1,113 matches
-
cocina”, era amenajată pentru joacă. Pe podea, erau ghijele de porumb scoase din saltele, peste care era pusă o pătură. Peidy scoate cutia de chibrituri și până să mă dumiresc ce face cocina a luat foc. Deasupra și lateral erau cotețele pentru iepuri. Spiritul și curajul surorii mele, care cu aptitudine de adevărat pompier, ne-a scăpat de necazuri. Iepurii au tras doar o sperietură. Putea ieși un dezastru dacă ardea cocina, lua foc și grajdul al cărui pod era plin
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
spre Poiana Teiului, la căsuța albă, străjuită de trei brazi drepți și înalți până la cer, plantați la nașterea lui și a fraților săi, Alexandru și Vlăduț, unde bătrânii lui părinți trebăluiau, „supravegheați”, zi și noapte, de milițieni înțesați prin șură, cotețe și șoproane, poate pun mâna pe „bandit”. Când..un tufar, la marginea pădurii, se mișcă și, un moșneag ca din cărțile de povești cu poze, din copilărie se ivi urcând, cu fereală, în inima pădurii. Era un bătrân venerabil, cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Teiului zăcea la poalele Stânișoarei, într-un somn adânc.. ca de mormânt. Trebuia sa ajungă la căsuța albă, străjuită de trei brazi... să-și vadă mama. Poate o vede trebăluind prin ogradă, dar, mai era până la ziuă. Știa că șopronul, cotețele, șura.. erau tixite de milițieni care îl așteptau... Totuși, în pădure întunecimea era deasă.. de nu se vedea la zece pași. De după un copac apăru o umbră, părea să fie înfricoșat, dar, în ochi cu o ură ucigașă și pofta
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a pus deja În ceaun, ba și câtă mâncare a stricat pe ele, nu strică să le mai numere din când În când. Desigur, vrea să știe câte găini, câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are. Doar că, de sub coteț se strecoară și un... guzgan. Unde să-l pună și pe ăsta, mai ales că și el se Înfruptă În aceeași ogradă? Nu-i nici găină deși se dedulcește la grăunțe, nu-i nici gâscă deși e cenușiu, nu-i
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se născuse el, zicea numele satului și apoi al comunei, dar întotdeauna cu precizarea că Tupchilești se găsea „încă de pe vrerea lui Cuza“ în plasa Covurlui. O întâmplare cu mirări Totul a început cu un simplu „mulțumesc“. De uimire, Otilia Coteț, secretara deputatului Șapcă, a leșinat. În opt ani de slujbă, era pentru prima oară când matahala de Șapcă nu pleca de la birou tunând și înjurând, ci, dimpotrivă, zâmbitor, mulțumindu-i că muncea pentru el ca un robot și duminicile. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
necioplitul de Șapcă făcuse și el ce făcea toată lumea, un cancer, și că asta îl sensibilizase brusc. Cui să-i telefoneze Otilia ca să-i povestească evenimentul, dacă nu soțului? În clipa în care colega de serviciu i-a zis domnului Coteț că-l căuta nevastă-sa și că e foarte, foarte veselă, contabilul Coteț s-a gândit, normal, la ce era mai rău și a leșinat. A crezut că ori fusese dată afară, ori rămăsese însărcinată. Otilia pleca la Cameră la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
asta îl sensibilizase brusc. Cui să-i telefoneze Otilia ca să-i povestească evenimentul, dacă nu soțului? În clipa în care colega de serviciu i-a zis domnului Coteț că-l căuta nevastă-sa și că e foarte, foarte veselă, contabilul Coteț s-a gândit, normal, la ce era mai rău și a leșinat. A crezut că ori fusese dată afară, ori rămăsese însărcinată. Otilia pleca la Cameră la opt dimineața și se întorcea acasă la unsprezece noaptea, așa că nu avea cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
leafă de zece ori, cum obișnuia cu angajații de la firmă. La ce altceva să se fi gândit contabilul? După ce s-a trezit ud și lipicios, deoarece colega de serviciu îl stropise, ca să-l trezească din leșin, cu Pepsi light, domnul Coteț a ieșit încă șocat în stradă și, în loc să se ducă la Natalia, amanta cu care se întâlnea marțea între orele patru și șase după-amiaza, când bărbatul Nataliei avea ședință de consiliu, s-a dus glonț la Casandra, cu care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
avea ședință de consiliu, s-a dus glonț la Casandra, cu care se întâlnea numai vinerea, între zece și douăsprezece dimineața, când bărbatul Casandrei era la bancă. De uimire, normal că amanta numărul doi a leșinat. Casandra convenise cu domnul Coteț s-o caute la catedră numai în cazul că Rusia declara război Chinei sau se producea un tsunami pe lacul Herăstrău. Casandra trecea drept o persoană glacială și arogantă, singurele momente în care-și permitea să fie fierbinte și prietenoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
să fie fierbinte și prietenoasă fiind, cum spuneam, vinerea de la zece la douăsprezece. În alte zile nu-i permiteau funcția, locul 12 în broșura Cele mai de succes 50 de femei de afaceri, doctoratul în testosteroni și caracterul. Când domnul Coteț a dat buzna în catedră, cu o figură răvășită, strigând: „S-a întâmplat, s-a întâmplat!“, mirarea celor unsprezece profesori care așteptau încă din 1992, de când Universitatea privată a Casandrei funcționa ilegal, să fie arestați s-a transformat într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a revenit, glaciala șefă a catedrei de testosteroni și-a dat seama că există necazuri și mai mari decât invadarea Chinei și un tsunami pe Herăstrău. Că un al doilea bărbat care s-o suporte, dacă se lepăda de domnul Coteț doar pentru că acesta suferise o criză devastatoare de mirare, nu mai găsea. Spre mirarea și mai mare a celor unsprezece profesori penali, trufașa, meschina, odioasa șefă de catedră și proprietară a Universității neatestate s-a lăsat în genunchi, l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
suferise o criză devastatoare de mirare, nu mai găsea. Spre mirarea și mai mare a celor unsprezece profesori penali, trufașa, meschina, odioasa șefă de catedră și proprietară a Universității neatestate s-a lăsat în genunchi, l-a strâns pe contabilul Coteț la pieptul ei pietros și inamovabil și l-a mângâiat într-un chip de care nici ea nu se credea în stare: „Lasă, iubire, c-o să fie bine. Are mămica grije de tine. Poate să sară planeta în aer, poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
geanta diplomat în mână, și întorcându-se seara târziu, cu aerul indiferent al omului care nici n-a plecat. Care a uitat ceva acasă și, dacă tot s-a întors, nu mai pleacă. Asta a făcut toată viața și domnul Coteț, administratorul: a cărat o geantă de la birou acasă și de acasă la birou. Și atunci care mai e deosebirea dintre un spion și un contabil? Nu numai locatarii din M 8 știu că domnul Nuțu e spion, ci și prietenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
care mai e deosebirea dintre un spion și un contabil? Nu numai locatarii din M 8 știu că domnul Nuțu e spion, ci și prietenii acestora din cartier. „Ce vă mai face spionul?“, întreabă ei pe bună dreptate, iar domnul Coteț se enervează și răspunde într-un mod care, la o adică, s-ar putea să-l coste: „Arde gazul!“ Domnul Coteț are un motiv serios să fie afectat de discreția domnului Nuțu. Domnul Coteț era vizitat, înainte de 1990, de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
spion, ci și prietenii acestora din cartier. „Ce vă mai face spionul?“, întreabă ei pe bună dreptate, iar domnul Coteț se enervează și răspunde într-un mod care, la o adică, s-ar putea să-l coste: „Arde gazul!“ Domnul Coteț are un motiv serios să fie afectat de discreția domnului Nuțu. Domnul Coteț era vizitat, înainte de 1990, de un tovarăș în civil de la secția de miliție din sector, căruia îi dădea informarea lunară despre starea de spirit a cetățenilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ei pe bună dreptate, iar domnul Coteț se enervează și răspunde într-un mod care, la o adică, s-ar putea să-l coste: „Arde gazul!“ Domnul Coteț are un motiv serios să fie afectat de discreția domnului Nuțu. Domnul Coteț era vizitat, înainte de 1990, de un tovarăș în civil de la secția de miliție din sector, căruia îi dădea informarea lunară despre starea de spirit a cetățenilor și despre unele probleme personale antistatale, cum ar fi rude în străinătate sau bișnița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în străinătate sau bișnița cu blugi și cafea, iar după 1990 de un alt domn, tot în civil, care făcea liste cu persoanele cu drept de vot care se duceau în Piața Universității să urle „Jos Iliescu!“. Era și domnul Coteț tot un fel de lucrător în Servicii și se aștepta de la domnul Nuțu la un semn colegial, la mai multă considerație. Odată și-odată, avea să i-o spună de la obraz: „Ce, mă, sunteți voi mai deștepți, că n-aveți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
n-aveți treabă cu secția de poliție? Păi, dacă n-am fi noi, ăștia care facem ce facem din conștiință, nu pentru leafă, care ne sacrificăm pentru țară, v-ați mai ține voi așa de mândri?“ Într-o zi, domnul Coteț chiar l-a abordat pe domnul Nuțu, însă nu l-a luat la rost și nici n-a fost indiscret. I-a zis doar atât, și oarecum confidențial: „Salut, colega!“. Domnul Coteț n-a fost foarte încântat de tonul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
voi așa de mândri?“ Într-o zi, domnul Coteț chiar l-a abordat pe domnul Nuțu, însă nu l-a luat la rost și nici n-a fost indiscret. I-a zis doar atât, și oarecum confidențial: „Salut, colega!“. Domnul Coteț n-a fost foarte încântat de tonul cu care i-a dat de înțeles spionului că pentru el meseria de spion nu mai avea de mult nici un secret. Domnul Coteț pusese în acel „Salut, colega!“ 30% ironie, 15% superioritate profesională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a zis doar atât, și oarecum confidențial: „Salut, colega!“. Domnul Coteț n-a fost foarte încântat de tonul cu care i-a dat de înțeles spionului că pentru el meseria de spion nu mai avea de mult nici un secret. Domnul Coteț pusese în acel „Salut, colega!“ 30% ironie, 15% superioritate profesională, 18% sentimente antidemocratice, 13% invidie sinceră, 4% teamă de necunoscut și 25% necaz pe om că nu-i lăsa un leu la plata întreținerii. Ieșea mai mult de 100%, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
bine să prisosească, decât să lipsească. Se vede treaba că ar fi trebuit să pună în salutul său mai puțină ironie și mult mai multă teamă de necunoscut, deoarece, la numai o săptămână de la discretul incident între spionii blocului, domnul Coteț s-a trezit cu un control fiscal la sânge, care l-a și băgat doi ani la pușcărie. De unde să fi știut bietul domn Coteț că, așa cum la civili există contabili turnători, și la spioni există civili contabili. Zidul fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
teamă de necunoscut, deoarece, la numai o săptămână de la discretul incident între spionii blocului, domnul Coteț s-a trezit cu un control fiscal la sânge, care l-a și băgat doi ani la pușcărie. De unde să fi știut bietul domn Coteț că, așa cum la civili există contabili turnători, și la spioni există civili contabili. Zidul fără porți La Brăila, pe o stradă mai puțin frecventată, care pleacă din centrul orașului, se ridică un soi de movilă misterioasă, înconjurată cu un zid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Andrei Șaguna", Constanța, 1996. Ciorbea, Valentin, Atanasiu, Carmen, Flota maritimă comercială română. Un secol de istorie. 1895-1995, Editura Fundației "Andrei Șaguna", Constanța, 1995. Coman, Virgil, Dobrotă, Carmen, Turcitu, Claudiu, Dobrogea între medieval și modern: 1406-1918, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008. Coteț, Petre, Popovici, Ioan, Județul Tulcea. Monografie, Editura Sport-Turism, Tulcea, 1976. Cotovu, B., Voicu, T., Constantinescu, P., Monografia orașului Tulcea. Trecutul, prezentul și viitorul său, Institutul de Arte Grafice al Ziarului "Dobrogea Jună", Constanța, 1928. Colcer, Iosif, Măgureanu, Viorel, File din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1997. Colescu, Leonida, Analiza rezultatelor recensământului general al populației României de la 1899, Editura Institutului Central de Statistică, București, 1944. Coșbuc, George, Povestea unei coroane de oțel, Editura Nemira, București, 2008. Coteț, V., Petre, Popovici, Ioan, Județul Tulcea, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1972. Coteț, V., Petre, Popovici, Ioan, Județul Tulcea. Monografie, Editura Sport-Turism, București, 1976. Cristescu, Sorin, Carol I. Corespondență personală (1878-1912), Editura Tritonic, București, 2005. Cristescu, Sorin, Carol I
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rezultatelor recensământului general al populației României de la 1899, Editura Institutului Central de Statistică, București, 1944. Coșbuc, George, Povestea unei coroane de oțel, Editura Nemira, București, 2008. Coteț, V., Petre, Popovici, Ioan, Județul Tulcea, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1972. Coteț, V., Petre, Popovici, Ioan, Județul Tulcea. Monografie, Editura Sport-Turism, București, 1976. Cristescu, Sorin, Carol I. Corespondență personală (1878-1912), Editura Tritonic, București, 2005. Cristescu, Sorin, Carol I și politica României (1878-1912), Editura Paideia, București, 2007. Damean, Sorin, Liviu, Diplomați englezi în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]