1,458 matches
-
se preda limba latină, limbă folosită de toți învățații Europei, de către profesor i străini aduși de domnitor, și nu se putea scrie și învăța ceva în latină fără a aminti de marii învățați ai antichității, de care cop ii din Cotnari luau cunoștință. Din păcate, Despot Vodă stă în fruntea Moldovei mai puțin de doi ani pentru că va fi ucis de o co njurație a boierilor și clerului, fiindcă Despot, catolic fiind, va subestima credința ortodoxă românească și o va blasfemia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ʺ. Toate acestea, și altele, omul Despot, „vântură-lume”, „aventurierul”, care în mai puțin de doi ani cât a st at în fruntea Moldovei, preocupat de multiple reforme de toată natura, din care pe plan cultural și ridicarea Școlii latine de la Cotnari, înființarea bibliotecii și începerea construcțiilor, precum și chemarea de învățați străini să lumineze cop ii cotnă renilor, au rămas în amintirea istoriei, sunt o bornă în curgerea timpului ca să ne vorbească astăzi despre trecutul unei l ocalităț i bătrână ca vremea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și a mișcării umaniste, când regi și prinți se întrec a se înconjura de artiști, de poeți, de savanți, de a întemeia bibliotec i, a org aniza școli și a încuraja cultura. O aripă a acestui avânt cultural atinsese și Cotnariul. Ștefan Bârsănescu apreciază că această școală latină ar fi fost înființată la Cotnari în martie-aprilie 1563. Profesorul Ioannes Sommer, născut la Pinna, o mică localitate saxonă, în apropiere de Dresda, care funcționase aici, urmase cursurile Universității din Frankfurt, și deci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de artiști, de poeți, de savanți, de a întemeia bibliotec i, a org aniza școli și a încuraja cultura. O aripă a acestui avânt cultural atinsese și Cotnariul. Ștefan Bârsănescu apreciază că această școală latină ar fi fost înființată la Cotnari în martie-aprilie 1563. Profesorul Ioannes Sommer, născut la Pinna, o mică localitate saxonă, în apropiere de Dresda, care funcționase aici, urmase cursurile Universității din Frankfurt, și deci în 1563 el aducea la Cotnari cunoștințele Occidentului. în anul 1561, copii cotnărenilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
școală latină ar fi fost înființată la Cotnari în martie-aprilie 1563. Profesorul Ioannes Sommer, născut la Pinna, o mică localitate saxonă, în apropiere de Dresda, care funcționase aici, urmase cursurile Universității din Frankfurt, și deci în 1563 el aducea la Cotnari cunoștințele Occidentului. în anul 1561, copii cotnărenilor luau cunoștință de literatura universală, vorbindu-li-se de Apollo, Marte, Musae, Diana, Camoenae, Ovidiu, Cezar, Achile, Romulus, Remus, Pericle, Alexandru, Basilius, Filip, Cleopatra, Antonius, Ptolomaes, Lucullus, Tamerlan, Soliman, Matei Corvin etc. învățau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în anul 1561, copii cotnărenilor luau cunoștință de literatura universală, vorbindu-li-se de Apollo, Marte, Musae, Diana, Camoenae, Ovidiu, Cezar, Achile, Romulus, Remus, Pericle, Alexandru, Basilius, Filip, Cleopatra, Antonius, Ptolomaes, Lucullus, Tamerlan, Soliman, Matei Corvin etc. învățau copii din Cotnari retorica și dialect ica, ari tmetica. Cine puteau fi acești copii? Feciori de mici boier i și de răzeși. Școala, un fel de gimnaziu, era un colegiu în care copii primeau hrană, îmbrăcăminte și totul în mod gratuit. Deci aveau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Școala, un fel de gimnaziu, era un colegiu în care copii primeau hrană, îmbrăcăminte și totul în mod gratuit. Deci aveau un internat. Într-o lucrare intitulată „Vita Iacobi”(1574) Sommer lasă multe informații care fac parte acum din istoria Cotnariului. în această școală lecțiile se predau în limba latină iar în Cotnari locuiau mulți sași și ungurii care aveau și biserica lor. De ce Despot a așezat prima școală latină din Moldova la Cotnari, azi un biet sat cu vii (scria
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
hrană, îmbrăcăminte și totul în mod gratuit. Deci aveau un internat. Într-o lucrare intitulată „Vita Iacobi”(1574) Sommer lasă multe informații care fac parte acum din istoria Cotnariului. în această școală lecțiile se predau în limba latină iar în Cotnari locuiau mulți sași și ungurii care aveau și biserica lor. De ce Despot a așezat prima școală latină din Moldova la Cotnari, azi un biet sat cu vii (scria Ștefan Bârsănescu în 1957) împrăștiat pe spinarea unui deal? Pentru că n u
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
informații care fac parte acum din istoria Cotnariului. în această școală lecțiile se predau în limba latină iar în Cotnari locuiau mulți sași și ungurii care aveau și biserica lor. De ce Despot a așezat prima școală latină din Moldova la Cotnari, azi un biet sat cu vii (scria Ștefan Bârsănescu în 1957) împrăștiat pe spinarea unui deal? Pentru că n u numai că existau acolo mulți sași și unguri dar Cotnarul era p e atunci un orășel: „Am vizitat orașul Cotnari cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la Cotnari, azi un biet sat cu vii (scria Ștefan Bârsănescu în 1957) împrăștiat pe spinarea unui deal? Pentru că n u numai că existau acolo mulți sași și unguri dar Cotnarul era p e atunci un orășel: „Am vizitat orașul Cotnari cu 3500 de focuri” - scria episcopul Quirini în 1599... Am găsit acolo 198 case, reprezentân d „1083 suflete.” Unele calcule matematice număra o populație de 15.000 suflete. Localitatea era condusă de pâ rcălabi români, ca acel Goea, care în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
000 suflete. Localitatea era condusă de pâ rcălabi români, ca acel Goea, care în 1569 cumpăra satul Ruși. Cotnarii veneau, deci, ca mărime, în Moldova de Sus, imediat d upă capi tala țării - Suceava. După dispariția lui Despot, Școala de la Cotnari, odată înființată, sunt dovezi că a mai trăit multă vreme, mai bine de un secol și jumătate, funcționând ca școală catolică de gramatică, alături de școala domnească din Iași. Dar ea și-a pierdut caracterul de școală a țării întregi, funcționând
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ari înspre nord-est, la distanță de circa 600 de metri, se găsesc ruinele unei vechi biserici catolice. După sp usele un or localnici din sat biserica ar fi ars între anii 1870 1875 în timpul unui incendiu. (însemnări despre trecutul comunei Cotnari ). Biserica catolică reconstruită de C. Balș „Târgul Cotnari, zice Cantemir în Descriptio Moldovae, este vestit numai pentru viile lui cele slăvite, care pe toate altele le întrec. Stăpânirea as upra lui este încredințată Paharnicului celui mare. Papistașii au întrânsul o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de metri, se găsesc ruinele unei vechi biserici catolice. După sp usele un or localnici din sat biserica ar fi ars între anii 1870 1875 în timpul unui incendiu. (însemnări despre trecutul comunei Cotnari ). Biserica catolică reconstruită de C. Balș „Târgul Cotnari, zice Cantemir în Descriptio Moldovae, este vestit numai pentru viile lui cele slăvite, care pe toate altele le întrec. Stăpânirea as upra lui este încredințată Paharnicului celui mare. Papistașii au întrânsul o Biserică de piatră prea frumos zidităʺ.( Este vorba
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
200 de metri, în grădina locuitorului Coteanu Anton s a găsit temelia unei vechi biserici catolice. Cea mai mare parte din pia tra ei de temelie a fost scoasă prin anul 1901-1902 și vândută în satul Hodora, tot din comuna Cotnari, pentru construirea unui han. În grădina acestui locuitor s-au găsit multe oseminte omenești care arată existența unui cimitir. Oamenii spun acestui loc la „Bisericuci” Nimeni nu și amintește de vreo inscripție de pe petre le care au fost scoase din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
afirmat că înainte de construcția bis ericii d e piatră ar fi existat o biserică de lemn, un fel de capelă a cimitirului din jurul ei. S-au găsit și aici multe oseminte. Documente vechi nu se găsesc în arhivele bisericilor din Cotnari. Cele mai vechi sunt documente din 18 34-1840, acte de proprietate ale Elenei Terente și ele se află în păst rarea acesteia. Prof.C.Tumurug, 6 VII 1956 Ce am auzit și ce știu despre Cotnari - de V.Uglea, profesor de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
găsesc în arhivele bisericilor din Cotnari. Cele mai vechi sunt documente din 18 34-1840, acte de proprietate ale Elenei Terente și ele se află în păst rarea acesteia. Prof.C.Tumurug, 6 VII 1956 Ce am auzit și ce știu despre Cotnari - de V.Uglea, profesor de limba română la Liceul nr.6 din I ași Din cele ce am văzut personal, ca unul care m i-am trăit copilăria în părțile locului, și din cele auz ite din bătrâni, știu că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
important prin vinurile mult căutate și prin fructele variate și frumoase. Adevărul stabilit în istorie că prosperitatea a unui ținut aduce cu ea o înviorare și în celelalte domenii de manifestare a vieții, se confirmă și cu această ocazie. Întradevăr, Cotnariul constituia punctul de atracție al multor oameni. Mai întâi mulți locuitori din satele vecine își asigurau existența muncind în viile de la Cotnari. Chi ar și ce i care aveau alte surse de trai îi atrăgea viața plăcută de aici. Mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ea o înviorare și în celelalte domenii de manifestare a vieții, se confirmă și cu această ocazie. Întradevăr, Cotnariul constituia punctul de atracție al multor oameni. Mai întâi mulți locuitori din satele vecine își asigurau existența muncind în viile de la Cotnari. Chi ar și ce i care aveau alte surse de trai îi atrăgea viața plăcută de aici. Mai ales tineretul după ce termina munca agricolă pe ogor, pleca în convoi la muncă la vie. Majoritatea oamenilor erau specializa ți în această
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pă aceea încărcau și plecau acasă. Un bătrân din Moțca îmi povestea - să fie vreo 35 de ani de atunci - că pe vremea copilăriei sale, toamna, treceau prin satul său convoaie nesfârșite de căruțe încărcate cu butoaie de vin de la Cotnari, mergând spre ținutul Neamțului, și că anumiți oameni din Moțca se specializaseră în furtul vinului; se suiau în căruță, găurea butoiul cu sfredelul, umple au cofel e cu vin și apoi dispăreau. Cotnariul era deci un punct de atracție pentru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
căruțe încărcate cu butoaie de vin de la Cotnari, mergând spre ținutul Neamțului, și că anumiți oameni din Moțca se specializaseră în furtul vinului; se suiau în căruță, găurea butoiul cu sfredelul, umple au cofel e cu vin și apoi dispăreau. Cotnariul era deci un punct de atracție pentru multă lumea. Se știe apoi că în epoca feudală viața pulsa în jurul castelelor iar la noi în jurul conacelor boierești. Boierul, care se respecta, ținea să aibă o bucată de vie la Cotnari. De
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dispăreau. Cotnariul era deci un punct de atracție pentru multă lumea. Se știe apoi că în epoca feudală viața pulsa în jurul castelelor iar la noi în jurul conacelor boierești. Boierul, care se respecta, ținea să aibă o bucată de vie la Cotnari. De aceea, fiecare vie, mai cu seamă acele mari, își avea conacul ei. Mânăstirile aveau de asemenea vii în Cotnari. Toamna, când începea sezonul culesului, boierii, cu o parte din curtea lor, se deplasau aici spre a supraveghea ei singuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în jurul castelelor iar la noi în jurul conacelor boierești. Boierul, care se respecta, ținea să aibă o bucată de vie la Cotnari. De aceea, fiecare vie, mai cu seamă acele mari, își avea conacul ei. Mânăstirile aveau de asemenea vii în Cotnari. Toamna, când începea sezonul culesului, boierii, cu o parte din curtea lor, se deplasau aici spre a supraveghea ei singuri operațiile. Culesul, mustuitul, storsul și toate operațiunile vinificării, care cereau atenție, curățenie, o grijă deosebită. Erau mai ales munci de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
considerabil viața Cotnarului. Operația de căpetenie ale viei, culesul, vinificarea, conservarea începeau pe la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lui octombrie deci după recoltarea grâului și chiar a porumbului. E probabil că proprietarii veneau, după ce își așezau treburile pe la moșii, la Cotnari, unde își petreceau cea mai mare parte din timpul iernii. Este un fapt în plus care a contribuit la intensificarea vieții Cotnarului. Și mi se pare că următorul fapt nu i lipsit de legătură cu cele ce am afirmat mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
etc., care organizau diferite obiceiuri cu ocazia Crăciunului și Anului Nou (capra, căluț, cerb, plug mare și altele) își începeau itinerariul lor cu Cotna rii. E u n obicei pe care l-am apucat și eu și care arată poziția Cotnariului față de celelalte sate. Dar nu numai toamna aveau loc aici petreceri. În ziua de Paști se strângeau pe Cătălina femei, bătrâni , copii, fete și flăcăi aducând pască, cozonac, ouă roșii și vin. Stă teau cât eva ore aici. Flăcăii și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din cele mai frumoase zile din an prin atmosfera ce se cre a. Obice iul acesta pe care l-am apucat și eu nu este altceva decât o rămășiță păstrată prin tradiție a frumoaselor serbări care aveau loc altădată la Cotnari. Varietatea peisajului trebuie să fi fost un p unct de atracție în plus. În partea de răsărit, între șoseaua național ă Roman - Tg. Frumos- Hârlău Botoșani și calea ferată Iași - Hârlău era un iaz - care trebuie să fi sporit cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]