2,854 matches
-
Silviu Dragomir, Onisifor Ghibu, Romulus Cândea, Ion Heliade-Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Barbu Delavrancea, Octavian Goga, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, A. C. Cuza, Simion Mehedinți, C. Rădulescu-Motru, Ștefan Pascu, Pantelimon Halippa, Ion Nistor, P. P. Panaitescu, Ion Petroviciu, Constantin Brăiloiu, Nichifor Crainic, Pr. Dumitru Stăniloae, Pr. Mircea Păcurariu, Pr. Dumitru Popescu, Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan, Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, Constantin Bălăceanu-Stolnici ș. a., nemaivorbind de cei mulți care n-au încăput în Academie, dar sunt mai strălucitori fără ea: Mitrop. Andrei Șaguna
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
în care, alături de inspirate eseuri literare, autoarea a inserat și prezentări de cărți, „fotografiind”, „radiografiind” și ... III. ION IANCU VALE - NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016. Vocea crainicului rostea ultimele cuvinte ale disertației despre microbi: „...de aceea trebuie să fim extrem de precauți, microbii invizibili și nenumărabili plutesc în aer, în apă, se găsesc pe alimente, pe lucruri, ei sunt pretutindeni unde sunt oameni, plante, pretutindeni unde este viață
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
-i împrăștie măruntaiele pe podea, se aplecă să-i ridice carcasa golită, dar se răzgândi imediat, zicându-și „Să știi că și pe ăsta sunt microbi”. Îl împinse din nou cu piciorul și o zbughi afară. Citește mai mult Vocea crainicului rostea ultimele cuvinteale disertației despre microbi:„...de aceea trebuie să fim extrem de precauți,microbii invizibili și nenumărabili plutesc în aer,în apă, se găsesc pe alimente, pe lucruri,ei sunt pretutindeni unde sunt oameni, plante,pretutindeni unde este viață, așa că
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
de le Roman Melodul), încât dacă ar fi antologați s-ar constitui într-o încăpătoare biserică sau însingurată mănăstire. Aș aminti aici doar câțiva poeți excepționali, cum ar fi Rainer Maria Rilke, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Dosoftei, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ioan Alexandru, Daniel Tulcea, Virgil Mazilescu. Poezia religioasă ( și implicit poeții religioși) este ( sunt de două feluri): -explicită ( în sensul că autorii își asumă la modul exterior tematica, motivele, imaginistica, sensurile, ipostazele, în fine, toată recuzita, tot lexicul
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
În baza acesteia au fost arestați sute de scriitori, printre care: Traian Brăileanu, Gane, Ion Petrovici, Radu Gyr, Anton Dumitru, Sandu Lieblich, Sandu Tudor, George Marcu, Tudor Popescu, Dumitru Borșa, Paul Sterian, Fane Vlădoiu, Popescu-Prundeni, Al.Mironescu, Radu Budișteanu, Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Mircea Vulcănescu, Ion Caraion, Nicolae Balotă, Adrian Marino, I.D. Sîrbu, Ștefan Augustin Doinaș, Leonid Dimov, Petre Țuțea, Petru Pandrea și mulți, mulți alții. Un caz aparte, asemeni lui Iuda, este al episcopului Antim de Buzău care i-a
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365038_a_366367]
-
pentru livezi (1785) etc.664 În fine, numeroase documente se referă la vânzări de pomi la Jidoștița (1702), Gogoș (1717), Izverna (1747), Rătezu (1779), Negoiești (1780 și 1823), Gornovița și Sușița (1782), Cleșnești (1785), Turtabe (1800), Izverna (1806), Orzești (1821), Crainici (1819), Poienile de Sus (1825), Jirov etc., toate aflate în partea de vest a Olteniei 665. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, și mai ales după introducerea regulamentului organic, se semnalează o creștee a interesului tuturor pentru stăpânirea
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
treilea volum al unui manual colectiv de morală ortodoxă. Cele două versiuni coincid literal în proporție de 95%. Modificările introduse în anul 1981 de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae se referă la omiterea din motive de prudență a trimiterilor la Nichifor Crainic, I. G. Savin ori a numelui lui Nicolae Berdiaev, teologi ostili comunismului, la care se adaugă evitarea din aceleași rațiuni a termenului „mistică”, înlocuit peste tot cu „spiritualitate” sau renunțarea la discuția „omfalopsihiei” isihaste. Partea modificată și amplificată considerabil este
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
Profesor Dumitru Stăniloae și interpretarea experienței luminii taborice După o amplă introducere (în versiunea revizuită), cursul-tratat urmează structura tripticului clasic al spiritualității răsăritene: purificarea , iluminarea și desăvârșirea sau unirea cu Dumnezeu prin îndumnezeire. Noutatea față de cursurile anterioare ale lui Nichifor Crainic sau I. G. Savin este însă nu atât una de structură, cât de conținut. Spre deosebire de cei doi predecesori ai săi, Părintele Dumitru Stăniloae, acum în vârstă de 44 de ani, era un elenist consumat și un teolog nu doar de
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
le abandoneze pe amândouă exact în momentul în care le vede ajunse la putere. Experiențe asemănătoare ori similare au cunoscut majoritatea cărturarilor din nucleul grupării, cum ar fi: Benedict Ghiuș, Dumitru Stăniloae, Alexandru ("Codin") Mironescu, Paul Sterian, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Paul Constantinescu, Constantin Joja, Alexandru Elian, Antonie Plămădeală, Nicolae Bordașiu, Petroniu Tănase, Vasile Vasilache, Adrian Făgețeanu, Grigorie Băbuș, Bartolomeu Valeriu Anania, Sofian Boghiu, Arsenie Papacioc, Roman Braga, Felix Dubneac, Andre Scrima, Ion Marin Sadoveanu, Anton Dumitriu, Gheorghe Dabija și mulți
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
din orizontul intelectual și spiritual. Faptul era valabil și pentru recent înființatele facultăți de teologie ortodoxă (1875 Cernăuți; 1884 București) unde învățământul era dominat fie de istorism, fie de scolasticism sau moralism, dimensiunea duhovnicească fiind cu totul uitată. Despre Nichifor Crainic și întoarcerea misticii răsăritene în Teologia și Spiritualitatea românească Un reviriment filocalic în teologia românească s-a produs abia în anii '30 ai secolului XX, și la originea lui s-a aflat contribuția unui teolog laic în același timp poet
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
în anii '30 ai secolului XX, și la originea lui s-a aflat contribuția unui teolog laic în același timp poet, eseist și ziarist, una din figurile marcante ale culturii și dezbaterii culturale din perioada interbelică, pe numele lui Nichifor Crainic. Născut pe 24 septembrie anul 1889 într-un sat sărac din câmpia valahă, acesta urmase cursurile Seminarului Teologic Central (între anii 1904-1912) și ale Facultății de Teologie din București (între anii 1912-1916). În atmosfera de euforie națională — care a urmat
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
ortodox și etnic de expresie modernă și pentru conservatorism și monarhism: logicianul și filozoful ortodox Nae Ionescu (1890-1940), director al ziarului Cuvântul (1926-1933) — mentorul spiritual al generației lui Mircea Eliade (1907-1987), Constantin Noica (1907-1986) și Emil Cioran (1911-1995), și Nichifor Crainic, directorul revistei Gândirea (1926-1944), la care au colaborat permanent importanți gânditori și scriitori români, ca Lucian Blaga (1895-1961), Ion Pillat (1891-1945), Dan Botta (1907-1958) și alții. În anul 1927, Nichifor Crainic a devenit și profesor la nou-înființata Facultate de Teologie
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Constantin Noica (1907-1986) și Emil Cioran (1911-1995), și Nichifor Crainic, directorul revistei Gândirea (1926-1944), la care au colaborat permanent importanți gânditori și scriitori români, ca Lucian Blaga (1895-1961), Ion Pillat (1891-1945), Dan Botta (1907-1958) și alții. În anul 1927, Nichifor Crainic a devenit și profesor la nou-înființata Facultate de Teologie din Chișinău, la catedra de „Literatură religioasă modernă”. Primul curs a fost consacrat lui Dostoievski și creștinismului rus , și el trebuia să fie urmat de altele dedicate literaturii religioase germane și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
și spaniole. Frecventarea operei lui Dostoievski l-a convins pe tânărul teolog și poet de necesitatea aprofundării misticii ortodoxe (cu care luase un prim contact tot prin intermediul literaturii — Hugo Ball — în studiile postuniversitare de la Viena din anii 1920-1922). Astfel Nichifor Crainic — care din decembrie anul 1932 s-a transferat la Facultatea de Teologie a Universității din București (unde a predat până în luna mai anul 1944) și-a schimbat singur specializarea, transformându-și cursul de literatură religioasă modernă într-unul de teologie
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Mănăstirii Neamț, Episcopul retras Nicodim Munteanu (viitorul, al doilea, patriarh al României între anii 1939-1948), publica în traducere românească textul integral al primei monografii consacrate starețului Paisie Velicikovski de protoiereul rus emigrat Serghie Cetverikov (� 1947). Pe baza acestei literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
lumini”, „trăiește o senzație lăuntrică de imaterializare a materialității sale” . „Descărnat oarecum de materialitate”, misticul văzător „apare încorporat duhovnicește în lumina divină care-l străbate. El vede lumina și se vede pe sine imaterializat în Dumnezeu. Fenomenul acesta — conchide Nichifor Crainic — este cu totul caracteristic misticii noastre ortodoxe și e obiectul special al rugăciunii lui Iisus. El poate constitui un capitol aparte, pe care nu-l întâlnim în tratatele de mistică occidentală și care se poate numi transfigurarea”. Este vorba de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
a sfinților răsăriteni Simeon Noul Teolog și Serafim din Sarov e „o trăire a luminii dumnezeiești și o pregustare a Împărăției cerurilor, o transfigurare anticipată” . „Ce este însă această lumină, orbitoare după Dionisie, strălucitoare după Sfântul Simeon? — se întreabă Nichifor Crainic în prelegerea următoare: 19. „Contemplație și har”. „Răspunsul, care a răsunat atât de tare în teologia ortodoxă a veacului al XIV-lea și a veacurilor următoare, l-a dat Sfântul Grigorie Palama. [ ... ] Lumina aceasta e lumina care l-a învăluit
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
harului divin este cea mai ingenioasă explicație teologică a transfigurării sau îndumnezeirii. Deiformizarea ei este, prin urmare, un proces de trecere de la trupesc la duhovnicesc, de la creat la necreat, de la stricăcios la nestricăcios”. Concluzia prelegerii pe care o formulează Nichifor Crainic este că în mistica ortodoxă „fundamentul teologic al îndumnezeirii” presupune inevitabil că „harul care dă contemplația și se manifestă în ea ca lumină taborică este o energie necreată cu efecte de asemenea necreate” . În luna mai anul 1940 revista Gândirea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
teologic al îndumnezeirii” presupune inevitabil că „harul care dă contemplația și se manifestă în ea ca lumină taborică este o energie necreată cu efecte de asemenea necreate” . În luna mai anul 1940 revista Gândirea închina un număr festiv lui Nichifor Crainic cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani, iar exact peste un an, în mai 1941, Crainic era primit solemn ca membru al Academiei Române. Evocările și studiile publicate cu acel prilej elogiau unanim opera sa de gânditor și „apologet creștin
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
taborică este o energie necreată cu efecte de asemenea necreate” . În luna mai anul 1940 revista Gândirea închina un număr festiv lui Nichifor Crainic cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani, iar exact peste un an, în mai 1941, Crainic era primit solemn ca membru al Academiei Române. Evocările și studiile publicate cu acel prilej elogiau unanim opera sa de gânditor și „apologet creștin” (E. Vasilescu), „activitatea patetică” de animator cultural ortodox, „apostolatul intelectual” profetic al „singurului teolog de interferență”, capabil
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
interferență”, capabil să traducă teologia ortodoxă „extra cathedram” „în concepte și atitudini filozofice, culturale, artistice și naționale” și care „a pus astfel teologia, izolată, redusă la defensivă, în contact cu gândirea și viața” (T. M. Popescu). Forța intelectuală a acestui „Crainic al Ortodoxiei” prin excelență vine însă din contactul viu cu izvoarele vii ale credinței, cu comorile uitate ale Ortodoxiei pe care le-a redescoperit. „Profesorul de mistică — singurul în toată teologia ortodoxă actuală, a privit — spunea același Teodor M. Popescu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți necercetate sau neînțelese, părăsită la periferia intereselor științifice ale teologiei” . Cu același prilej un solid studiu a închinat „Operei teologice a lui Nichifor Crainic” mai tânărul profesor de teologie de la Sibiu și colaborator din anul 1935 al revistei Gândirea, Părintele Dumitru Stăniloae. Apariția lui Nichifor Crainic, naționalistul, poetul și teologul, în câmpul teologiei ortodoxe române are, scria părintele Stăniloae, „o semnificație epocală”. El este
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
periferia intereselor științifice ale teologiei” . Cu același prilej un solid studiu a închinat „Operei teologice a lui Nichifor Crainic” mai tânărul profesor de teologie de la Sibiu și colaborator din anul 1935 al revistei Gândirea, Părintele Dumitru Stăniloae. Apariția lui Nichifor Crainic, naționalistul, poetul și teologul, în câmpul teologiei ortodoxe române are, scria părintele Stăniloae, „o semnificație epocală”. El este cel dintâi teolog român care „scoate teologia din cercul strâmt și ocolit al specialiștilor, prezentând-o într-o formă impunătoare atenției generale
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume”; „a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări noi, surpând zăgazurile care țineau teologia noastră închisă dinspre fluviul bogat și viu al tradiției”, și astfel „prin Nichifor Crainic” s-a săvârșit o adevărată restaurare a teologiei românești în duh ortodox”, mistic, pancosmic și riguros hristocentric. Dumitru Stăniloae - un tânăr teolog care descoperă teologia palamită În momentul în care făcea elogiul precursorului și mentorului său literar valah, mai tânărul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]