1,430 matches
-
că nu poate schimba cu nimic lucrurile. Stilul „utilitarian” și „esențialmente vulgar” al culturii americane împiedică producerea unor opere de artă demne de respect. Pentru a crea valoare în America trebuie, susține autorul, să ai o identitate complexă - identitate de „cosmopolit”! Doar ei, „cosmopoliții”, corciții cultural, beneficiarii „gustului european” pot garanta succesul unei întreprinderi valoroase. Ajunși în acest punct, înțelegem subtilitatea demersului chandlerian: luând-o pe ocolite, dinspre aparent obiectivele constrângeri impuse de limbaj, el atinge substanța gândului de la care a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
schimba cu nimic lucrurile. Stilul „utilitarian” și „esențialmente vulgar” al culturii americane împiedică producerea unor opere de artă demne de respect. Pentru a crea valoare în America trebuie, susține autorul, să ai o identitate complexă - identitate de „cosmopolit”! Doar ei, „cosmopoliții”, corciții cultural, beneficiarii „gustului european” pot garanta succesul unei întreprinderi valoroase. Ajunși în acest punct, înțelegem subtilitatea demersului chandlerian: luând-o pe ocolite, dinspre aparent obiectivele constrângeri impuse de limbaj, el atinge substanța gândului de la care a pornit. E, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
viață. Scriitorul știe să folosească mijloace adecvate, care îi susțin viziunea asupra acestei lumi hieratice: perifraza imaginativă, traseul sinuos, reveria și povestea, arabescurile, vorba dantelată. Miza estetizantă se regăsește în romanul Maica Domnului de la mare. La Balcic, într-un mediu cosmopolit, policrom, cu lume subțire, aristocratică și extravagantă, se pregătește un spectacol de teatru, programat ca „un joc sfânt medieval”, ca un miracol creștin. Astfel, fiecare încearcă să fugă din fața lui însuși, să se retragă din real ori să evadeze din
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Nina Cassian, Cicerone Theodorescu sau Radu Boureanu, care și-ar fi putut aduce contribuția în această luptă. Dar ei au lipsit. Cu ocazia acestei dezbateri s-a subliniat încă o dată pericolul pe care îl prezintă pentru literatura noastră încurajarea manifestărilor cosmopolite ale unor critici. Redacția revistei Viața românească, precum și redacțiile altor publicații vor trebui să dea dovadă de mult mai multă vigilență în aprecierile critice, să înăbușe cu tărie orice încercare de răbufnire a concepțiilor reacționare”. Dar seria discuțiilor în jurul poeziei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mi-a atras atenția că portretul psihologic al personajului central, profesorul Andrei Bârlea, nu e suficient de adâncit. Cine este în definitiv acest om? Un profesor de tip vechi, un om care luptă cu propriile lui prejudecăți și lipsuri, un cosmopolit înveterat, un prieten al cauzei noastre, un ezitant sau un dușman? M-am străduit în filmul Viața învinge să adâncesc problema profesorului (...). Și aici ajungem la o altă lipsă remarcată de Scânteia. În piesa Iarbă rea partidul apărea mai mult
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mateica într-un clește neiertător (...). Lui Mateica și ciracilor săi, scriitorul le-a adăugat pe inginerul Raica, spion în solda imperialiștilor, strecurat într-un post de conducere în Direcția generală a șantierului. Plin de ură de moarte față de clasa muncitoare, cosmopolit până în măduva oaselor, Raica știe însă să-și mascheze sentimentele (...). Munca creatoare, conștientă, însuflețită de spiritul întrecerilor socialiste, se află în centrul romanului Drum fără pulbere. Emulația pe care o crează întrecerea socialistă între oameni, tendința de a depăși neîncetat
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Scânteia a arătat că în acest articol precumpănesc teorii și păreri dăunătoare, teze idealiste care trebuie combătute. Aș vrea să exemplific mai larg această apreciere referindu-mă mai ales la tonul și limbajul lui Dan Costa, care trădează pozițiile sale cosmopolite, retrograde. Pe un ton ironic și pretențios, cu un dispreț de-a dreptul boieresc, autorul cronicii face praf o seamă de creații lirice ale unora din cei mai iubiți poeți ai noștri ca Maria Banuș, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
afecte» etc. etc. Articolul alunecă în vechiul stil al criticii burgheze, îmbinând limbajul insolent cu formulări confuze. Cronica lui Dan Costa este un articol de jignitoare persiflare, nejust în cea mai mare parte a sa, scris de pe poziții de fapt cosmopolite. El urmărește nu smulgerea unor buruieni ce dau să năpădească noul ci înăbușirea și strivirea însuși a noului (...) Literatura noastră în genere și cu atât mai mult mlădițele noului răsădite pe tărâmul ei, trebuie ajutate să crească iar nu călcate
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
altfel, în anii aceia au loc câteva importante victorii ale inteligenței asupra barbariei medievale. Bethlen se distinge prin introducerea punților de legătură cu Apusul. Urmând tradiția lui Ioan al II-lea Sigismund, va conferi o și mai mare autoritate cercului cosmopolit de la Alba-Iulia. Colegiul academic și biblioteca sunt mărturii nicicând contestabile ale atmosferei inspirate parcă de conceptele lui Erasmus și, iată, reflectate și în documentul conceput la Cluj în anul 1623. Câteva decenii mai târziu, dieta nobilimii transilvane reia discuția privitoare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
rezolvării unor probleme concrete. Aceste competențe, cum ar fi comunicarea eficientă, lucrul în echipă, gândirea critică, ocupabilitatea, utilizarea tehnologiilor etc., sunt achiziții durabile, pe care se poate construi ulterior învățarea ca proces continuu. b) Emergența culturilor locale și a identităților cosmopolite. Printre numeroasele paradoxuri ale globalizării se află și acela conform căruia, pe măsură ce se configurează și se extinde o cultură globală, se produce și o (re)descoperire a localului. Diversitatea culturală devine, într-o accepțiune cu fundamente etice, o resursă pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o resursă pentru dezvoltare. Coexistența elementelor culturii globale (world culture) cu specificitățile culturale locale a generat procese identitare semnificative atât la nivel individual, cât și organizațional sau social. Anthony Giddens (2001) face apel la un concept interesant: cel de identitate cosmopolită (engl., cosmopolitan identity), cu referire atât la nivelul individual, cât și la cel colectiv: Pe măsură ce granițele devin mai confuze, iar afirmarea autonomiilor locale mai insistentă, vechile forme ale identității naționale trebuie restructurate. Întrebarea „cine suntem?” generează confuzii, deși cere un
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
la nivelul individual, cât și la cel colectiv: Pe măsură ce granițele devin mai confuze, iar afirmarea autonomiilor locale mai insistentă, vechile forme ale identității naționale trebuie restructurate. Întrebarea „cine suntem?” generează confuzii, deși cere un răspuns coerent ș...ț. O perspectivă cosmopolită este condiția necesară pentru existența unei societăți multiculturale în ordinea globalizantă (Giddens, 2001, pp. 142-143). Modul în care este gândită dezvoltarea personală și socială a elevilor în școală, capacitatea de a contribui la stabilirea unui dialog echilibrat și a unei
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
tehnici narative moderne, mânuite cu îndemânare, chiar dacă uneori într-o manieră abuziv livrescă. Roman psihologic cu substrat filosofic, ancorat în actualitatea tranziției prelungite a anilor ’90, Marii fericiți (Prorocul) (2000) este animat - pe fundalul contrastelor dintre capitala levantină și Timișoara cosmopolită, cu nostalgii central-europene - de tensiunea înfruntării unor personaje cu soluții existențiale diferite: tatăl, care a optat pentru retragerea din lume, contemplată cu detașare, dar și cu melancolie, și fiul, mânat de dorința de putere, angajat în agresivul tumult cotidian. SCRIERI
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
lichidă” se strecoară nota funebră a unui „timp bolnav”. Plânsul interior, mai mult enunțat decât trăit, tristețea („culoarea iubită îmi e cenușiul”) alunecă în stări evanescente. Mai rar, O noapte de vară citadină aduce acorduri de jazz și frenezia orașului cosmopolit. În poezia peisajului și a anotimpurilor se strecoară meditația trecerii timpului, dar, depășit de rigorile poeziei conceptuale, B. rămâne la un nivel îndeobște banal. SCRIERI: Cenușiu, București, 1936; Vraja anotimpurilor, București, 1943; Scurt comentariu critic la poezia lui Virgil Treboniu
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
1980), antologie a poemelor scrise în perioada 1970-1980, cuprinde poezii confesive, autobiografice; universul se transformă într-o lume interioară, profund personală și mai ales românească, probabil leacul poetului „singur” împotriva alienării. Se configurează profilul paradoxal al unui poet pe cât de cosmopolit, pe atât de român (Autobiografie...), amestec de Don Quijote și Ulise (Elegia sexagenarului adolescent), veșnic călător utopic. Elementul ludic, ironic și autoironic reapare, constituind substanța volumului Îngerul malagambist în insula Oahu (1979), personaj donquijotesc și alter ego tragicomic al poetului. Memorialistica
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
îi aparține) primează, ci apelul la modelele clasice ale genului, în special, La Fontaine, dar și Fedru, L. Pignotti, Florian și Krâlov, care servesc acțiunea moralistului. Sub vălul alegoriei, sunt atacate vicii general-umane și sociale, „străinomania” ce bântuie epoca. Pervertirea cosmopolită a educației duce la inadaptare (Castorii), iar impostura provoacă răsturnarea valorilor (Momița la bal masché). Satirele, la rândul lor, sunt imitații: epigrama după Marțial, Satiră asupra omului, după Boileau, iar după I. Krasicki, Soția de modă. Această satiră dezvoltă un
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
-șef al revistei universitare ieșene „Dialog”. La fel ca „Echinox”, omologul său clujean, periodicul funcționează ca un catalizator al vieții culturale autohtone, stimulând o continuă emulație spirituală, impunând standarde valorice și grupând în jurul lui un număr de intelectuali tineri, instruiți, cosmopoliți: Dan Petrescu, Luca Pițu, Liviu Antonesei, Sorin Antohi, Liviu Cangiopol, Mihai Dinu Gheorghiu, Andrei Corbea ș.a. Revista coagulează rapid în jurul ei un cerc de lectură și de creație, al cărui spirit tutelar este Dan Petrescu. Sfidând izolaționismul cultural și cenzura
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
cu ei la hotelul din strada Cannon Urmată de un week-end la Metropole... Tot ce trebuie să știți despre Smirna e cuprins acolo. Neguțătorul e bogat, precum era și Smirna. Invitația lui era seducătoare, precum era și Smirna, cel mai cosmopolit oraș din Orientul Apropiat. Printre presupușii săi fondatori s-au aflat mai Întâi amazoanele (ceea ce se potrivește bine cu tema mea) și apoi Însuși Tantal. Acolo s-a născut Homer. Și Aristotel Onassis. În Smirna, la est și la vest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
biserici grecești, iar în 1866 a fost construită o biserică românească. Mai existau în oraș: o sinagogă, două geamii, două lăcașuri de cult germane și unul anglican 143. În perioada 1856-1877 atât Tulcea cât și Sulina au reprezentat două orașe cosmopolite prin intermediul cărora s-a propagat în Dobrogea procesul de modernizare inițiat de interesele Marilor Puteri la gurile Dunării. În această perioadă traficul de mărfuri și de călători pe Dunăre era deservit în mare măsură de nave sub pavilionul acelorași Mari
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
englezi, 22 tătari, 22 muntenegreni, 17 polonezi, 6 danezi și 4 persani 951. Varietatea deosebită a naționalităților ce locuiau la Sulina denotă faptul că, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, acesta era un oraș cosmopolit, o adevărată Europă în miniatură la gurile de vărsare ale fluviului Dunărea în Marea Neagră. Instalarea administrației românești la Sulina a condus la necesitatea stabilirii unor relații oficiale între autoritățile române din oraș și reprezentanții Comisiei Europene a Dunării. În aceste
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În sfârșit, oricum, tot el era de vină, nenorocitul ăla fricos. În ce-l privește, Robert Wilson Își lua mereu un pat de campanie dublu când pleca-n safari, asta În caz că-i pica ceva. Vâna pentru o clientelă destul de specifică, cosmopolită, În mișcare, sportivă, o lume În care femeile simțeau că n-au primit Îndeajuns pentru cât plătiseră dacă nu Împărțeau și patul cu vânătorul alb. Le disprețuia când nu era lângă ele, dar unele-i plăcuseră destul de mult la vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aici intervine iară treaba cu barză, brazdă, internet. Inserție. - Mircea, de ce nu am da chiar titlul ăsta? Poate că în felul acesta oamenii or să înțeleagă mai bine relația autohtonism-globalizare. De fapt, noi suntem cazuri paradigmatice de romenglish, de țărani cosmopoliți, de autobiografie cu CV?! De trecere de la comunism la helloism. La Dubrovnik era o ceată de profesori de filosofie din Europa și SUA. Și Lipman, creatorul programului, o întreprindere intelectuală minunată de care ar fi meritat să mă țin toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
găzduirea de prigoana din țara ta. Cred că are dreptate. Dar acesta este un motiv să ocolesc cu grație subiectul: politică americană în convorbirile cu românii. Statul Indiana este stat conservator cu o singură excepție notabilă: Bloomingtonul, care, din cauza mediului cosmopolit universitar, este democrat. 24 decembrie Ajunul Crăciunului. Adi doarme încetișor în încăperea de alături iar eu îmi reiau jurnalul după ce, multă vreme, am făcut scurtă la degete bătând în clape exclusiv la articolul meu „State Men, Market Women”. Am ignorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de locuitori (foarte mulți la vremea aceea), cu destine la întâmplare, aruncate în aer, jucate la zar, țipate pe străzi odată cu jurnalele de dimineață (asta înainte de război), din centru până în mahalalele desfundate și noroioase și de aici în portul altădată cosmopolit. O lume anunțând porțile Levantului. Optasem pentru profesiunea de magistrat, fără vreo înclinație specială, cred, decât instinctul ce sălășluiește în fiecare din noi pentru înfăptuirea ideii de dreptate, a marelui echilibru după care tânjește orice societate. Simțeam, în schimb, nelămuriri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
soțul ei, Leonardo Perussi, pe care Levantul îl atrăsese aici, din Mediterana italică, un vaporean din Sicilia, care dând de ținutul mănos și viața ușoară pe-atunci de la noi, el venit din sărăcia Siciliei, se opri în portul de amestecătură cosmopolită și nu mai plecă; la un an după aceea se căsători cu femeia care era muribundă acum, pe atunci tânără și de o frumusețe fermecătoare. Dar el bântuit de mările și porturile lumii cu circiumile lor infame se sfârși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]