilizație europeană". Faptul că respectivul centru e condus de către peremistul Gheorghe Buzatu (imaginați-vă, vicepreședinte al Senatului!) arată cu limpezime ce înțelege România de azi prin "civilizație" și "europenitate". Presa a intrat
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
pe care metabolismul românilor le-a integrat de mult. Dacă nu cumva a devenit chiar motorul cel mai important al identității naționale! Crescut la școala liderului căruia a început să-i sufle deja în ceafă (insist asupra simbolisticii fotografiei de pe copertă!), evident că Vlad Hogea e, asemeni patronului său, un amestec de lașitate și virulență verbală. El nu se sfiește să amenințe cu închisoarea pe cei care-și vor spune părerea despre "opera" sa, dar dă speriat înapoi când e confruntat
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
număr din aprilie 1956 putem selecta texte și semnături: Camil Petrescu - Despre unele probleme: Obiectivitate-obiectivism; Tudor Vianu - Shakespeare și antropologia Renașterii; Lucia Sturdza-Bulandra - Spicuiri din viața mea în teatru; și cronici semnate de I.D. Sîrbu, Ștefan Augustin Doinaș, Florian Potra. Coperta revistei era desenată de arhitectul și scenograful Toni Gheorghiu. După revoluția maghiară din '56, Doinaș și I.D. Sîrbu au fost arestați. De-a lungul timpului, aici au lucrat Radu Popescu, Ana-Maria Narti, Mira Iosif, Victor Parhon, Cristina Dumitrescu. După revoluție
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
lui Alain și Odette Virmaux este o expediție printre grupări, mișcări artistice de tot felul, asociații, instituții, proiecte, comunități, manifeste, reviste, curente, expresii, doctrine, cabarete, categorii literare ș.a.m.d. "Sunt trecute în revistă", după cum ne informează entuziast editorul pe coperta a patra, "cu rigoare și în același timp cu prezentări captivante, curente, mișcări, tendințe, școli - după cum s-au intitulat sau au fost denumite -, precum și grupări și personalități care au marcat secolul XX în domenii mergînd de la literartură, pictură, teatru, cinema
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
Luminița Marcu Răvașe din Kamceatka este încă un volum al cărui conținut s-a născut săptămînal în paginile României literare, cel anterior, Morsus diaboli, a apărut cu ceva timp în urmă la Cartea Românească. Dacă de obicei publicistica ambalată între coperți tari are un aer de tristă deșertăciune și de melancolie vanitoasă, tabletele lui Constantin Țoiu doar astfel își găsesc adevăratul loc. Și poate și adevăratul cititor. Titlul volumului de-acum, poate șocant, cum spune autorul în prefață, n-are a
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
lui Edward Said, publicată în 1978 și revizuită în 1995, a apărut și în românește, la Editura Amarcord din Timișoara. întîlnirea cu cititorul român e însă aproape ratată, cîtă vreme ediția nu se bucură de o introducere, iar prezentările de pe coperta a patra evită cu tenacitate orice lămurire ('[...] este o carte de referință în domeniu șcare? n.m.ț, redutabilă prin bogăția informațiilor, prin fermitatea argumentelor" etc.). Domeniul acesta, despre care nu se va afla prea mult din traducerea de la Amarcord, dar
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
anumită direcție a scrisului românesc de azi, o direcție care nu e doar a beletristicii, ci invadează chiar și cele mai academicoase spații de manifestare. Gîndiți-vă doar la bucățica de doctorat care poartă titlul Alfabetul doamnelor și care are pe copertă o fotografie din anii '20 a unei femei frumoase, bunica autoarei și veți înțelege că această feminizare intelectualistă a scrisului nu e doar un reflex de scriitor neproductiv, ci e un foarte interesant filon cultural al momentului, unul dintre cele
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
cu sublinierea că autorul Unui geniu involuntar în papucii Americii nu-și scrie "jurnalul", ci îl retrăiește. Cartea reia, de fapt, două apariții anterioare: The Life & Times of an Involuntary Genius (1975) și In America's Shoes (1983). Așezate între coperțile aceleiași cărți și recitite cu ironie și detașare, mai întâi de autor, cel puțin aceasta este senzația creată de textele însoțitoare - prefața ("Adding to My life", New Orleans, March, 1995) și postfața ("And What Happened Afterwards", Baton Rouge, March, 2001
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
victimă a străinilor ce -au invadat țara...ospitalitate... Traduc din franceză, în dezordine, cîteva dintre locurile comune care îmi sar în ochi la răsfoirea unei antologii intitulate La Roumanie vue par les français d'autrefois. O ediție elegantă, a cărei copertă reproduce o imagine interbelică din Micul Paris: Calea Victoriei. Antologia include aproape optzeci de texte în limba franceză, scrise de călători, politicieni, academicieni și scriitori francezi de altădată, cu grijă selectate și decupate, ca aceștia să-și exprime mai ales sentimentele
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
volume citate anterior au trecut pe pagina de copyright anul 2001, dar Mihail Gălățanu e cunoscut de mult timp ca un poet aflat în contra direcției academicoase a literaturii române de azi. Mare parte din textele lui, înainte de a apărea între coperți lucioase, au circulat cumva natural, liber, citite pe la cenacluri nu tocmai cunoscute, nu tocmai aseptice estetic, au fost selecționate în antologii dintre care unele destul de rău văzute. E cunoscută de toată lumea mișcarea de exhibare literară a sexualității în cadrul așa-zisului
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
Dar legea sponsorizării fiind foarte prost concepută, nu există nici un mijloc de a-i cointeresa pe ,,afaceriști" să bage bani într-o publicație. R.: În nici un fel de publicație? Vitrinele chioșcurilor abundă în reviste frumos tipărite, pe hîrtie bună și copertă colorată, pe care se răsfață nuduri apetisante ori chiar scene de sex. N.M.: Asta e adevărat, dar ce au ele de a face cu o revistă de cultură? Habar n-am cine dă 40-50.000 de lei pe o revistă
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
se găsesc investitori dispuși să arunce sute de milioane pe asemenea stupide publicații. Dacă un Borcea oarecare zvîrle cu sutele de dolari în țambalul lăutarilor de la petrecera anuală a unui club sportiv, de ce ne-am mira că damele goale de pe coperțile revistelor porno își găsesc întotdeauna sponsori? R.: Spuneți-mi, à propos, cam de cîți bani ar avea nevoie în plus, R.l. lunar, ca să poată apărea la tirajul actual (6-8000 de exemplare)? N.M.: De 1500 de dolari, 400 pe număr. R.
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
în anii trecuți. Ceva s-a schimbat, și nu în rău, în atmosfera Tîrgului de Carte. Cărțile, în al treilea rînd, au arătat, ele, mai bine. Aproape fără excepție, editurile izbutesc să dea o față modernă, occidentală, produselor lor, de la copertele lăcuite, la tiparul citeț și la hîrtia bună. A patra observație este că în 2001 cartea electronică a concurat temeinic cartea tradițională. Curajoasa editură Noesis a scos cd-romuri atractive. În al cincilea rînd, au apărut primele proiecte serioase de a
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
-mi face de rușine etajerele meșterite din cutii de ambalaje pentru portocale, mi-e aproape frică să întorc aceste pagini de hârtie velină crem, netedă și groasă. Eu care n-am avut parte decât de hârtie prea albă și de coperți tari și cartonate, cum sunt cărțile americane, nici nu știam că atingerea unei cărți poate să-ți aducă atâta bucurie" sau ,,...numai gravurile valorează de zece ori prețul cărții. Ce lume ciudată mai e și asta a noastră în care
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
Catrinel Popa Ceea ce îi atrage atenția cititorului, chiar înainte de a deschide cartea de povestiri sadi(comi)ce a scriitoarei de origine franceză Hélène Lenz, este, fără doar și poate, ilustrația copertei - o reproducere a lucrării lui James Ensor, Cearta scheletelor pentru cadavrul unui spînzurat. În corelație cu titlul volumului (Iaduri. Povestiri sadi(comi)ce), această imagine nu numai că surprinde și incită la lectură, dar creează și un anumit tip de
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
m-a acrit, dimpotrivă, mi-a stîrnit o admirație sinceră, dar nu prostească, și o nestăpînită curiozitate pentru orice persoană care a convins editori ca Gallimard, Fayard, Actes Sud sau Bernard Barrault să-și imprime numele lîngă al lor pe coperta unei cărți. Restul nu e decît muncă, lectură, judecată. Iar esențialul este ați înțeles, să fii bine dispus". ,, Restul nu e decît muncă..." Timp de cincisprezece ani cît a durat Apostrophes, probabil că și mai departe, în cei zece ani
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
ale unui mileniu de istorie aromână. Sînt povești. Ale Irinei Nicolau, care vede în ele "o lume de frînturi", și ale aromânilor. Ceea ce pare a fi totuna. E o carte scrisă cu sufletul; carte, în mai multe înțelesuri ale cuvîntului - coperta are înfățișarea unei cărți poștale, cu imagine, timbru, ștampila poștei și, firesc, cu mesaj: "Haide, bre!". Mesaj adresat poate tatălui, singurul aromân într-o "într-o casă cu trei grecoaice", a cărui singurătate o convertește, la vîrsta majoratului, pe autoare
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]