1,701 matches
-
și stagnofili. O altă caracteristică a acestui lac o constituie popularea permanentă, pe cale naturală, cu puiet de pești proveniți din râul Prut, o dată cu pomparea apei. Dintre aceștia: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), morunașul (Vimba vimba). În lac își fac apariția amfibieni ca
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
alimentarea cu apă pentru populație, dar reprezintă și un biotop natural pentru reproducerea peștelui si dezvoltarea puietului. Ihtiofauna este formată din specii de pești reofili și stagnofili, din elemente autohtone și introduce, precum: carasul (Carassius auratus gibelio), fufa (Leucaspius delineatus), crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), scobarul (Chondrostoma nasus), șalăul (Stizostedion lucioperca), novacul (Aristhycthys nobilis), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykis). Dintre amfibieni sunt prezente speciile: buhaiul de baltă, cu burtă roșie (Bombina bombina), buhaiul de baltă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
oferă condiții deosebite pentru conservarea fondului cinegetic al ihtiofaunei autohtone, prin asigurarea zonei de reproducere și dezvoltare a puietului de pește. Peștii sunt reprezentați prin specii precum: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), murgoiul (Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), morunaș (Vimba vimba). Specii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Limonium gmelinii, Limonium latifolium, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre peștii întâlniți aici menționăm: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dar a dispărut în ultimii 50 de ani. Caracteristică pentru acest biotop este prezența linului (Tinca tinca), pește autohton deosebit de valoros. În fauna piscicolă sunt prezente și plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio, Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), țiparul (Misgurnus fossilis), bibanul (Perca fluviatilis), guvidul de baltă/moaca de brădiș (Proterorhinus marmoratus), murgoiul bălțat (Pseudorasbora
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre speciile de pești întâlnite aici: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pentru gratinare. După ce se scoate din cuptor, se așează carnea pe un platou, se acoperă cu sos și se servește fierbinte cu garnitură de cartof nature peste care se pune pătrunjel tocat mărunt. Ingrediente pentru 10 porții: 1,5 kg crap fără cap 150 g ulei 100 g făină 1 lămâie 100 g lapte 10 g sare 3 căpățini usturoi 1 Kg făină porumb 400 g apă Mod de preparare a peștelui: Peștele se curăță, se porționează, se spală cu apă
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
smântână și se presară leușteanul și frunzele de țelină tocate fin. 1 gălbenuș de ou 4 linguri de smântână 10 g sare și piper Mod de preparare: 2 legături leuștean 1 legătură frunză dețelină Ingrediente pentru 10 porții: 3 Kg crap cu cap 60 g ulei 60 g sare 2 g boia de ardei 30 g ardei iute 1 Kg mălai 2 litri apă pentru mămăliguța 10 g sare Mod de preparare: Crapul se curăță de șolzi, se eviscerează, se spală
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
frunză dețelină Ingrediente pentru 10 porții: 3 Kg crap cu cap 60 g ulei 60 g sare 2 g boia de ardei 30 g ardei iute 1 Kg mălai 2 litri apă pentru mămăliguța 10 g sare Mod de preparare: Crapul se curăță de șolzi, se eviscerează, se spală bine cu apă rece, se sărează, se unge cu ulei, apoi se frige pe grătarul încins pe ambele părți. După frigere, peștele se așează într-o tavă. Saramura se prepară din 2
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
apa începe să fiarbă se adaugă mălaiul puțin câte puțin amestecând continuu pentru a nu se forma cocoloașe. Se lasă să fiarbă ciorbă 15 minute amestecând continuu. Cand mămăliguța este gata se răstoarnă pe o planșeta de lemn. Saramura de crap se servește caldă cu mămăliguța și cu ardei iute. Ingrediente pentru 10 porții: 1 Kg fasole albă 500 g ceapă 200 g ulei 100 g pastă de tomate 60 g mărar 60 g pătrunjel 2 foi de dafin 2 g
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
loc privilegiat pe pământ sau în cer, când ți-ai dus până la desăvârșire prea iubita-ți purtare de oaie blajină: rămâi, în cel mai bun caz, tot o ridicolă oiță cu coarne, și nimic mai mult, chiar admițând că nu crapi de vanitate și că nu-ți scandalizezi semenii printr-o atitudine de judecător." Trebuia, în orice caz, să restituim raționamentului absurd chipuri mai calde. Imaginația poate să mai adauge la acestea multe altele, țintuite în timp și în exil și
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
rezultate În urma fermentației se transformă În acizi iritanți și În reziduuri nedigerabile care rănesc, mecanic sau chimic, peretele colonului inflamat. De asemenea se exclud grăsimile prăjite, carnea grasă de porc, gâscă, rață, vânat și peștele gras (nisetru, cegă, morun, somn, crap), conserve, afumături, sardele, mezeluri, slănină, șuncă, icre, rinichi, ficat, legume uscate (fasole, mazăre, bob), ouă prăjite, ciuperci, sosuri cu rântași, pâine neagră caldă, prăjituri cu frișcă, zahăr și produse zaharoase concentrate, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean), dulcețuri, Înghețată, fructe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
chiar în contradictoriu câteodată. Și casa noastră ar avea nevoie de un grunt pe tablă, dar cine să-l dea? Din cei chestionați nu s-a angajat nici unul. Ioniță Popoiu să vină cât mai curând, că la Siret se prinde crap de 1-5 kg. bucata. El va veni că trebuie să-și ia banii de la Societatea Comercială Agroindustriala SA Măicănești unde are 10 ha. Loc arabil pentru care se dau bani, În general, suntem bine la vârsta noastră. Ne menajăm unul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Articolul UNIC Se aprobă acordarea unui ajutor de urgență în valoare de 5 milioane lei, din fondurile prevăzute cu această destinație în bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, doamnei Gheorghe Niculina cu domiciliul în municipiul București, Str. Crapului nr. 17, sectorul 2. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Ministrul muncii și protecției sociale, Alexandru Athanasiu Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Vlad Roșca ----------
HOTĂRÂRE nr. 944 din 23 decembrie 1998 privind acordarea unui ajutor de urgenta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122654_a_123983]
-
Bazias, km 1.075), ce constituie frontieră de stat cu Iugoslavia, anual se interzice pescuitul următoarelor specii (conform convenției bilaterale din 30 ianuarie 1961), în următoarele perioade: - salău, în perioada 1 - 30 aprilie; - somn, în perioada 25 aprilie - 24 mai; - crap, în perioada 25 aprilie - 24 mai; - plătica, în perioada 25 aprilie - 24 mai; - cega, în perioada 15 mai - 15 iunie; - păstruga, în perioada 15 mai - 15 iunie; - nisetru, în perioada 15 mai - 15 iunie; - morun, în perioada 15 mai - 15
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]
-
nu se cunoaște plasturele pe țeastă, Dondușeni gara în reparație, Rediul Mare, mai avem două opriri, o oprire și o oprirică, o haltă! stejarul preponderent în văi limpezite, platou tactic pădurea, strategia verde, iazul în arendă pe 99 de ani, crap, caras, Lipnic, Ștefan, bătălia de la ~ , da, știu! la Ocnița-Sat e Caracalul cu carul cu proști, Gabrovo la bulgari, schimbul de bancuri similare verde. Ora 11,23, în autobuzul Briceni Otaci, în autogara Ocnița, perdelele în acord cu ruginitura autobuz, galben-muștar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
astăzi acest pod te impresionează și îți dă siguranță. Siretul era apa noastră de scaldă. Nu aveam o apă tot atât de cristalină ca Ozana lui Creangă dar era, în unele momente, un adevărat fluviu. La picioarele podului oamenii prindeau pești mari, crapi și somni. Eram uimiți noi, cei din clasa I-a, când în Siret a fost prins un somn mare, mai mare decât Doamna Învățătoare. Când am ajuns să citesc cartea Amintiri din copilărie a marelui povestitor Ion Creangă, îmi imaginam
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
că am mai fi văzut pe ecranele TV vreo fetișoară super care să-și tremure fundulețul aproape gol și să o facă pe-a cîntăreața?! Pe micile ecrane am fi văzut peisaje, rîulețe clipocitoare, pești colorați, corali, căluți de mare, crapi, știuci. Pardon, știucă nu, pentru că înghite alți pești și ar fi imoral să... Nici rechini, nici lei, nici păianjeni și nici alte viețuitoare care stau prost cu morala. Doar vrăbiuțe, papagali... Asta sînt morale?! Ei acum să nu mai fim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ale Siretului. Pe atunci mergeam fără grijă căci nu existau gropi făcute de excavatoare... Cât era satul de-ntins, apele râului erau presărate cu copii ce înotau în lung și-n lat pentru a prinde fel de fel de pești: crap, șalău, caras și roșioară. Mare grozăvie am pătimit când am dat nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
eu bani, banii mei ! Cum așa ? nu-mi amintesc bine, 250 sau 300 lei. Era mult, foarte mult ! m-am dus, mi-am cumpărat o valijoară mică, o băscuță albă - vai de mine, - un ceas de mână, un pește mare Crap, săndăluțe noi, două pâini și bomboane pentru frățiori. Mi-au ajuns banii că luasem ce era mai ieftin, peștele era mai scump, că era mare și știam că tata se bucură. Mi-am luat trei zile învoire, copilul a rămas
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
zona bazinului Panonic (Gură Timocului, km 840 - Bazias, km 1072) ce constituie frontieră de stat cu Iugoslavia la următoarele specii (conform convenției bilaterale din 30 ianuarie 1961); - somn, pe întreaga perioadă a anului 1996; - salău, 1 aprilie - 30 aprilie inclusiv; - crap, 25 aprilie - 24 mai; - plătica, 25 aprilie - 24 mai; - cega, 15 mai - 15 iunie; - păstruga, 15 mai - 15 iunie; - nisetru, 15 mai - 15 iunie; - morun, 15 mai - 15 iunie; b) în Riul Prut: ... - pentru zona de frontieră cu Moldova, pe
ORDIN Nr. 8 din 28 martie 1996 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113873_a_115202]
-
de construcții, o colaborare cu „părintele paroh”, o parohie urbană, de undeva din Suceava. Mai târziu, l-am remarcat pe milostivul patron. Înarmat cu un cuțit enorm de vânătoare cu plăsele din corn de cerb, împărțea în bucăți egale un crap fript pe o masă de lemn. Un bărbat în jur de 50 de ani, grav, înconjurat cu respect de ceilalți, ce spune doar atât : „Dacă nu ești atent, cu cuțitul ăsta îți faci buzunare la palmă”. O altă femeie din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Burlacu Diogene Constantin Sublocotenent Buzea Traian Tudorel Maior Carp Vasile Sublocotenent Călin Cătălin Constantin Sublocotenent Chiriță Ion Sublocotenent Ciobanu Emanoil Sublocotenent Ciobanu Marian Sublocotenent Ciobanu Nicolae Sublocotenent Cârstea Adrian Sublocotenent Constantinoiu Vasile Sublocotenent Cordas Benone Andrei Sublocotenent Cosma Marius Sublocotenent Crap Costel Sublocotenent Cristea Valeriu Sublocotenent Curca Stănescu Alexandru Petrișor Sublocotenent Daniluc Gheorghe Nicolae Sublocotenent Dumitrașcu Costel Augustin Sublocotenent Dumitru Stan Locotenent-major Florea Nicolae Sublocotenent Florian Grigore Iulian Sublocotenent Galafction Nicolae Sublocotenent Ganea Silviu Sublocotenent Garlea Gheorghe Sublocotenent Gheonoiu Laurențiu Sublocotenent
DECRET nr. 30 din 20 februarie 1992 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125080_a_126409]
-
075), ce constituie frontieră de stat cu Republică Federală Iugoslavia, anual se interzice pescuitul următoarelor specii (conform convenției bilaterale din 30 ianuarie 1961), în următoarele perioade: ... - salău, în perioada 1 aprilie - 30 aprilie; - somn, în perioada 25 aprilie - 24 mai; - crap, în perioada 25 aprilie - 24 mai; - plătica, în perioada 25 aprilie - 24 mai; - cega, în perioada 15 mai - 15 iunie; - păstruga, în perioada 15 mai - 15 iunie; - nisetru, în perioada 15 mai - 15 iunie; - morun, în perioada 15 mai - 15
ORDIN nr. 48 din 24 martie 1999 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124030_a_125359]
-
sînt sărate anterior epocei de cruțare; transportul, vînzarea și consumul lor, este permis numai însoțit de un certificat de proveniență, eliberat de organele societății Compescaria. Articolul 5 Fac excepție dela dispozițiunile articolelor 1 și 4, si poate fi pescuit continuu crapul crescut în eleșteele sistematice, comerțul lui putându-se face numai pe baza actelor de proveniență, precum și speciile de pește transportat cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Direcțiunea pisciculturii și pescuitului, în vederea repopulărilor. Articolul 6 Pe toată durata epocei de cruțare în vederea reproducerii
DECIZIE nr. 166 din 18 aprilie 1949 pentru interzicerea pescuitului tuturor speciilor de apa dulce. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128955_a_130284]