699 matches
-
simbolisticii sale, poate fi considerată ca o prelungire a ultimei faze a arhitecturii manieriste. Urbanismul va împrumuta și el canoanele ordinii și disciplinei regularizatoare care stabilea că o strada sau o piață va fi frumoasă dacă va avea clădirile aliniate, cornișele la același nivel, și alte caracteristici pe care le regăsim încrustate în memoria colectivă a europenilor ca percepte definitorii. Simbolurile noii mișcări sunt strada în linie dreaptă, cornișa orizontală neîntreruptă, repetiția elementelor uniforme (coloană, fereastră...). Se afirmă că strada va
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
strada sau o piață va fi frumoasă dacă va avea clădirile aliniate, cornișele la același nivel, și alte caracteristici pe care le regăsim încrustate în memoria colectivă a europenilor ca percepte definitorii. Simbolurile noii mișcări sunt strada în linie dreaptă, cornișa orizontală neîntreruptă, repetiția elementelor uniforme (coloană, fereastră...). Se afirmă că strada va părea mai nobilă dacă ușile vor fi construite după același model, casele vor fi aliniate și de aceeași înălțime. Spre deosebire de lumea barocă sau arabă pentru care aceste reguli
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
susținută de 9 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), două sprijină arcul median al pereților pronaosului, câte două încadrează cele două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Edificiul este înconjurat de ocnițe dispuse sub cornișă astfel: un șir pe latura de vest și două șiruri de ocnițe egale caa dimensiuni pe celelalte trei laturi. Pe fețele absidelor se află firide alungite. Deasupra naosului se află o turlă octogonală zveltă cu patru ferestre în cele patru
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
colț în formă de U cu regim de înălțime parter și etaj. Fațada reprezintă o alternanță de rezalituri și retrageri, marcate de bosaje plate. Ancadramentele prezintă profile mărunte în tencuială. Intrarea este marcată de un atic și un balcon, iar cornișa pe console este subliniată de un parapet. În 1903, după transformări succesive, frații Veiszlovits au cumpărat imobilul și l-au transformat în hotel cotat pe atunci la nivel apusean. Acum clădirea, prezintă un atic continuu pe întreg conturul său, iar
Hotelul Parc din Oradea () [Corola-website/Science/313370_a_314699]
-
pe temelie de piatră, fiind acoperită cu tablă. Absida altarului are formă semirculară. Deasupra pridvorului se află un turn-clopotniță, având forma unei prisme cu baza pătrată, cu patru ferestre acoperite de jaluzele fixate. În exterior, pereții sunt ornamentați cu o cornișă sub streașină, cu un brâu de cărămidă tencuită sub geamuri, având o ușă de intrare și în partea sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
anul 2007. De asemenea, și curtina dintre Turnul Dulgherilor și Turnul Olarilor este o reconstrucție recentă a vechiului zid. Turnul Dulgherilor este construit din piatră și cărămidă. El are o formă circulară (la bază), delimitată de porțiunea următoare printr-o cornișă pronunțată, după care turnul capătă formă de prismă octogonală, încheiată în partea superioară prin clasica porțiune ieșită în afară, susținută de console cu guri de foc între arce. La primul nivel se află metereze în formă de gaură de cheie
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
în Occident, ajungând și în România. Biserica nu are dimensiuni mari. Intrarea se face prin partea de vest, printr-un portic alcătuit din patru coloane cu capitele ionice, deasupra acesteia ridicându-se o mică clopotniță. O serie de console susțin cornișa, acest stil întâlnindu-se și la alte case din Iași, cum ar fi Institutul "Notre Dame de Sion", care datează cam din aceeași epocă. În partea de răsărit, altarul are o formă de semicerc și înălțime mai redusă decât a
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
a dorit încă de la început o reședință demnă de un principe care să exprime o influență a vieții politico-administrative a Principatului și a reușit să ilustreze acest aspect prin detaliile construcției: scara monumentală, bastioanele decorate cu inscripții și blazoane și cornișa pictată după stilul renascentist. Recent, construcția a fost cercetată de către arheologi și au fost descoperite în fundațiile conacului două tracturi și un ax orientat est-vest. În ceea ce privește fațada sudică, aceasta a fost ocupată de o logie lungă de 4,6 m
Castelul Lázár () [Corola-website/Science/318967_a_320296]
-
Ialomiței bl. B23, sc. A, ap. 10, județul Ialomița 109. Chirculescu porcine comună Frumușani, 2781008440012 Monica-Liana-Elena județul Călărași 110. Șerban Marcu porcine Călărași, str. Dunărea 1491012510038 bl. PA4, sc. 3, ap. 48, județul Călărași 111. Rogozea Marian porcine Călărași, Str. Cornișei 1531115510029 �� nr. 8, bl. B20, sc. A, et. 3, ap. 10, județul Călărași 112. Chirea Florinel porcine satul Giuvărăști, 1790330282201 comună Giuvărăști, județul Olt 139.│Barbut Mihaela │porcine│Str. Emil Gârleanu nr. 6, │2680603341707│ │ │Paula │ │bl. V52C, sc.3, et.
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271520_a_272849]
-
superficiale ale profilului geologic iar caracterul lui repetă, în general profilul versanților. Ele reprezintă formele cele mai tinere de eroziune și sunt indisolibil legate de activitatea omului. De obicei ogașele și ravenele se dezvoltă pe pantele cumpenelor de apă pe cornișele hîrtoapelor și a treptelor alunecărilor străvechi, cît și pe alți versanți intens folosiți în agricultură. În condiții favorabile ele pot progresa considerabil chiar în decurs de o ploaie torențială atingîng adîncimea de 1-2 m. Factorul ce poate zădărnici activitatea eroziunii
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
se explică prin faptul ca blocurile de roci surpate din cornise nu se sfărîmă ci iși păstrează individualitatea, continu]nd să se deplaseze spre partea inferioară a versanților. La început între aceste trepte se întîșnesc chiar denivelări cu aspect de cornișe cu spălări și procese de eroziune torențială.Pe măsură ce se depărtează de obîrșie ele devin mai estompate iar fragmentarea suprafeței lor se accentuiază. Grosimea deluviului aici atinge 40m. De regulă ele sunt plasate pe versanții flancurilor mai ridicate și înclinate ale
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mențin pe întinderi de sute de metri cu unele straturi acvifere etajate. În partea inferioară ele des reprezintă unele valuri paralele cu un interval de cîțiva metri, sunt cazuri cîn ele se prezintă sub forma unor mici culmi, paralele cu cornișele separate de niște uluce umedesau ocupate chisr cu bălți și mlaștini alimentate atît superficial cît și subteran. Prin fragmentarea valurilor de alunecare se transformă în aliniamente de forme mai mult sau mai puțin monticulare deosebite de formele eroziunii torențiale. Deluviul
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cuib. Ea se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci argiloase și nisipoase acolo unde apar straturi acvifere lenticulare sau focare mai puternice de umiditate. Evoluția lor începede la nivelul acestor puncte cu umiditate sporită manifestîndu-se prin apariția unei cornișe semicirculare și a unui deluviu redus lenticular cu fragmentare slabă. Înălțimea cornișei ca și grosimea deluviului de alunecare este redusă de obicei pînă la 5m. O răspîndire deosebită o au alunecările de tipul dat în hîrtoapeledin codrii Apuseni amplasate pe
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
și nisipoase acolo unde apar straturi acvifere lenticulare sau focare mai puternice de umiditate. Evoluția lor începede la nivelul acestor puncte cu umiditate sporită manifestîndu-se prin apariția unei cornișe semicirculare și a unui deluviu redus lenticular cu fragmentare slabă. Înălțimea cornișei ca și grosimea deluviului de alunecare este redusă de obicei pînă la 5m. O răspîndire deosebită o au alunecările de tipul dat în hîrtoapeledin codrii Apuseni amplasate pe pantele de stînga ale văilor rîurilor și în Codrii Centrali, situate pe
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
a continuat cu schimbarea acoperișului și a celor două turle vechi din lemn cu unele din beton armat. Tot acum se construiesc cele două timpane pe laturile de nord și sud din dreptul turlei Pantocratorului și friza cu firide de sub cornișă în interior se înlocuiesc cafasul și amvonul, se pune parchet în altar și gresie în naos și în pronaos peste pardoseala de piatră. Se instalează o centrală proprie și calorifere. Apoi se va începe repictarea bisericii, datorită faptului că pictura
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
un panou decorat la parter și o nișă terminată în arc de cerc care uneau ferestrele duble de la primul și cel de-al doilea etaj. Un panou decorat este situat sub fiecare fereastră. Tablele Legii tronau în centrul fațadei, deasupra cornișei. Fațadele de sud și de nord erau identice. Părți din partea de vest, corespunzând avansului sinagogii, erau împărțite în două de pilaștri. Partea de est, corespunzând sălii mare de rugăciuni, era împărțită în trei secțiuni de pilaștri. Numeroasele ferestre duble și
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
trei de flori cruciforme. Ferestrele sunt alungite, încadrate în chenare de piatră cioplita. Pe alocuri se pot observa fragmente de frescă. Același decor se observă și în partea superioară a icoanei hramului de deasupra ușii de intrare, care are o cornișa deasupra. Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Nu există portal de intrare, intrându-se printr-o ușa direct în pronaos. Pronaosul prezintă o fereastră de mici dimensiuni pe latura sudică, în naos sunt două, iar în altar
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
formă semicilindrică, fiind supradecorată de falduri. De o parte și de alta a nișei se află două console pe care se sprijină două coloane circulare cu capiteluri în stil corintic care susțin un un fronton de formă triunghiulară, a cărui cornișă profilată este decorată cu o friză din elemente florale. Statueta Sf. Ursula este așezată pe un soclu de tip baroc, sub care se află un ecuson albastru cu inscripția ""Ursula"". Capul sfintei este încununat de o coroană, fiind înconjurat de
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
dezvoltarea arhitecturii rezidențiale în Euroapa a implicat integrarea grădinilor în compozițiile palatelor, așa cum este la Vaux-le-Vicomte (1656-1661), unde arhitectul Louis Le Vau, designer-ul Chales Le Brun și grădinarul André Le Nôtre s-au completat unul pe celălalt. De la principala cornișă la plinta joasă, palatul miniatural este îmbrăcat în așa numitul "ordin colosal", care face ca structura să pară mai impresionantă decât Maison-Laffitte și alte palate recente. Colaborarea creativă dintre Le Vau și Le Nôtre a marcat începutul "Manierei Magnifice" care
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
din bârne este marcată prin trei rânduri de brâie. Brâul inferior este situat pe talpa de lemn, deasupra fundației din pietre de râu, el fiind decorat cu denticuli. Brâul median este alcătuit din trei registre, iar brâul superior, aflat sub cornișă, este format din ocnițe. În interior, biserica este compartimentată în 3 încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos "prin doi stâlpi de stejar fasonați în bardă". Spațiul nu prezintă bolți la partea superioară, ci un planșeu de
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
casă își face cuib de regulă în peșterile luminoase sau în fisurile din rocile sedimentare, cel mai des pe malul râurilor de munte. Arareori ocupă cuiburile lăstunilor-de-mal. O dată cu apariția orașelor, lăstunii au început a-și construi cuiburi pe sub streșini și cornișe, preferând pereții din piatră sau cărămidă; din această cauză sunt întâlniți mai mult în orașe decât în sate. Treptat, aceste păsări au devenit antropofile, fiind observate tot mai rar în afara așezărilor omenești. Altitudinea maximă la care viețuiesc lăstunii este de
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
suplimentar de stâlpi verticali. Pereții exteriori ai bisericii au lipiți ulterior cu lut apoi zugrăviți, în timp ce pereții interiori sunt placați cu scândură. Clădirea bisericii are următoarele dimensiuni: 13,80 m lungime, 5,45 m lățime și 3 m înălțime până la cornișă. Lăcașul de cult are formă de navă. Biserica are o temelie din piatră și un acoperiș din șindrilă cu scurgere mare în pante. Streașina este sprijinită pe căpriori ieșiti în afară și are aproximativ 1,50 m. În fața pronaosului, spre
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
cu înălțimea totală de 6,70 m (de la nivelul cafasului) și cu ferestre. Naosul și pronaosul au câte o fereastră pe fiecare perete lateral, cele de la naos fiind mai mari, iar cele de la pronaos mai mici și așezate aproape sub cornișă. Turla aflată deasupra naosului are înălțimea de 10,58 m și este prevăzută cu ferestre. Altarul bisericii are plan dreptunghiular, cu două mici ferestre laterale. Turla aflată deasupra altarului are înălțimea de 9,80 m. La origine, pereții de interior
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
Miron Barnovschi (Biserica Barnovschi din Iași și biserica Mănăstirii Bârnova). Biserica are un plan dreptunghiular, având abside laterale dreptunghiulare (la exterior), sub forma unui pilastru angajat și formate din două lezne ce se ridică până la jumătatea înălțimii dintre ferestre și cornișa bisericii și absida altarului de formă semicirculară. Fațada monumentului este din piatră și cărămidă, zidurile având o grosime de 1,70 m. Pe fațada bisericii se află 28 arcade oarbe; cele zece de pe absida altarului au dimensiuni mari și coboară
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
70 m. Pe fațada bisericii se află 28 arcade oarbe; cele zece de pe absida altarului au dimensiuni mari și coboară până la soclu, iar cele din dreptul pronaosului și naosului sunt aproximativ de mărimea ferestrelor și așezate la același nivel. Sub cornișă se află un rând de 45 de ocnițe mici și 12 metereze fixate din loc în loc. Cornișa este susținută de console simple de piatră. Acoperișul are o învelitoare din tablă zincată. Elementele specifice ale acestei biserici sunt: Biserica „Sf. Ioan
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]