711 matches
-
presupune salt. El poate fi gîndit ca salt prin separare de gravitația corpului și a lumii sau prin integrarea și depășirea lor. Soluția susținută a lui Socrate este separarea. Dar discursul lui, în Phaidon (108e-114c), parcurge treptele terestrului și ale corporalității, dă seamă despre ele, le reamintește. Nu le integrează el astfel, implicit, în gîndirea și în ființa lui, fără a se lăsa oprit în loc de ele ? Omul universal ca model al libertății Paradoxul libertății omului constă în faptul că ea îi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care conferă autoritate celor spuse. El permite cititorului să-și construiască o reprezentare a corpului enunțiatorului (și nu al autorului efectiv). Lectura face astfel să apară o instanță subiectivă care joacă rolul de garant a ceea ce este spus. Caracter și corporalitate Noțiunea de ethos se referă nu numai la dimensiunea propriu-zis vocală, ci și la totalitatea determinărilor fizice și psihice atribuite personajului enunțiatorului cu ajutorul reprezentărilor colective. Garantul, a cărui figură cititorul trebuie s-o construiască pornind de la diferite indicii textuale, capătă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu numai la dimensiunea propriu-zis vocală, ci și la totalitatea determinărilor fizice și psihice atribuite personajului enunțiatorului cu ajutorul reprezentărilor colective. Garantul, a cărui figură cititorul trebuie s-o construiască pornind de la diferite indicii textuale, capătă astfel un caracter și o corporalitate, a căror grad de precizie variază în funcție de texte. "Caracterul" corespunde unui mănunchi de trăsături psihologice. Cît despre "corporalitate", ea este asociată unei constituții fizice, dar și unui mod de a se îmbrăca și de a se mișca în spațiul social
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
reprezentărilor colective. Garantul, a cărui figură cititorul trebuie s-o construiască pornind de la diferite indicii textuale, capătă astfel un caracter și o corporalitate, a căror grad de precizie variază în funcție de texte. "Caracterul" corespunde unui mănunchi de trăsături psihologice. Cît despre "corporalitate", ea este asociată unei constituții fizice, dar și unui mod de a se îmbrăca și de a se mișca în spațiul social. Ethosul implică într-adevăr o disciplină a corpului, perceput prin prisma unui comportament global. Caracterul și corporalitatea garantului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
despre "corporalitate", ea este asociată unei constituții fizice, dar și unui mod de a se îmbrăca și de a se mișca în spațiul social. Ethosul implică într-adevăr o disciplină a corpului, perceput prin prisma unui comportament global. Caracterul și corporalitatea garantului provin dintr-un ansamblu difuz de reprezentări sociale valorizate sau devalorizate pe care se sprijină enunțarea și pe care le confirmă sau le transformă. Aceste stereotipuri culturale circulă în domeniile cele mai diverse: literatură, fotografii, cinematograf, publicitate etc. Universul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
categorie (nume de) 255-257, 260 cititor model 53 co-enunțiator 63 co-enunțiatori 63 comunicativă (competență) 45 contaminare 187 context 17, 26, 27, 64, 133, 228, 229 contract 81 conținutul afirmat vs conținutul presupus 250 cooperarare (principiu de) 34 coreferință 220, 248 corporalitate 117 cotext 25, 131, 201, 237 D dar 28-30 deictic 24, 129 demonstrativ (determinant) 24, 94, 221, 228, 250 denominativă (interpretare) 227 dependent de mediu (enunț) 90 descriere cu articol hotărît 131, 222, 223, 226 deturnată (desemnare) 269, 273 dialogal
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
adevăr, sau nu există decât în intelect"87. Se încearcă identificare statutului ontologic al universaliilor: Se va pune pur și simplu întrebarea: "genurile și speciile există sau nu?""88. Cea de-a două problemă se referă la existențiale, dacă au corporalitate sau nu: "aceste realități subzistente sunt corporale sau incorporale, cu alte cuvinte, dacă se admite că genurile și speciile semnifică într-adevăr realități subzistente sunt aceste realități corporale sau incorporale?"89 Prin corporalitate nu se înțelege în acest caz doar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
problemă se referă la existențiale, dacă au corporalitate sau nu: "aceste realități subzistente sunt corporale sau incorporale, cu alte cuvinte, dacă se admite că genurile și speciile semnifică într-adevăr realități subzistente sunt aceste realități corporale sau incorporale?"89 Prin corporalitate nu se înțelege în acest caz doar ceea ce este substanță, ci și totalitatea proprietăților (predicațiile) adiacente ce pot fi subiectivate (li se atribuie un subiect - de exemplu "albeața"). Dar în acest caz, unei generalizări, pentru că albeața este o generalizare, ea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
substanță, ci și totalitatea proprietăților (predicațiile) adiacente ce pot fi subiectivate (li se atribuie un subiect - de exemplu "albeața"). Dar în acest caz, unei generalizări, pentru că albeața este o generalizare, ea neavând în sine existență substanțială, i se atribuie deja corporalitate. Noțiunile abstracte sunt considerate de factură non-corporală. De aceea cea de-a doua distincție ce ar trebui să identifice ceea ce este corporal nu se suprapune primei. Datorită acestei viziuni prin corporal se înțelege realitate separată de un obiect exterior. Întrebarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realități separate sau non-separate?"90 De data acesta răspunsul la întrebare nu mai poate fi dat ca urmare a observației directe, ci este necesar să se realizeze o identificare a separabilității. Și în acest caz, universalele aparțin și nu aparțin corporalității, de aceea Abelard ajunge la următorul răspuns: "Astfel, termenii universali sunt numiți corporali în ceea ce privește natura lucrurilor și incorporali în ceea ce privește modul de semnificare, căci deși realitățile pe care le denumesc sunt cu totul separate, ei nu le denumesc deloc într-un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de Hipocrate și ulterior de Galenus: "Corp este ceea ce are trei dimensiuni, adică lungime, lățime, înălțime sau grosime. Orice corp constă din patru elemente; iar corpurile viețuitoarelor din cele patru humori"116. Sunt considerate a fi două caracteristici fundamentale ale corporalității: în primul rând dimensiunile spațiale care sunt în număr de patru, trei sunt cele obișnuite lungime, lățime și înălțime, iar cea de-a treia componentă este grosimea care vine ca un adaos cu scopul de a păstra numărul patru. Aceasta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dintre om și cosmos, descrisă anterior, cu toate componentele sale. Astfel, Ioan Damaschinul preciza că: "omul comunică cu existențele neînsuflețite, participă la viața celor neraționale și se împărtășește cu spiritualitatea celor spirituale"120. În acest context fiecare element ce compune corporalitatea și psihicul uman participă la totul existenței. De asemenea, se consideră că fiecare dintre caracteristicile existenței ca ansamblu participă la alcătuirea omului: "Comunică cu existențele neînsuflețite prin corpul și prin amestecul celor patru elemente; cu plantele și prin acestea, dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a crea ideile ce aparțin sensibilului. 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului Meditația a șasea trebuie să completeze noua lume creată. Trebuie identificate toate elementele ce pot întregi această lume. Trebuia introdusă existența lucrurilor materiale și a corporalității în lumea cogitatelor. Dacă existența acestora este demonstrată putem să considera că noua lume este completă. Meditația a șasea mai încercă să rezolve și problema raporturilor dintre lumea cogitatelor și cea a lucrurilor sensibile. Dacă lumea cogito-ului nu este unitară
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unei iluzii care poate să genereze disoluția realului 14. Teologia creștină a făcut posibilă o bogată ontologie a imaginii în jurul problemei centrale a Întrupării. Este important de a înțelege modul prin care ființa lui Dumnezeu devine imagine, adică ia forma corporalității în lume. Creștinismul valorizează moștenirea iudaică, interpretând creația lumii ca opera personală a lui Dumnezeu. Din perspectiva neotestamentară, Hristos este imaginea/icoana lui Dumnezeu, omul fiind invitat să îmbrace această icoană. În tradiția creștină, teologia icoanei urmează o altă cale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
umanului de a regăsi în sine întregul univers, de a i da o variantă personală, de a se realiza ca microcosmos. Or, primul pas și poate cel mai dificil în exercițiul integrării se referă la materia lumii și la propria corporalitate, care sînt de transmutat într-o variantă dominată, impregnată de spirit, la rîndul lui condus de Duhul divin. Eliberarea nu are loc prin separarea de condiționări, ci prin absorbirea lor. Ființa feciorelnică asemenea androginului conține toate lucrurile lumii, inclusiv o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care sînt de transmutat într-o variantă dominată, impregnată de spirit, la rîndul lui condus de Duhul divin. Eliberarea nu are loc prin separarea de condiționări, ci prin absorbirea lor. Ființa feciorelnică asemenea androginului conține toate lucrurile lumii, inclusiv o corporalitate transmutată, iar ele nu o mai limitează, fiindcă nu mai lucrează din afară asupra ei. Are loc o răsturnare de perspectivă, o cuprindere a întregului exterior în interiorul ființei. De aceea, trupul nu mai e conceput ca închisoare ori împrejmuire stingheritoare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aceea, trupul nu mai e conceput ca închisoare ori împrejmuire stingheritoare a sufletului, ci ca expresie a spiritului. E instrumentul bine acordat pentru a interpreta mișcările duhului ; e radiația lui. în concepția lui Methodios, trupul feciorelnic ține deja de o corporalitate spirituală, lasă deja să transpară principiul spiritual al trupului. în secolul al XIII-lea, Grigore Sinaitul va vorbi despre trupul pămîntesc, prefăcut din trup sufletesc (animat în mod natural de suflet) în trup duhovnicesc (radiație a duhului), așa încît este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
treze, percep lucrurile așa cum sînt ele cu adevărat. Desigur, cei ce au trăit în filozofie persistă pînă la capăt în separarea spiritului de trup, pe care o realizează deplin și definitiv după moarte. Ei ating starea eternității, dincolo de materie, de corporalitate, de cuvînt. Dar imediat sub această treaptă metafizică, ce explozie de corporalitate pură, luminoasă, cristalină ține să ne înfățișeze Platon! Trupul și cele sensibile în genere pot urca, și pentru el, foarte sus în ierarhia universului, pot participa la stări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
trăit în filozofie persistă pînă la capăt în separarea spiritului de trup, pe care o realizează deplin și definitiv după moarte. Ei ating starea eternității, dincolo de materie, de corporalitate, de cuvînt. Dar imediat sub această treaptă metafizică, ce explozie de corporalitate pură, luminoasă, cristalină ține să ne înfățișeze Platon! Trupul și cele sensibile în genere pot urca, și pentru el, foarte sus în ierarhia universului, pot participa la stări cognitive înalte. Totuși, potrivit tuturor doctrinelor spirituale, între întregul mărginit al lumii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
presupune salt. El poate fi gîndit ca salt prin separare de gravitația corpului și a lumii sau prin integrarea și depășirea lor. Soluția susținută a lui Socrate este separarea. Dar discursul lui, în Phaidon (108e-114c), parcurge treptele terestrului și ale corporalității, dă seamă despre ele, le reamintește. Nu le integrează el astfel, implicit, în gîndirea și în ființa lui, fără a se lăsa oprit în loc de ele ? Omul universal ca model al libertății Paradoxul libertății omului constă în faptul că ea îi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
corpul uman ca metaforă alternativă pentru spațiul politic sau cel cultural are, astăzi, semnificațiile unei noi poziții centrale, recîștigînd astfel fie privilegiile pe care i le-au conferit cîndva Descartes, Newton, Leibniz sau Spinoza, fie rolul de metaforă centrală a corporalității politice, așa cum a fost proiectată de Hobbes, Locke sau Rousseau. Iar biopolitica prin focalizări multiple, succesive sau concomitente pe varii nuclee de (re)semnificații (din care am izola episodul tanatopoliticii), încărcată de viziunea radicală a secolului al XIX-lea și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ție. Îți ameliorezi tragismul înțelegând dimensiunile ratării. - Literatura compensează. Vremurile moderne începând cu Descartes ne împing într-o sciziune trup-suflet. Modernitatea valorizează excesiv gândirea, minimalizând corpul și valorile lui. Ori acest dezechilibru creează un disconfort pe care doar revenirea asupra corporalității îl înlătură. Modernitatea dezvoltă un om cu un imens cap și cu un corp pipernicit. Gabriel Liiceanu, un recunoscut specialist în filosofie, după ce dă filosofiei ce este al filosofiei, revine spectaculos în literatură, pentru a recupera restul care întregește omul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ascunde ori întârzia, ori camufla. Îmi mai rămâne ceva de făcut: să-l transfigurez prin creație ori prin rugăciune. Afectivul este o imensă resursă pentru viața noastră, este compostul din care gândirea noastră își poate trage vitalitatea. Afectivul vine din corporalitatea noastră, din ființa noastră biologică, fizică. Nu suntem toți la fel dar funcționăm după o similaritate care dacă lipsește ne aruncă în patologic. Suntem unici dar asemenea. Scriitorul are darul de a oferi celorlalți cheia intrării în propria interioritate. Avem
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în al doilea rând ca un vindecător. Magicianul acționa ca și cum comunitatea umană ar fi fost prinsă într-o țesătură complexă de relații cu întreaga lume, din plasarea sa privilegiată în această țesătură de relații derivând și puterea sa vindecătoare 177. Corporalitatea nu este concepută mecanic, ci ca o entitate magică, situată într-un câmp de relații, adică o lume a interdependențelor. De asemenea, descompunerea trupului după moarte era înțeleasă ca o reintegrare în natură. Regăsim astfel în această viziune asupra naturii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
spre invizibil a lumii care, acum, nu arată decât umbra propriei ființe? O lume dezertată de lucruri, lipsită de conturul unei existențe profilate în lumină. Și totuși un lucru își întinde umbra doar ca interpunere în lumina învăluitoare în care corporalitatea sa ia forma unei imagini care îl reprezintă. Dacă lucrul însuși este umbră, el dispare în propria imagine, se dizolvă într-o formă lipsită de conținut, identic cu aparența sa. În lumea începutului nu există lucruri, ci doar aparențe, figuri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]