1,289 matches
-
pariziene, o femeie cu profil masculin, cu glas metalic, al cărei corp foarte slab, expresie a ochilor și mișcare a bărbiei militau parcă pentru o cauză, în timp ce gâtul, sub părul tuns foarte scurt, dezmințea parcă acel militantism prin fragilitatea aproape copilărească, ultim refugiu al feminității, de a cărei frumusețe poate că nici n-avea habar. O alta, o blondă zâmbitoare, tipul clasic, pe care aveai impresia că ai întâlnit-o de mii de ori, înainte de a percepe, sub carapacea aurită și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în realitate, este vorba despre o reactualizare a unei situații mai vechi și de evidențierea unei atitudini regresive și imature. Această situație a trezit vechi temeri sau vechi dorințe ori l-a readus la un mod de comportare anterior, adesea copilăresc. În toate cazurile, explicația trebuie căutată în trecut, mai precis în perioada evocată în vis. Agresiune, agresor Visele legate de agresiune sunt frecvente și comportă numeroase variante. Poate fi vorba de scene deosebit de violente, și deci de coșmaruri sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
bani gheață: persoana măsoară în mod concret costul terapiei. La polul opus, cecul sau cardul reduc conștientizarea. Persoana nu își asumă sau refuză costul. O altă interpretare, contrarie celei precedente, este de a considera că moneda are un caracter mai copilăresc (banii de buzunar dați copilului): trebuie să aștepte să fie major pentru a avea un carnet de cecuri ori un card. Bancomatul, ce permite retragerea rapidă a banilor, simbolizează dorința inconștientă de a dispune ușor, ca prin «magie» de energie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
invită pe subiect să caute în trecut, mai ales în primii ani din viață, soluția la problemele sale actuale. În limbajul popular și deci în inconștient, circul are o conotație de dezordine și de haos («ce circ!») sau de comportament copilăresc sau capricios («termin-o cu circul!»). Subiectul este implicat într-o situație complicată sau are o atitudine iresponsabilă. Diferitele elemente și protagoniștii visului aduc de asemenea informații despre semnificația acestuia: - capitelul este o evocare a bolții cerești și deci a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
încă mă ajută privirea asta a ei! Colegi, spusei eu tare ca să-i reduc la tăcere pe cei ce încă mai vorbeau, după cum bine știți, în cancelarie se află profesori, împreună cu un număr destul de mare de Gardieni. De asemenea, este copilăresc din partea noastră să presupunem că nici unul din cei existenți înaintea preluării controlului școlii nu au evadat din mâinile noastre pentru a se duce direct la cea mai apropiată sursă de a contacta Guvernul. Prin urmare, este un gest egoist să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
față de cei din jur, pe atît cealaltă e deschisă spre viață, debordînd de sănătate. Totuși... Maigret zîmbi uitîndu-se la Lecoeur care, odată cu trecerea timpului, făcuse burtă și avea cîteva fire albe În mustața roșcată. Ochii lui albaștri erau naivi, aproape copilărești, și totuși Maigret Își amintea de el ca de unul dintre cei mai buni colaboratori. — De ce zîmbiți? Pentru că eu am văzut-o În viață, iar, după aceste fotografii și după ce ți s-a spus despre ea, ajungi la aceleași concluzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Probabil, nu? Dovadă că i-a fost destul de teamă ca să plece fără să ne spună. — Trebuie să mă Întîlnesc cu soția. Și fusese gata să adauge: „Ca și celălalt!” Ca acel bărbat corpolent, lat În umeri, obligat să folosească șiretlicuri copilărești ca să sune dintr-o cabină telefonică. Cine știe? Poate că, În cursul plimbărilor zilnice, soții Maigret trecuseră de mai multe ori pe lîngă acest cuplu. S-ar fi putut să fi stat unii lîngă alții cînd beau apă, iar scaunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Maigret i-ar fi făcut semn colegului lui că apuca pe un drum greșit. Într-adevăr, bărbatul se uita la Lecoeur cu o uimire sinceră și, o clipă, acel personaj de șaizeci de ani se dovedi de o candoare aproape copilărească. — De ce? murmură el. De ce-aș fi urât-o? Întoarse capul spre Maigret, vrând parcă să-l ia drept martor. — Ați iubit-o? Atunci se petrecu o transformare neașteptată. Se Încruntă, Încercând să Înțeleagă. Ultimele două Întrebări Îl surprinseseră, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
arestat. Probabil că mi-ați luat amprentele digitale... — Fără să le comparăm cu ale dumneavoastră. Dar v-am fi găsit până la urmă. — Trebuia să știu, să iau niște hotărâri... — Ați telefonat la câteva hoteluri, În ordine alfabetică... — De unde știți? Era copilăresc, dar Lecoeur avea nevoie de o satisfacție. — Sunați de la cabine telefonice diferite. — Așadar, fusesem reperat? — Aproape... — Dar Philippe? — Băiatul născut de Francine Lange a fost dus la doică, la puțin timp după venirea lui pe lume, la o familie Berteaux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
capul pe jumătate afară. Uluit, își rotește gâtul în toate direcțiile. — O să mă rătăcesc în văgăuna asta ca un labirint, îl im ploră, fără să coboare însă. Instructorul se înmoaie. — Bine, bine, face posac. Îl amuză într un fel curiozitatea copilărească a germanului. Un pic nerăbdător este și el să afle ce vrea să-i transmită din partea principelui. Dacă o fi adevărat. — Hai totuși mai repede, că am treabă, îl zorește. Tonul sună însă neconvingător, așa că Pusio nu-l bagă în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ceilalți copii și țâșnește în față, înainte ca cineva să o poată opri. Cu un gest grăbit, îi prezintă împăratului șervetul franjurat pe care l poartă pe braț. — Ia-l să te ștergi pe mâini! rostește plină de o importanță copilărească. Toți râd. Fără să se supere, principele îi face discret un semn complice cu mâna să mai aștepte un pic. Își trage apoi maiestuos toga peste cap. Urmează să oficieze cu creștetul acoperit, după ritul roman. Se produce o mișcare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e într-o întâlnire acum, și nu poate fi deranjat. Dar rămâi pe linie, că-ți fac legătura la Jenny. Înainte să apuc să țip că nu, sunt pusă pe așteptare și nu pot să închid telefonul, pentru că ar fi copilăresc. Oricum, de ce să nu poată fi Brad deranjat? De când e el prea ocupat ca să vorbească cu mine? Sunt aici de patru săptămâni și jumătate și până acum n-am mai avut probleme când am vrut să dau de el. ― Alo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Tanaka Tarozaemon, Matsuki Chūsaku și Hasekura Rokuemon. În afară de Nishi Kyūsuke, nici unul n-a încercat să mă cunoască de când am plecat. Poate că de vină e firea prevăzătoare și rușinoasă a japonezilor față de străini. Doar tânărul Nishi, arătând o curiozitate aproape copilărească și însuflețit de faptul că este la prima lui călătorie pe mare, mi-a pus întrebări despre construcția corăbiei ori despre cum funcționează busola și m-a rugat să-l învăț spaniola. Tanaka Tarozaemon, cel mai vârstnic dintre toți solii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pesemne că or să spună că și scrisorile prin care Stăpânul îi primește cu brațele deschise pe padres sunt plăsmuite. Pentru a risipi aceste îndoieli... dacă măcar unul dintre dumneavoastră s-ar face creștin... La auzul acestor cuvinte, o uimire copilărească străbătu chipurile până atunci împietrite al lui Tanaka și al samuraiului. Ca să le domolească uimirea, Velasco atacă mai departe: Dacă v-ați creștina, atunci slujitorii bisericii din această țară vor da crezare cuvintelor mele. Vor socoti adevărat legământul făcut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aceea, Iisus nu mai știa care era voia Domnului, la fel ca mine acum. Însă, chiar înainte de a-Și da duhul, Iisus Și-a învins disperarea. Și atunci I-a închinat lui Dumnezeu ultimile sale cuvinte de o încredere aproape copilărească: „Tată, în mâinile Tale încredințez duhul Meu”. Cunosc toate acestea. Și așa aș vrea și eu să devin. Senior Velasco. Din gândurile mele mă întrerupse deodată Hasekura. Vorbele îi erau șovăitoare ca ale unui credincios ce-și mărturisește în fața preotului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nu o să mă duc la școală.»“ Takeda Yūsuke (15 ani) Takeda Yūsuke de-abia a trecut clasa a unsprezecea. A venit împreună cu mama lui la locul interviului. E mai înalt decât ea, dar fața sa încă mai păstrează niște trăsături copilărești. Dacă spun că e un „băiețel“, elev la un liceu particular din oraș, cred că în mare vi-l puteți imagina. Pare un tip destul de băgăcios, dar nu obraznic. Dacă îl privești, îți dai seama că că a fost crescut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
face ceva, iar asta costa bani. Dacă ajungeai la un anumit nivel, puteai să-i pui întrebări. Dacă treceai de un prag, îți ofereau o ghirlandă cu flori. Am văzut asta în Nagoya și mi s-a părut un lucru copilăresc. Asahara însuși era zeificat, lucru care îmi displăcea total. Am citit publicația sectei, Mahayana, de la primul număr. La început erau bune. Aveau grijă să expună experiențele prin care trecea fiecare adept. Spuneau cum au ajuns să se convertească la sectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Mîine vei spune singură domnului S. de plimbarea noastră nocturnă. Astfel paralizezi orice aluzie răutăcioasă." În trenul care ne întorcea mai târziu acasă, amândoi, lângă fereastră, ne întreceam să prindem din fugă frunzele copacilor apropiați, cu exclamații, bucurii și regrete copilărești și, ca din întîmplare, ne atingeam mâinile. De pe banca din față, profesorul S. deschidea vag pleoapele lăsate greoi, și ne zâmbea amuzat de vreun vis scurt sau de aventura ce se înnoda, în fața lui, tot mai puternic la fiecare stâlp
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
schimb, spălătoreasa familiei noastre, Dumitra, avea despre moarte, cu toată neghiobia ei, idei mai precise. Nu doară că pricepuse cine știe ce sisteme filosofice complicate în legătură cu ea, nici că o persecutau curiozități metafizice și nici măcar nu închipuia, pentru folosul ei, vreo poveste copilărească, în care îngerii ar cânta fără grije. Numai când freca rufele de dimineață până seara, îndoindu-și corpul schilod deasupra albiei, reflecta cu toată sinceritatea: "De-aș muri odată, să mă odihnesc și eu!" Atâta a înțeles Dumitra: un loc
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fi bună; de va fi bună, Irina va fi rea. Depinde de cum va fi viitoarea: inteligentă sau proastă, frumoasă sau urâtă, serioasă sau ușuratică. De voi fi îndrăgostit, vreodată cu adevărat, voi găsi viața trecută ca o pierdere de vreme copilărească. De nu voi fi îndrăgostit, fie că nu voi avea prilejul să întîlnesc pe cineva care să-mi placă, fie că sunt eu incapabil de așa ceva, voi crede că Irina a fost dragostea întreagă și eu nu mi-am dat
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
femeie, totdeauna fluidă în judecățile ei, își are precise ideile pentru aranjarea vieții (redusă la o singură formă: mariajul). După o mică tăcere: "De ce nu mă iei tu?" N-o luam pentru că nu puteam renunța definitiv la toate planurile mele copilărești, pentru că o găseam prea neînsemnată pentru mine, și, în același timp, n-o părăseam căci mi-era milă de dânsa și groază de singurătatea mea. Cerc vițios în care nici o hotărâre nu știam să iau, și timpul curgea. Puteam să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
e dra-goste? Dar Ioana arăta în clipa aceea așa de nenorocită, că n-am mai putut continua discuția gravă, în care nu voiam atât s-o conving pe dânsa, cât să mă clarific pe mine. Am utilizat consolări facile, jurăminte copilărești, glume și am izbutit, ca de obicei, să o calmez puțin, căci este în natura omenească instinctul de a te reface în orice chip, de a te consola de un motiv serios printr-un mijloc facil, de pildă, de a
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o plăcere aparte ceea ce este fără înțeles, aproape ca la teatru. Vor căuta să pună aceste apariții în relație cu voința zeilor, chiar dacă le lipsește orice dovadă clară în acest sens (II, 60). Se lasă ușor în voia unor fabulații copilărești. Nu are importanță faptul că nu se pot explica prin legile naturii (II, 70). Deși nu se pricep să interpreteze propriile vise, o fac întruna, cu frenezie. Nui pune pe gânduri faptul că prezumțiile lor o iau în toate direcțiile
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
o plăcere aparte ceea ce este fără înțeles, aproape ca la teatru. Vor căuta să pună aceste apariții în relație cu voința zeilor, chiar dacă le lipsește orice dovadă clară în acest sens (II, 60). Se lasă ușor în voia unor fabulații copilărești. Nu are importanță faptul că nu se pot explica prin legile naturii (II, 70). Deși nu se pricep să interpreteze propriile vise, o fac întruna, cu frenezie. Nui pune pe gânduri faptul că prezumțiile lor o iau în toate direcțiile
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
resursele economice ale globului. Din punct de vedere existențial însă, "primitivul" se situează întotdeauna într-un context cosmic. Experiența lui personală nu este lipsită nici de autenticitate, nici de profunzime, însă ea pare pentru omul modern lipsită de autenticitate sau copilărească, pentru că este exprimată într-un limbaj cu care nu sîntem obișnuiți. Ca să revenim la ceea ce spuneam mai înainte, nu sîntem îndreptățiți să vedem în întoarcerea periodică în Timpul sacru al originii o respingere a lumii reale și o evadare în vis
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]