638 matches
-
ferm, teritoriul (și de aici „țara”) și în unele cazuri lumea morților (cf. paragraful următor). În sens cosmologic, văzut ca spațiu în care omul poate trăi, pământul se află în antiteză cu cerul, dar și cu marea. În textele propriu-zis cosmologice, apele mării și ale fluviilor sunt considerate realități pozitive, dar adesea întruchipează și imaginea puterilor haotice și rele; prin urmare, prin poruncă divină și ele rămân separate de pământ. Opoziția dintre apele haotice ale mării și Dumnezeul creator prezentă în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
fel au fost închise de Dumnezeu o dată pentru totdeauna într-un spațiu izolat, în afara lumii locuite de oameni (Ps 33,7), nisipul fiind hotarul lor ce nu poate fi trecut (Ier 5,22). Marea nu are însă mereu această valență cosmologică negativă; uneori - mai ales în textele recente - e văzută ca locuința firească a peștilor (Gen 1,20-22; Ps 104,25-26) și, în acest sens, era considerată ca o extensiune a spațiului terestru, locuința naturală a oamenilor și animalelor. Din punctul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
concepută în sens aproape „geografic”, ca o regiune a cosmosului, deoarece aspectele religioase cu privire la moarte și defuncți, văzuți ca locuitori ai lumii de dincolo, au fost deja tratate (cf. Cap. 6, pp. 111-117). În consecință, luând în vizor aspectul propriu-zis cosmologic, va trebui să mă bazez aproape exclusiv pe izvoare literare - adică pe acelea în care conținutul ideilor este mai clar - decât pe izvoarele arheologice în care este mai dificil de extras un conținut speculativ. Această stare de fapt va comporta
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
mai dificil de extras un conținut speculativ. Această stare de fapt va comporta în mod necesar o bună doză de aproximare din punct de vedere strict istoric. Contrar altor popoare din Orientul Apropiat antic, Biblia ebraică nu are o concepție cosmologică explicită despre lumea morților, datorită caracterului său specific yahwist care a dus la diminuarea tuturor referințelor mitologice și teologice care descriau lumea morților ca o regiune locuită de divinități sau ca un loc cu reguli proprii independente de suveranitatea universală
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
o regiune localizată în partea de jos a pământului, în dimensiunea inferioară a cosmosului. Spre această concluzie ne îndreaptă și eufemismul „cei care au coborât” (Ez 26,20) pentru a-i desemna pe cei morți. La fel ca în concepțiile cosmologice din Orientul Apropiat antic, și în Biblie, lumea de dincolo este văzută ca un loc subteran întunecat, trist, prăfuit și tăcut (Iob 10,21; 17,16; Ps 94,17). Deși unele expresii din literatura sapiențială lasă să transpară ideea că
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
vorba de cei numiți refă’îm „eroi, vindecători” care își păstrau o putere de ocrotire deosebită și o înțelepciune asemănătoare cu cea pe care aceste personaje o avuseră în timpul vieții pământești (cf. Cap. 6, pp. 116-117). Din punct de vedere cosmologic, este interesantă asocierea dintre lumea de dincolo și apele primordiale, considerate forțe haotice cosmice care, imediat după creare, au fost separate de pământ și închise de puterea lui Dumnezeu într-un loc sigur, sub pământ (Gen 1,7-10; Prov 30
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
natura raporturilor dintre părțile totului social (cadre, manifestări, voință socială): a) părțile totului se dezvoltă concomitent, nu succesiv; b) raporturile părților sunt de interdependență, nu de subordonare. În opinia lui Gusti (1934, 8 și urm.), există un paralelism înlăuntrul cadrelor (cosmologic, biologic, psihologic și istoric), un paralelism înlăuntrul manifestărilor (economice, spirituale, juridice și politice) și un paralelism între cadre și voință. Tr. Herseni și M. Vulcănescu au dezvăluit unele implicații metodologice profunde ale acestei legi asupra fundamentării conceptului de explicație sociologică
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deși a trăit în lume, a fost mai presus de lume. Unul dintre cele mai interesante simboluri este legat de cei șapte pași ai lui Buddha. În prima jumătate a 1secolului XX, Paul Mus a evidențiat în mod remarcabil structura cosmologică și semnificația metafizică a acestui mit. Știm că după naștere, Buddha a făcut șapte pași spre nord proclamând: „Sunt cel mai înalt din lume, sunt cel mai bun din lume, sunt cel mai bătrân din lume; aceasta este ultima mea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tangibil. În buddhism, stūpele devin construcții cu formă conică, de mari dimensiuni, așezate pe temelii rotunde sau pătrate. Ele sunt monumente comemorative și uneori marchează evenimente celebre. Cercetători precum Paul Mus și Mircea Eliade susțin că stūpele sunt un simbol cosmologic. Inițial, fiecare stūpa păstra o relicvă a lui Buddha, care avea darul de a însufleți monumentul. Cu timpul, stūpele vor fi folosite și pentru relicvele sfinte ale arhaților. Aceste construcții se mai numesc și dhatugarbha sau, în păli, dagoba. Este
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
noțiunea „lume”, instrument conceptual esențial al lui P. Ficțiunea este o astfel de lume, născută din posibilitatea alegerii între multiple unghiuri virtuale de vedere asupra existentului. În orice comunitate, se operează cu un număr practic infinit de grile, aplicate spațiului cosmologic sau, în termenii autorului, asupra „actualului”. Rezultatul decupajului se concretizează în modele de o mare diversitate, numite când „lumi posibile”, când „peisaje ontologice”. Împrumutată semanticii modale, logica lumilor posibile este adaptată necesităților proprii, înainte de a fi utilizată în explorarea ficțiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
fiecărui nume în parte, putem desprinde următoarele în ceea ce privește traductibilitatea: 3.4.1. Un număr considerabil de nume divine nu pierd, sau nu ar trebui să piardă, nimic din sensul denotativ sau conotativ la transfer. Este mai cu seamă cazul metaforelor cosmologice, cu valoare universală: ’Ar (3.1.13.2.) - respectiv tò phÄÎs (3.2.2.15.3.), Țór, Sela‘, ’E>en (3.1.16.5.), al metaforelor antropomorfizante: gibbÄr (3.1.7.5.), ’A:Än (3.1.8.1.) - respectiv, despótQs
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care să poată justifica transformările din univers. Altfel spus, ei considerau că explicațiile fenomenelor naturale bazate pe intervenția permanentă a zeilor contrazic atât simțul comun și observațiile empirice, cât și măreția și puritatea lumii divine: Milesienii construiesc teorii meteorologice și cosmologice naive, dar În care mitologia nu Își mai găsește loc: tunetul nu se datorează egidei agitate de Zeus, ci vântului care iese cu putere din nori. Pentru a explica fulgerul, Anaximenes face o analogie cu sclipirea strălucitoare născută din lovirea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
citat pentru a susține această poziție este Mircea Eliade: La modul general, putem spune că orice mit povestește cum ceva a ajuns să existe. În el găsim Întotdeauna o istorie primordială, iar această istorie se referă la un Început: mitul cosmologic propriu-zis sau un mit care prezintă prima stare, larvară, a lumii. Acest Început este Întotdeauna implicit În seria miturilor care povestesc evenimentele fabuloase care au avut loc după crearea sau apariția lumi: miturile despre originea plantelor, animalelor, omului, sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asemenea distincții se Întemeiază pe ceva. După părerea mea, acest fundament există și el constă Într-o dublă diferență de grad. În primul rând poveștile sunt construite pe opoziții mai slabe decât cele pe care le găsim În mituri: nu cosmologice, nu fizice sau din natură, ci mai ales locale, spațiale sau morale. În al doilea rând tocmai pentru că povestea constă Într-o transformare slăbită a temelor a căror amplificare este specifică mitului, povestea este mai puțin determinată, dintr-un triplu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1937), în timp ce Artă și valoare (1939), Despre gândirea magică (1941), contopită apoi cu Știință și creație (1942), Religie și spirit (1942) vor constitui Trilogia valorilor. Cheia de boltă a acestei ambițioase construcții, care trebuia să se încheie cu o Trilogie cosmologică (nerealizată), o dădea volumul Diferențialele divine. Gândirea lui B. se mișcă în interiorul curentului „filosofiei existenței” (Lebensphilosophie), cu o priză deosebită asupra spiritelor la începutul secolului al XX-lea, epocă de războaie și revoluții, înclinată a face din „viață”, tocmai pentru că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Mircea Curticeanu, Cluj-Napoca, 1995; Poemele luminii - Lysets digte - Poèmes de la lumière - I carmi della luce, ed. plurilingvă, tr. Povl Skarup, Titus Barbulesco, Eugen Lozovan, pref. Eugen Lozovan, Aalborg (Danemarca), 1996; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Jean Poncet, București, 1997; Trilogia cosmologică, București, 1997; Corespondență de familie, îngr. Dorli Blaga, București, 2000. Vasile Băncilă - Lucian Blaga. Corepsondență, îngr. Dora Mezdrea, București, 2001. Antologii: Antologie de poezie populară, îngr. G. Ivașcu, București, 1966. Traduceri: H. Marti, Intermezzo românesc, București, 1930; J. W. Goethe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
reproșează sterilitatea, lipsa de fior și disprețul pentru idee. Părăsindu-și maeștrii, tânărul critic recunoaște, în bună tradiție romantică, forța magică a logosului. Trepte ale abstracțiunii, cuvintele incarnează realități virtuale și contribuie la creație. În Charmion..., interpretare poetică a modelului cosmologic pitagoreico-platonician, dă și o motivare ontologică funcției metafizice a artei. În planul cunoașterii, poezia reprezintă, alături de filosofie și de eros, o cale de acces spre puritatea și unitatea dintâi a ființei. Când creează forme, artistul visează Forma, principiu spiritual, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
cultura, comerțul și orașele. Filosofia confucianistă se generalizase, coexistând cu perceptele curentelor daoist și Yin-Yang și făcând loc, în paralel și budismului. Medicina chineză stă în acest timp mai mult sub semnul ei curent, pe axa om-cer, într-o viziune cosmologică pe care am mai întâlnit-o și în alte lumi antice. De aici refuzul disecțiilor, apărarea integrității microcosmosului uman de sub zodia macrocosmosului, a toate cuprinzător. De aici imaginea unei anatomii cu destule erori privind atât numărul organelor cât și funcționalitatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
matematică, va avea un impact deosebit asupra cercetării proceselor ireversibile. Noțiunea de entropie are multiple semnificații, dintre care cele de schimbare, mutație sau evoluție corespund cel mai bine intenției lui Clausius și contextului fizic, dar și celui chimic, biologic și cosmologic. Odată cu introducerea conceptului de entropie, se va marca și o diferență nuanțată între procesele fizice reversibile și cele ireversibile. Proprietățile gazului, imaginat ca un mediu continuu, sunt descrise cu ajutorul unor mărimi precum densitatea, viteza, presiunea, temperatura, mărimi a căror evoluție
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
rombul...) și, desigur, de mituri. La rândul său, zeul masculin este, În același timp, taur, stăpân al renașterii anuale, copilul divin și deține, ca simboluri predilecte, falusul și omniprezentele coarne de taur. Alte semne și idoli deschid căi spre viziuni cosmologice și cosmogonice. Celxe "Cel" mai des Întâlnite simboluri În Europa arhaică, care ar putea fi adevărate ideograme, se regăsesc, fundamental, În două categorii: cele legate de apă (șarpele și pasărea) și cele legate de devenire și regenerare ciclică (cruci, coarne
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fuzionează acum cu „construirea” culturală a locurilor sub forma unor monumente (Bradley, 1990; Garwood et al., 1991). Aici, mai mult decât În alte părți, religia se bazează nu numai pe strămoși și pe lumea de dincolo, ci și pe mituri cosmologice și pe angajante rituri de oferire, de exemplificare și ilustrare. Putem presupune că existau rituri pentru transformarea morților În „strămoși” (ca În Africa). Chiar și astronomia devine parte esențială a cultului. Monumentele megalitice erau În același timp morminte comune, marcare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oculte ( În privința cărora, locurile ascunse ale megaliților se alătură peșterilor); În același timp, după chipul și asemănarea omului și ale animalului, sunt inventați zeii. Aceștia au și ei istoria lor care se schimbă odată cu omul. Cunoașterea tainică și mitică, noțiunile cosmologice trec În mâinile capilor societății și, când aceasta se Împarte În clase și se stratifică, și zeii urmează același model, organizându-se În panteonuri ierarhice. Limbajul și proprietățile spațio-temporale ale mitului cedează definitiv locul „linearității” simbolurilor: un limbaj linear care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la mesopotamieni lumea nu a fost creată „din nimic” (ex nihilo), ci din ceva confuz și inform (haos), care se deosebește total de forma și orânduirea lucrurilor reale existente, putând fi considerat non-existență. b) Evaluarea documentării Lectura atentă a textelor cosmologice mesopotamiene - care aici, din rațiuni de spațiu, nu pot fi nici măcar sintetizate - permite descoperirea a două adevăruri principale. Primul constă În faptul că lumea este o lucrare divină, realizată de divinități masculine (Anxe "An"/Anuxe "Anu"(m), Enlilxe "Enlil", Enkixe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
orficii și pitagoreicii au În comun noțiunea de nemurire a sufletului, refuzul modelelor tradiționale și un stil de viață de tendință ezoterică, aflat În antagonism cu caracterul public al cetății, ei se disting oricum unii de alții printr-o perspectivă cosmologică diversă. Rod al unei speculații abstracte, lumea fizică pitagoreică se năștea din număr, cu soț și fără soț, produs la rândul lui, de monadă. Tetraktșs, patru, era numărul desăvârșit care cuprindea În sine secretul lumii, Îi dădea formă și Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
realitate el este „sufletul” lumii, pe care „o cârmuiește prin mișcare și rațiune” (I fr. 13). Ceilalți zei sunt membre, părți, puteri ale unicului Zeuxe "Zeu": el Însuși este totalitatea acestor zei; Unul și Totul sunt același lucru 5. Speculația cosmologică Îl corelează pe Jupiter cu eterul și pe Iunonaxe "Iunona" cu aerul (aer; I fr. 28). Narațiunea istorico-religioasă Îi atribuie Înființarea cultului capitolin regelui Tarquinius și afirmă că există o relație „teritorială” Între Jupiter și cultele lui Martexe "Marte", Terminusxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]