1,224 matches
-
piese de șah, mărturie a trudei mele. Și mi-a mai venit încă un impuls straniu. M-am simțit obligat să arăt cuiva, cuiva aflat încă printre cei vii, ce lucru minunat făcusem. Așadar, stârnit de băutură și de puterea creatoare, am coborât la parter și am bătut la ușa vecinului meu, neștiind cine este acest vecin. Vecinul era un bătrân roșcovan ca o vulpe numit George Kraft. Acesta era doar unul dintre numele lui. Numele adevărat al bătrânului era colonelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
este despre originea filogenetică, de la originea speciei. Pentru că noi am învățat să le facem pentru că nu am văzut cum se fac, dar cine le-a născocit primul? Le-a născocit cineva? Au apărut din nimic, din hazard sau din Inteligența creatoare și ordonatoare? Gravă chestiune! Poate să fie cineva care să ne convingă de faptul că această atât de minunată dotată cu atâtea și atâtea excelente perfecțiuni, cupă cu atâtea admirabile relații metrice comensurabile și incomensurabile, statice și dinamice, că această
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Henri Bergson • Cuplul, Suzanne Lilar • Despre libertate, Lord Acton • Despre sinucidere, Émile Durkheim • Din cronica filosofiei românești, Ion Petrovici • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson • Evoluția creatoare, Henri Bergson • Existențialismul francez, Andrei-Iustin Hossu • Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan • Introducere în metafizică, Henri Bergson • Istoria flirtului, Fabienne Casta-Rosaz • Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol, Al. Zub • Începuturi și sfârșituri, Lev Șestov • Jurnalul de călătorie al unui
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
i atunci cînd doar se informeaz( asupra lor. Nu putem spune c( o metod( este mai bun( decît cealalt(. Ambele concur( la crearea unei imagini (n ceea ce prive(te aspectele studiate. Dînd crezare unei celebre teorii sociologice teoria predic(iei creatoare anun(at( pentru prima dat( de Thomas (i Znanieski, putem afirmă c( e suficient că o situa(ie s( fie definit( că real( pentru că ea s( devin( real( prin (ns((i natură definirii ei. (n felul acesta, toate opiniile, credin
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
suferinței, fiindcă femeile sânt opace pentru universal. Ființe eminamente patice, ele nu transformă și nu transfigurează experiențele subiective, nu le trăiesc cu acea intensitate ce purifică și exaltă, ci se lasă dominate de ele. Stările sufletești la femei nu sânt creatoare, fiindcă se mențin într-o sferă pur individuală și accidentală și ca atare sânt lipsite de semnificație și de o valoare simbolică, de un sens revelator. Femeia este un animal incapabil de cultură și de spirit, iar atunci când se explică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o arhitectonică divină sau cosmică și foarte puțin umană. Relativismul istoric este o pervertire a sensibilității temporale. După ce o cultură și-a lichidat avutul în creații, începe distanța de ea însăși în perspectiva asupra trecutului ei și a altora. Naivitatea creatoare a încetat, urmată fiind de dualismul, inerent înțelegerii istorice, care separă spiritul de lumea căreia i se aplică. Înălțarea florală a spiritului, în perioadele creatoare ale culturilor, le împrumută o naivitate pe care cu greu am căuta-o în luciditatea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lui, ci pentru sufletul epocii care își caută analogii trecute în mod inconștient. Că romantica a iubit Evul Mediu și l-a iubit în felul ei, acest fapt este caracteristic romanticei, identității ei, nevoii de a-și defini afinitățile. Epocile creatoare sânt mult prea rotunjite în sâmburele lor pentru a fi prea încăpătoare. Universalismul conștient, căutat, dezvoltat până la obsesia cuceririi extensive a spiritului, este un element definitoriu al epocilor de amurg, al acelor epoci de sinteză și de sincretism avide de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
istoriograf ceaușist de a se pune lingușitor în slujba noii Puteri, mulțumind cu teoria sa pe aproape toată lumea. De aceea, el construiește teza revoluției române care a decapitat toate conspirațiile posibile, dejucându-le, datorită forței sale stihiale ieșite din comun (mântuitoare, creatoare etc.), datorită muncitorimii și „bunilor români” (Securitatea, Ion Iliescu). Nu revoluția a fost confiscată de vreun puci ori de varii comploturi externe, ci revoluția le-a confiscat pe acestea, anihilându-le! Teoria conspirațieitc "Teoria conspirației" tc "" tc "" Unii dintre susținătorii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
asupra ISD diferă net de cea a teoreticienilor clasici și neoclasici, în viziunea cărora, mobilitatea factorilor de producție, respectiv a forței de muncă și a capitalului, reprezintă un substitut al schimburilor comerciale. Contrar acestei opinii, Fr. Perroux consideră ISD drept „creatoare de comerț internațional.”<footnote Fr. Perroux, Independence de la nations, Aubier Montaigne, Paris, 1969, p. 50. footnote> În viziunea sa, ISD nu sunt nici un factor distructiv vizavi de comerț și nici o simplă alternativă a schimburilor comerciale. De neacceptat i se pare
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
gândul la faptul că este înzestrat cu imaginație, este confirmat întocmai de un grafolog, dar în opoziție cu un altul, care declară că scrisul său denotă „lipsă de imaginație”. La fel și în cazul lui Philippe Bouvart, a cărui capacitate creatoare o cunoaștem, întrucît el este în același timp ziarist și animator la radio și la televiziune, dar este considerat „puțin creativ” de un grafolog. Jean d’Ormesson este catalogat „riguros și cartezian”, în timp ce mai mulți grafologi afirmă că, avînd în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a mănăstirilor, asumăndu-și diversitatea anagogică a domeniilor sale, cultura reconstituie cu propriile mijloace “liturghia cosmică” - adică preludiul terestru al doxologiei cerești. Prin chiar firea sa, omul este predestinat acestei slujiri: el este “o partitură muzicală, un imn minunat dedicat atotputerniciei creatoare”. “Slava ta, Hristoase, este omul pe care l-ai așezat ca poet al strălucirii Tale”. “Iluminat încă de pe pămînt, omul se minunează întru totul. El se întrece, în căntări neîncetate, cu puterile cerești; ca un înger pe pămănt, el conduce
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
a cărei soluție trebuie găsită. Cantitatea dar și calitatea, caracterizează producțiile din cadrul grupurilor nominale. Elementele care conferă superioritate acestui tip de grupuri sunt: * abordarea nominală se aseamănă, într-o oarecare măsură, cu un "joc mistic" care stimulează interesul participanților; * tensiunea creatoare este stimulată de sarcinile care trebuiesc rezolvate individual; * evaluarea diferiților itemi este interzisă, ceea ce reduce substanțial presiunea asupra exprimării ideilor "minore", neconvenționale. * abordarea nominală înseamnă și economie de timp. Pașii în conducerea unui astfel de grup sunt: a. Adunarea / formarea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
permite evaluarea nivelului de inteligență. * Testul desenul liber a lui G. Minkowsk (reprezentând personaje sau orice altceva), permițând aprecierea tipului senzorial și tipul rațional. * Testul "desenul figurii umane" (K. Machover). * Testul "casă copac persoană" (J.N. Book), are două etape: etapa creatoare nonverbală și etapa verbală interpretativă. * Testul "desenul familiei", relevant pentru cunoașterea raportului pe care îl are copilul cu familia, ele fiind decisive în formarea personalității sale. * Desenul serial, se lucrează cu această metodă la copiii cu dificultăți comportamentale și de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
000); artiști de varietăți (9 000). După Alain Desrosières și Laurent Thévenot, Les Catégories socio-professionnelles, La Découverte, Paris, 2000, p. 107. Difuzarea modelului în sfera culturală Exemplaritatea creatorului Difuzarea modelului ne duce în lumea reprezentărilor, nu în cea a muncii creatoare autonome. Sociologul nu-l descrie pe artist la lucru, ci se preocupă de existența unui mit care persistă, cel al creatorului artist. El observă forța și limitele acestuia. El pune în evidență "munca" unui asemenea mit în reprezentările tuturor profesioniștilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cuvânt. Tinerii, muncitorii, femeile sau țăranii nu practică aceeași cultură. Atunci de ce să se vorbească despre o cultură unică și dominantă pe care ar preda-o școala? Aici, interesul general corespunde așadar unei voințe politice de impulsionare, sprijinită pe "forțele creatoare" ale societății: teatrul, de exemplu, nu joacă (doar) rolul de difuzare a marilor opere, ci trebuie să fie un loc de incitare, de experimentare, de reședință, de ajutor pentru artiștii aflați în dificultate, de lansare a trupelor de amatori, de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
gloria, prestigiul și menținerea dominației sale. Decretează că deține monopolul creației. Dominique Colas (1990) propune o lectură a politicii culturale în termeni de dominație: orice imagine a puterii se întemeiază pe o putere a imaginii. Nu-și însușește statul imaginea "creatoare" a culturii tocmai fiindcă arta (contemporană), cu toată evanescența semnificațiilor ei și cu absența limbajului articulat, reprezintă unul dintre ultimele centre de abundență, de "plusvaloare a sensului" (după expresia lui Claude Lévi-Strauss)? Nu este arta unul dintre ultimele locuri unde
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de îndrăzneală creatoare, de înțelegerea muncii proprii ca parte din munca societății. Gândirea transformă experiența de mucă în cuvânt, o cristalizează în idei, în ipoteze și teorii, în adevăruri practice, valabile pentru o anumită epocă. Gândirea e munca inteligenței. Gândirea creatoare rămâne, în fond, componenta principală a creativității. "Inteligența nu are o adevărată valoare decât dacă tinde spre un scop exterior ei, dacă se silește să capete o aplicație practică; inteligența trebuie să însuflețească acțiunea fără de care rămâne zadarnică, sterilă. Numai
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
că eticul e acea comportare care trebuie săvârșită în singurătate ca și cum ar fi săvârșită în comunitate. Îmi displace comportamentul care vrea să se instituie ca "etică pentru alții". De altminteri, nu văd cum eticul ar putea să nu revină condiției creatoare autentice. Iar când se întîmplă să nu-i revină, această carență trebuie întîmpinată cu milă, și nu judecată. Mila nu este simpla îngăduință care transpare din zâmbetul catolic aruncat peste lume, ci o răsturnare a reacției de primă instanță și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de aforisme" și că, dincolo de ipostaza culturală (autorul sapiențial), a fost incapabilă să vadă în Cioran bietul om din carne și sânge electrocutat de dorință. L-a torturat prostește în numele "exigenței". Această viziune simplificatoare, potrivit căreia omul dispare în spatele funcției creatoare, mai ales când e vorba de "filozofi", cunoaște o largă răspândire. În imaginarul popular, filozoful trebuie să fie un personaj nebulos, distrat și sfrijit, eliberat de verigile care îndeobște îi țin pe oameni legați de lumea aceasta. El este dincolo de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
asupra femeilor argumentul potrivit căruia creierul lor este mai mic decât al bărbaților. Devine evident care este poziția lui Maiorescu pe axa natură-cultură, raportată la problematica de gen. De vreme ce femeile sunt în mod necesar mai puțin inteligente, rolul lor de creatoare de cultură rămâne practic insignifiant. Dar afirmațiile lui Maiorescu nu au rămas fără ecou. Sofia Nădejde este cea care a dezvoltat un răspuns bine argumentat afirmațiilor lui Titu Maiorescu, contestându-i poziția 2. Tipul de argumente vehiculate în epocă rămâne
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
generat de capitalul investit într-o acțiune. Capitolul 4 Crearea de valoare Creșterea este o condiție a perenității societății, dar în sine ea nu este suficientă. Societatea trebuie să fie rentabilă și, conform termenilor curent utilizați, astfel trebuie să fie creatoare de valoare. În această perspectivă instrumentele tradiționale de măsură a performanțelor au fost criticate pentru aptitudinea lor insuficientă de a ține cont de performanțele antreprenoriale. Acestea, precum și pertinența strategiilor conducătorilor, sunt din ce în ce mai apreciate în termeni de creare de valoare pentru
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
mod ales de a fi, un elaborat proiect de personalitate, talentul de a pune Întrebări adecvate și de a găsi răspunsuri bune. În aceasta constă arta poetică a vieții. Care este esența ei? Prin Înțelepciune Înțeleg un ansamblu de energii creatoare puternice. Definiția dată de mine creației este foarte succintă: să creezi Înseamnă să faci ca un lucru valoros care nu exista să existe. Nu există o creație mediocră, spunea Ortega y Gasset. De fapt, a produce ceva mediocru nu Înseamnă
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cunoscute de student, sau descoperite de el, sistematizarea acestora În fraze devine ușoară și studentul Își Însușește treptat spiritul limbii respective; 8. studentul, constatând că face reale progrese de la o lecție la alta și că poate trece, prin activitate proprie, creatoare, de la o lecție la alta, este stimulat În Învățarea, pe această cale, a unei limbi străine; 9. vechea metodă, monotonă, de Învățare a unei limbi străine cu dicționarul, se transformă Într-o metodă bazată pe o activitate, la Început pasionantă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Sinuciderii i se opune nu doar religia. Teritoriul laic Își produce - uneori cu o risipă de energie și chiar de imaginație - propriile mecanisme anti-suicidare. Pentru filozofia morală, sinuciderea a fost Întotdeauna mai mult decât o piatră de Încercare - a fost creatoarea unor momente de cumpănă care s-au aflat la originea atâtor polemici incendiare. Prin raportarea la ea s-au selectat „tradiționaliștii” - adică supușii dogmei -, cei care cereau, când doar imperativ, când de-a dreptul isteric, supunerea În fața Legii și, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dezvălui, cât și efectele secundare ale unei transcrieri evenimențiale cu substrat strict contabilicesc. Deformări Între prima modalitate și cea de-a doua se poate discerne o diferență de tensiune emoțională. Dacă În cazul dintâi patetismul, coloratura emoțională, subiectivitatea conștientă (dar creatoare) sunt mai ușor de descoperit, În cea de-a doua ele se ascund Îndărătul aparent obiectivei relatări lipsite de pasionalitate, În stilul camerei cinematografice. Însă chiar dacă participă la constituirea unui cadru preestetic sau mai degrabă a unui câmp de expresivitate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]