1,450 matches
-
roșii demiseci; 3. 260 mg/l pentru vinuri albe și roze demiseci; 4. 300 mg/l pentru vinuri demidulci și dulci; 5. 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeși la supramaturare, bogate în zaharuri și enzime oxidazice de la: Cotnari, Murfatlar, Tarnave, Pietroasa, Valea Călugăreasca; g) aluminiul, maximum 8 mg/l; ... h) arsenul, maximum 0,2 mg/l; ... i) borul, exprimat în acid boric, maximum 80 mg/l; ... j) bromul, maximum 1 mg/l; ... k) cadmiul, maximum 0,01 mg
NORME METODOLOGICE din 10 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145625_a_146954]
-
Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Mușcat Cabernet Sauvignon - Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay - Columna - Creată Zackelweiss Feteasca albă Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagră Schwarze Madchentraube Feteasca regală Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Frâncușa Mildweisser Furmint - Galbenă de Odobești - Grasă de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca albă Slancamenca Merlot - Mușcat Ottonel - Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger - Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer Monch, Pinot Grigio Plăvaie - Riesling italian, Riesling Welschriesling, Olasz Riesling, Olaszrizling Riesling
NORME METODOLOGICE din 10 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145625_a_146954]
-
2. Turda │-Vinuri albe 4.3. Triteni │-Vinuri albe 5.2. Teaca │-Vinuri albe 5.3. Bistrița │-Vinuri albe 5.4. Bățos │-Vinuri albe 0.1. Geoagiu │-Vinuri albe -Vinuri aromate 0.2. Dej │-Vinuri albe -Vinuri aromate 6.1. Cotnari -Vinuri albe Feteasca albă Frâncușa Feteasca albă Frâncușa 6.3. Cucuteni │-Vinuri albe Frâncușa 6.4. Tg-Frumos │-Vinuri albe Feteasca regală -Vinuri aromate 6.5. Frumușica │-Vinuri albe Feteasca regală -Vinuri aromate 7.2. Bucium- │-Vinuri albe 7.3. Uricani
ORDIN nr. 546 din 25 noiembrie 2002 privind aprobarea "Zonarii soiurilor de viţă de vie roditoare din sortimentul de baza al României, recomandate şi autorizate pentru cultura în arealele viticole". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146389_a_147718]
-
Lerești, Botiza, Agapiaetc ) • sate turistice pescărești și de interes vânătoresc- specializate pe practicarea acestor vechi îndeletniciri și in care schimburile cu turiștii sunt inclusiv sub aspect culinar ( Murighiol, Crișan, Sf. Gheorghe, Ciocănești, etc) • sate turistice viti-viticole (Recaș, Giarmata, Lerești, Posești, Cotnari etc.) • sate turistice pastorale ( Vaideeni, Jima, Gura Râului, etc) • sate turistice pentru practicarea sporturilor, unde se pot închiria echipamente sportive, fie pentru sporturi de iarnă fie pentru sporturi nautice ( Fundata, Crișan, Uzlina, Bran, etc.) Un alt aspect al acestei dimensiuni
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
și argile; climat temperat-continental; râuri colectate de Siret și Prut; trei diviziuni: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului. 26 GEOGRAFIE FIZICĂ Podișul Central Moldovenesc Valea superioară a Moldovei agricolă cunoscută pentru culturi cerealiere, livezi și pentru renumitele podgorii de la Cotnari. În această regiune se află multe așezări, între care municipiile Botoșani și Iași. Podișul Bârladului. Ocupă cea mai mare parte din Podișul Moldovei, fiind desfășurat între Prut și Siret, predominant în bazinul râului de la care își trage numele. Are înălțimi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cultură, îndeosebi în Câmpia Română, Vădeni — lângă Brăila, Valea Roșie — lângă Oltenița, Calafat, Buftea etc. VITICULTURA Cultura viței de vie se practică încă din Antichitate pe teritoriul țării noastre. În Evul Mediu erau renumite podgoriile din cele trei provincii românești: Cotnari, Huși (Moldova), Târnave, Viișoara (Transilvania), Târgoviște (țara Românească). Față de alte culturi, vița de vie prezintă avantajul că folosește terenurile în pantă, uneori degradate, precum și terenurile nisipoase, DE REȚINUT județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu cartofi: 1. Suceava; 2. Covasna
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de drept, care au trecut la realizarea de noi plantații individuale. Cea mai întinsă regiune viticolă se află în Subcarpații Curburii, cu podgorii renumite cum sunt Panciu, Odobești, Dealu Mare, Valea Călugărească etc. Există și alte podgorii renumite, cum sunt Cotnari și Huși în Moldova, Murfatlar în Dobrogea, Târnave și Alba-Iulia în Transilvania, Șiria și Arad în Câmpia de Vest, Drăgășani și Sadova în Oltenia. Industria vinurilor este localizată în toate podgoriile, cele mai importante centre fiind Focșani, Panciu, Odobești, Valea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în Moldova, Murfatlar în Dobrogea, Târnave și Alba-Iulia în Transilvania, Șiria și Arad în Câmpia de Vest, Drăgășani și Sadova în Oltenia. Industria vinurilor este localizată în toate podgoriile, cele mai importante centre fiind Focșani, Panciu, Odobești, Valea Călugărească, Iași, Cotnari, Jidvei, Murfatlar. POMICULTURA Cultura pomilor fructiferi este, de asemenea, foarte veche pe teritoriul țării noastre. Multă vreme aceasta s-a practicat numai pentru necesitățile de consum ale cultivatorilor. Însă, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pomicultura este
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din județul Botoșani se află la .................. 3. Conserve de fructe se produc în județul Prahova la ....................... 4. Mătasea artificială se obține în Depresiunea Petroșani la ........... III. Indicați prin săgeți corespondența dintre podgorii și unitățile geografice în care se află. AUTOEVALUARE Cotnari Murfatlar Subcarpații de Curbură Câmpia de Vest Odobești Podișul Dobrogei Arad Podișul Moldovei Subcarpații Getici Roșiori de Vede - fabrica de tricotaje INDUSTRIA În țara noastră, această ramură economică este foarte diversificată și cunoaște o repartiție geografică relativ echilibrată. În unele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
uri și m ilenii, 2009,Editura PIM Iași. Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2007 - 2010, vol II., Editura PIM Iași, 2010. în manuscris: Cronică de familie. Facerea - roman. SCURT- INCURSIUNE îN TRECUTUL COTNARILOR Atestare documentară Prima mențiune documentară despre Cotnari o aflăm dintr-un document din anul 1448, când Petru al II-le a Voievod, cu Curtea domnească din 5 octombrie 1448 dăru ia „Mână stirii noastre din poiană... în fiecare an câte 6 buți de vin din desetina noastră
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din anul 1448, când Petru al II-le a Voievod, cu Curtea domnească din 5 octombrie 1448 dăru ia „Mână stirii noastre din poiană... în fiecare an câte 6 buți de vin din desetina noastră sau de la Hârlău, sau de la Cotnari, sau iarăși fie din orice parte” Așadar, podgoriile de la Cotnari existau înainte de urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, de und e și imp licarea lui în dezvoltarea lor, construind aici o curte d omnească , o biserică, pivnițe, drumuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu Curtea domnească din 5 octombrie 1448 dăru ia „Mână stirii noastre din poiană... în fiecare an câte 6 buți de vin din desetina noastră sau de la Hârlău, sau de la Cotnari, sau iarăși fie din orice parte” Așadar, podgoriile de la Cotnari existau înainte de urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, de und e și imp licarea lui în dezvoltarea lor, construind aici o curte d omnească , o biserică, pivnițe, drumuri și poduri de piatră pentru t ransport ul vinului, în timpul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Tomșa întărea stăpânirea lui Feltin, pe care l numește „gazda Domniei mele din Târgul Cotn arilor, cu un râmnic și un loc de heleșteu ce se nume ște „Rătul Peatirii și cu fânețe lângă Bahlui, ce este în hotarul târgului Cotnari și să aibă a-și ține și a și face eleșteu și râmnic și să aibă a cosi f ân în jurul lui Feltin... (care era un vestit pivnice r domnesc și avea și vie cu pivniță în podgorie). O altă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lui Feltin... (care era un vestit pivnice r domnesc și avea și vie cu pivniță în podgorie). O altă înstrăinare în hotarul târgului o face Mihai Racoviță Voievod, când dăruiește în 1719 lui Gheorghe Strabovschi, pisărul leșesc, „din lotul târgului Cotnari, 20 pământuri în fruntea locului și un vad de moară în apa Bahluiului a popii lui Struț. în 1734 se mai rupe o parte din Târgul Cotnar ilor, dâ nduse spătarului Cârstea, cu hrisovul lui Constantin Mavrocordat Voievod, din 1
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de moară în apa Bahluiului a popii lui Struț. în 1734 se mai rupe o parte din Târgul Cotnar ilor, dâ nduse spătarului Cârstea, cu hrisovul lui Constantin Mavrocordat Voievod, din 1 Mai 1734. Mai târziu, o parte din hotarului Cotnariului va intra în stăpânirea schitului Horodiște în 1769, misionarul Francesco Antonio Renti s cria: „De la Iași, 35 mile, este un oraș numit Cutnar. De 5 ani încoace este pustiu din cauza incursiunilor și jafurilor c azacilor . În acest oraș sunt trei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Hârlăului anume Carlac al lui Laslo și Tot Iștfan și Stașco și Sebiștian și Fasechiș și Imbriv 9 fălci și 4 pași de vie, în hotarul târgului, cu 544 de zloți tăt ărești. Incontestabil, Ștefan cel Mare deținea vii la Cotnari . Nicolae Iorga atestează și el în Istoria românilor prin călători, București 1981: ʺDe la Hârlău, coborând puțin mai la sud, e Cotnarul. Bandini află că vierii cei mai vechi veniseră aici di n Ungaria. Și pe această vreme aveau vii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
60 de case de catolici sași ʺ de fapt germani din părți le de lângă Tisa, vechi vieri germani de la Tokay.ʺ Interesant, privind trecutul Cotnarilor, este și documentarul cercetătorului Ioan N.Oprea, pe care-l i nserăm mai jos: „Așezarea Cotnari e veche. Vechi este și orașul Hârlău, cu care au format unități administrative în p erioade diferite. Așezat pe valea râului Bahlui, Hârlăul atestat documentar din vremea lui Petru I Mușat la 1 mai 1384, a fost multă vreme capitală
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Hârlău ș i Ocoalele Bahlui, Coșula, Jijia, Milotin și Pr ut. Hârlăul, ca și Cotnarii sunt încărcate astăzi, ca și ieri, de multă istorie. Când voievozii vremii au ridic at la Hâ rlău o curte domnească, imediat, în apropiere, la Cotnari, s-a pus în lucrare o curte asemănătoare și fundația viitoarelor crame... Dacă în timpul lui Ștefan cel Mare, Târgul Hârlău cunoaște o înflorire fără precedent, când se reface și se mărește Curtea din localitate, dându i fast și „lux monachic
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Curtea din localitate, dându i fast și „lux monachic” , după cum se exprima C.Nicolaescu, întregindu-i ansamblul în 1492, cu adăugarea frumoasei biserici cu hramul „Sfântului Gheor ghe”, care și astăzi poate fi admirată, pentru că are o splendoare deosebită, nici Cotnariul n a lipsit interesului edilitar, cultural și social. Sunt documente care confirmă că de la cancelariile curților domnești din Hârlău și Cotnari au fost emise multe scrisori domnești, care dovedesc că Domnul nu trecea rar prin aceste localități, deși capitala îi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
frumoasei biserici cu hramul „Sfântului Gheor ghe”, care și astăzi poate fi admirată, pentru că are o splendoare deosebită, nici Cotnariul n a lipsit interesului edilitar, cultural și social. Sunt documente care confirmă că de la cancelariile curților domnești din Hârlău și Cotnari au fost emise multe scrisori domnești, care dovedesc că Domnul nu trecea rar prin aceste localități, deși capitala îi era sus, la Sucea va. Apoi la Iași. Era adus aici nu numai de pitorescul locurilor sau de aroma vinurilor, ci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
îi era sus, la Sucea va. Apoi la Iași. Era adus aici nu numai de pitorescul locurilor sau de aroma vinurilor, ci mai ales de altceva. Aici, la H ârlău (d ar s-ar putea să fi fost și la Cotnari) spune Mihail Sadove anu - „trăia încă... Maria Rărășoaia...”, care avea de la Măria Sa fecior căruia i-a înfierat mustața”, fecior care recunoscut și iubit de domn, s-a numit Petru Rareș, iar mai târziu a devenit Domn al Moldovei. La petrecerea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cel de sus” - spune Grigore Ureche. Rugăciunea de mulțumire a avut loc în biserica „Sfântul Gheorghe”, ridicată înaintea Curții Domnești și la ca re, precum și la petrecerea pomenită, nu se poate să nu fi participat și oșteni ori căpetenii de la Cotnari. Că Hârlău l, unde s-a încheiat pacea cu leșii în ziua de 12 iulie 1499, avea mare importanță strategică ca și Cotnariul, situat pe drumul care duc e către Iași. De altfel, Dimitrie Cantemir, în „Descrierea Moldovei”, avea să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
re, precum și la petrecerea pomenită, nu se poate să nu fi participat și oșteni ori căpetenii de la Cotnari. Că Hârlău l, unde s-a încheiat pacea cu leșii în ziua de 12 iulie 1499, avea mare importanță strategică ca și Cotnariul, situat pe drumul care duc e către Iași. De altfel, Dimitrie Cantemir, în „Descrierea Moldovei”, avea să afirme că, din porunca lui Ștefan cel Mare, leșii, prinși la Codrii Cosminului, au fost înjugați la plug și puși să are mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Descrierea Moldovei”, avea să afirme că, din porunca lui Ștefan cel Mare, leșii, prinși la Codrii Cosminului, au fost înjugați la plug și puși să are mai multe locuri din Țara Moldovei, printre care și un câ mp larg de lângă Cotnari, unde „au sădit stejari”, care devenind codrii, se mai întâlnesc și astăzi în locul numit „Dumb rava Roș ie.” Tot la Cotnari, Ștefan cel Mare a lăsat și o biserică, construită la 1493, două poduri de piatră în satele Cârjoaia și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
plug și puși să are mai multe locuri din Țara Moldovei, printre care și un câ mp larg de lângă Cotnari, unde „au sădit stejari”, care devenind codrii, se mai întâlnesc și astăzi în locul numit „Dumb rava Roș ie.” Tot la Cotnari, Ștefan cel Mare a lăsat și o biserică, construită la 1493, două poduri de piatră în satele Cârjoaia și Zladica, aflate și astăzi în uz, după mai bine de 500 de ani de la darea lor în folosință. Dar, ca peste
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]