1,251 matches
-
tovarășa, ca la tribunal, nu alta. Salariata Vasilica Vasilică, pe care o strigau Vili, își îndreaptă broboada. Coborî dreapta cu tava, de-a lungul halatului spălăcit și prea mare, iar cu stânga își îndreptă broboada. Înălță capul. O față mică, creață. Mâinile mari și lungi atârnau de-a lungul trupului mic, încovoiat. Ochi ageri, o gură lată, puternică, cu dinți mici, suciți, argintați. Îl privea fix fix pe Șeful Teodosiu. Lucruri simple ți-am cerut, tovarășa Vasilică. Să găsim aici, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu am de gând să interpretez greșit. Doar pentru că iei cina cu cineva nu înseamnă că te și culci cu persoana aia. Sora lui Tim este o femeie destul de elegantă, care cheltuiește o avere pe haine și coafor. Are părul creț de la natură, dar toată lumea crede că e drept, pentru că se duce la coafor la fiecare două zile. Are un mic butic care merge destul de bine. Iar Elaine apare mereu la rubricile mondene, datorită faptului că stă cu vreo câteva starlete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
la cap, Vino măi frate, te duc când vrei, numa’ să-mi spui... Uite că n-am venit pentru Turcia, am venit pentru litoralul românesc, numai că am picat fără să-l anunț pe Ilie - cum îmi vin mie ideile crețe dimineața, când îmi beau în bucătărie cafeaua fierbinte și fără tovărășie. (Ilie ar fi vrut să-mi fie, când eram mici, un fel de maestru în ale amorului, iar legătura asta nu s-a rupt de tot, chiar dacă l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
acolo capul Zinei, cu ochii micșorați de efortul de a citi în contra-lumină. Recitesc obsedat de estetism (semn inconfundabil de îmbătrânire) a cinsprezecea-șaisprezecea oară pasaje din jurnalul de acum zece ani, despre o florăreasă superbă la kilometrul zero, neagră și creață ca o pădure în care se sperie copiii; spre dimineață mi-am dat brusc seama că în însemnările supraîncărcate de atunci nu prinsesem sfârșitul poveștii mele de planetoid orbitând în jurul soarelui. Cred că ultima dată când am mai întâlnit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
eu cu piciorul”. Nu este o exagerare. Când Kang Sheng vorbește despre artă, e un savant de un devotament meticulos. Gura lui e un fluviu din care curg fraze magnifice. În acele momente, toate ridurile lui se întid ca iarba creață de primăvară sub razele soarelui - ar fi foarte greu pentru cineva să-și imagineze cu ce se ocupă. Încă îmi învăț meseria. Vin cu regularitate la Kang Sheng acasă pentru lecții. Unele lecții sunt dure. E ca otrava pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
care și-o aducea de acasè, fiind atentè sè nu-i lipseascè nimic din cele trebuincioase, dându-i de mâncare, fècându-i baie, îmbrècând-o, dezbrècând-o și iar îmbrècând-o, eu mè apropiam tiptil, pe la spate și îmi strecuram mâinile în pèrul ei creț, ea începea sè urle și alerga la pèrinții noștri în sufragerie că sè mè pârascè, apoi tatèl ei, un bèrbat înalt și negricios o ridică în brațe, fècând-o înaltè, fațè de Matei care, mic, se uită de jos, o înèlța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
instituției! Adică persoane de Încredere care Îmi cunosc valoarea și devotamentul! Chiar prietenie, după atâta timp... Prietenie cu Satana În persoană! Care arată ca un contabil bonom, cu o burtică rotunjoară sub costumul gri, spelb de blond și cu părul creț. Unde-i sunt antrenamentele și orele de sală? Se vede că nu mai face teren! Un contabil la GAS din satul lui, așa ar arăta dacă i-ai scoate costumul first-class de la APACA și atât ajungea dacă nu cădea, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și tace. Se uită În tavan, fumează și tace, cu mutra lui bonomă, de contabil la CAP. L-a prins pe animal și n-o să-i mai dea drumul din gheare. Savurează execuția care urmează, Își trece mâna prin părul creț, ce i s-a rărit pe fruntea pe care Îi crește un os, un lipom, ce-o fi, un corn, sper că nu mi l-ai pus tu, i-a zis nevestei și ea: Eu? Dracul din tine! Ălalalt a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
tenis de podeaua Întunecată, Îl invidiezi? Îl admiri? N-ai ști ce să spui, dar ți-ai dori să râzi atât de lipsit de griji ca el, dezvelindu-ți dinții sănătoși și lați, și hălăciuga ta de păr blond și creț să fie părul lui negru, des, Îmblânzit de briantina fină și dat ascultător peste cap. Ce n-ai da să fii tu cel mai aplaudat pilot acrobat de Ziua Aviației, care Își pierde În vestiarul terenului de tenis scrisorile roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cu nota maximă, și regăseam un om În pragul pensiei. După atâția ani, arăta tot ca un adolescent - dar un adolescent Îmbătrânit, cu o dantură execrabilă și o halenă neplăcută. Mi-l aminteam cu o hălăciugă de păr negru și creț. Acum albise de tot, părul Îi era lins, de un alb neverosimil... Poate era perucă! De ce nu? Ca să acopere... Glumești! Dacă i-ai fi văzut hainele modeste, ținuta aproape neglijentă, nu ți-ar fi trecut prin minte așa ceva! Era părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pe toate ulițele, de zeci de ori pe aceleași ulițe, pentru că nu avea voie să părăsească localitatea. Spre seară, undeva, se stârni mult praf și vuiet. Se pornise Geamala. Mai mulți flăcăi purtau o păpușă mare, umplută cu paie. Fustă creață, făcută numai din petice, obraji, buze vopsite cu creionul roșu, gene cusute și, între ele, doi nasturi mari, holbați către mulțimea adunată în jur. ― Dansează, Geamala! Râzi, Geamala! Joacă, Geamala! îi strigau tare flăcăii în chiotele și hohotele mulțimii. Păpușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
în prăvăliile din casbah și întinse totul pe pătură. Fixă o oglinjoară în balamaua ferestrei și se bărbieri pe uscat, cum făcea de când își aducea aminte, cu ajutorul hangerului său foarte ascuțit; apoi luă o foarfecă și își tunse părul negru, creț și sârmos atât de scurt, că aproape nu se mai recunoscu după ce se privi din nou în oglindă îndelung. La sfârșit, se duse la mare și se spălă conștiincios cu un săpun parfumat, surprins de gustul amar al apei, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
se mai uita la tine, Mirelo, ca la o creatură nevolnică, nevoiașă, vrednică de milă și de dispreț... Un tip negricios, la treizeci și ceva de ani, cu sprâncene stufoase și antebrațe puternice și păroase de urangutan, acoperite de păr creț și des ca o blană. Se uită pentru o clipă la el, ca și cum ar fi văzut prin el, dincolo de aparența de virilitate și de tărie de caracter ce nu-l lăsa să accepte compromisul ce i se propunea. Cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
văr al lui Jean-Jacques Rousseau care-și sfârșise zilele ca ceasornicar la Isfahan. Iar eu nu-l ascultam decât pe jumătate. Preferam să-l studiez, capul voluminos, exagerat de mare, fruntea proeminentă, acoperită de un smoc de păr stufos și creț. Vorbea cu patimă, dar fără emfază, fără acele gesturi la care m-aș fi așteptat din partea persoanei sale, cunoscându-i scrierile Înflăcărate. — Sunt pasionat de Persia, cu toate că n-am pus niciodată piciorul acolo, preciză Rochefort. N-am stofă de călător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Traversarăm holul trecînd pe lîngă portarul de noapte, care stătea la biroul lui de la recepție, iar el se ridică și ne chemă liftul. ApăsĂ pe buton și liftul coborî. Înăuntru era un bărbat care purta o haină scurtă din blană creață de oaie, cu blana-n interior, și care avea fața și chelia rozalii și o expresie furioasă În priviri. Ținea șase sticle de șampanie la subsuori și În mîini și ne spuse: — Ce dracu’ v-a apucat să chemați liftu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și pe ruși. În ordinea asta? — Da. Dar poate că cel mai tare Îi urăsc totuși pe ruși. Domne, da’ știu că ai niște idei foarte interesante. Ești fascist? — Nu. SÎnt extremadurian și-i urăsc pe străini. — Are idei foarte crețe, interveni alt soldat. Nu-i da prea multă importanță. Mie unu’, Îmi plac străinii. Eu sînt din Valencia. Mai ia o cană de vin, te rog. M-am Întins și am luat-o. Simțeam Încă În gură gustul de alamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mine și afinată fără alcool pentru el. Personalul se mișcă încet și trebuie să cer de trei ori măsline, până să se miște în sfârșit somitatea din spatele tejghelei; vâră polonicul în borcanul uriaș și-l scoate plin cu măsline mari, crețe și pline de ulei. Din cauza lor, vinul îmi pare acru, nu era un vin prea bun, oricum, iar eu ador măslinele astea. Una după alta, le descărnez sâmburii, pe care-i scuip. Mi se face gura pungă de la amestecul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
jur și-mi dau seama că vorbele lui sună mai mult a bătaie de joc: coafura mea nu e deloc la modă în lumea fetițelor de bani gata. După mintea lor, dacă ai avut ghinionul să te naști cu părul creț, trebuie să investești o căruță de bani ca să ți-l îndrepți, folosind ultimul procedeu japonez, o chestie dureroasă și oribilă, dar cu efect garantat. Cred că Tooty s-a ofuscat fiindcă nu prea l-am băgat în seamă când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
yalla”, care putea fi Allah. Dar musulmanii nu venerau imagini ale lui Mahomet, deci de cine puteau fi influențați Templierii? Depozițiile relatează că mulți au văzut aceste capete, alteori În loc de un cap e un idol Întreg din lemn, cu părul creț, suflat cu aur și care are Întotdeauna barbă. Se pare că anchetatorii găsesc aceste capete și le arată celor anchetați, dar până la urmă din capete nu mai rămâne nici o urmă, toți le-au văzut, dar nu le-a văzut nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cunoșteam pe toți din timpul facultății, așa că nu au protestat prea tare când le-am cerut Puterea vârstei - un jurnal al Simonei de Beauvoir în care-și povestea hălăduielile ei premarxiste cu Sartre. În sala de lectură intră o tipă creață, vopsită negru, haine negre, lălâi, pantofi cu talpa cât cărămida, ochii încondeiați cu negru și plină de coșuri. Ducea un braț de cărți, așa că ușa se trânti în urma ei, iar ea, șocată, scăpă toată bibliografia pe jos. Am sărit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
el pentru examene. Marile lui calități erau averea compusă din două case bătrânești și o cireadă de bivolițe, precum și succesul nebun la fetele de o frumusețe dubioasă, cărora le lăuda fără pic de rușine plăcintele. Ionică Moldovanu, un ins solid, creț și cu graiul neaoș, fugise din satul de baștină, Bogdan-Vodă, ca să poată ajunge la București, să-l citească pe Croce. Taică-său îi spusese de la obraz: nu ț-e rușine ție, om bătrân, să pierzi timpul printre mitici? Uite, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sunt ațintiți asupra ferestrei de la biroul directoarei. Dacă mi se pare că văd un chip acolo, mă arunc la pământ, înaintez târâș pe coate și genunchi, apoi fac salturi scurte, repezi. Uneori îmi pun o fustă și o perucă neagră, creață, ca să pot traversa în liniște porțiunea asta minată. Intru în clasă și generația de mâine cade pe spate de râs. Nu mă prind - or fi drogați, imbecilii! Gogoașă se milostivește și, ținându-se cu mâinile de burtă de durerea râsului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și vă vor sorbi și sufletele vouă, de vii, prin găvanele ochilor. Nu neapărat în această ordine. Atât de nemiloși, de cruzi și de puternici sunt! Vierme e, din nou, cu fața la fereastră: Măi, a mai venit o prăjină, o momâie creață, lângă Călăreți... Ăia o escortează. Merge încet, pe jos, are un cearceaf cenușiu pe ea și mânuiește o sculă, o baritai secera, cu lama lungă, lungă, plină de cerneală. Ba nu, nu de cerneală... Un falx. Un falx thracic, precizează
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Dacă țăranii noștri au plecat să lucreze în străinătate, porcăriile le-au luat urma și se plimbă cu tirurile prin Europa. Dacă porcul românesc a cam dispărut, s-au găsit unii care să readucă la viață simpatica Mangalița, blondă și creață. Și ca toată lumea să fie mulțumită, dat fiind că pizza a înlocuit sarmaua, atunci a apărut și pizza cu pomana porcului. Orice s-ar zice, sîntem un neam rezistent și ingenios ! Porcul legal, porcul real Ce ne facem cu integrarea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dacă Mărăști se întoarce pe zece sau pe cincisprezece. Uite-o extaziindu-se de un jeg de ilustrată în relief, primită din Valparaiso, înfățișînd, ca pe cutiile de bomboane, o copilă cu bucle dulci și cu fustiță bleu, scurtă și creață, așteptând un tinerel chipeș care se apropie cu barca, trăgând strașnic la vâsle. Dacă mișcai poza, tânărul dădea din vâsle, iar dulcea sa iubită îi făcea cu mâna. Mi-era rușine, crede-mă, Nana, și-mi e și acum. De
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]