9,347 matches
-
apărută în 1990, că revolta de la Timișoara s-a născut dintr-un complot maghiar, cu sprijin internațional). Din stenogramele ședințelor Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și din aparițiile televizate ale lui Ceaușescu rezultă modul tendențios în care dictatorul credita amestecul spionilor străini (în speță, maghiari) în treburile interne ale României, care ar fi amenințat prin acțiunile lor integritatea teritorială a țării. Nu este clar dacă Ceaușescu chiar credea în această interpretare sau doar intenționa să mușamalizeze faptul că poporul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
protestatari, întrucât erau necesare victime. În 22 decembrie s-a înscenat sinuciderea generalului Vasile Milea: acesta ascultase docil ordinele dictatorului și acceptase ca armata să tragă în populație, așa încât Ceaușescu nu avea motiv să-l elimine; de aceea, Radu Portocală creditează ideea că generalul Milea a fost asasinat de facțiunea pucistă din Securitate, pentru a obține sprijinul armatei în momentul în care fostul ministru al Apărării devenea „martir” (pp. 71-72). Dar după anunțarea oficială a revoluției, ziua de 22 decembrie prilejuiește
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
s-a și făcut remarcat pentru luările sale de cuvânt. Teza lui este aceea că evenimentele din decembrie 1989 (în ce-l privește, se limitează doar la cazul Timișoarei) au fost pregătite din timp în străinătate, printr-un complot; nu creditează în nici un fel vreo conspirație internă ori vreun complot al generalilor. Premisa de la care pornește este aceea că în 1989, dar și mai devreme, a existat un consens între Occident și URSS de a-l debarca de la putere pe Ceaușescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
puci în 1988 care, însă, a fost dejucat de cealaltă facțiune. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, filosovieticii au procedat la eliminarea sau compromiterea celor trei capi ai celeilalte facțiuni, pentru a provoca ruptura între Armată și Securitate (pp. 97-99). Raiha creditează ideea că în Scânteia tineretului din 18 decembrie, articolul intitulat „ Câteva sfaturi pentru cei aflați în aceste zile la mare” ar fi conținut un mesaj codificat adresat forțelor DIA. Astfel, agenți DIA, infiltrați, ar fi tras intenționat în demonstranții neînarmați
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost și Ion Iliescu ori Gelu Voican-Voiculescu, ultimul urmărind, susține Teodor Filip, fie destructurarea, fie preluarea USLA. Autorul nu crede că ar fi existat un plan comun al Armatei și Securității de a-l răsturna de la putere pe Ceaușescu, dar creditează ideea că generalii Vasile Milea și Iulian Vlad au grăbit căderea dictatorului, întrucât l-au dezinformat pe acesta în privința situației din țară. Televiziunea este considerată a fi fost cel mai important factor de manipulare în timpul presupusei revoluții, prin TVR, străinii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
state implicate în acuzatul complot antiromânesc). 2tc "2" Teoria complotului interntc "Teoria complotului intern" Tot Ceaușescu este primul care susține și teoria puciului, a conspirației interne, atât înainte de 22 decembrie, cât și după arestarea sa. Înainte de 22 decembrie, el nu creditează neapărat această teorie, dar este tentat să verifice loialitatea „baronilor” săi. La ultima ședință restrânsă și urgentă în care i-a convocat pe colaboratorii săi cei mai apropiați și pe responsabilii ministerelor-cheie, apte să controleze revolta poporului român (fie stimulând
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe ideea complotului intern, acuzând o lovitură de stat și indicându-l voalat pe Ion Iliescu și grupul său proaspăt instalat la putere (Virgil Măgureanu), dar și pe unii foști demnitari ceaușiști precum generalul Victor Athanasie Stănculescu. Unele voci au creditat ideea că dictatorul ar fi avut un plan de evacuare, în cazul unei lovituri de stat. Evenimentul zilei a publicat, în 7, 8 și 9 iulie 1993, presupusul „Plan «Z» de salvare a familiei Ceaușescu în cazul unei lovituri de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de pe clădirea Comitetului Central, Castex consideră că acesta fusese, de fapt, abandonat de Securitate, care îl trădase, așa explicându-se de ce nici o „gardă pretoriană” nu l-a apărat ori salvat nici până să ajungă la Târgoviște, nici după aceea. Ziaristul creditează ideea că Iulian Vlad, șeful Securității, negociase deja, la momentul „fugii”, o anumită clemență a noului regim față de securiști, cu condiția ca aceștia să-l abandoneze complet pe Ceaușescu - așa s-ar explica, de pildă, de ce la sfârșitul anului 1989
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
rekaghebizarea României, prin intermediul echipei conduse de Ion Iliescu (p. 68). Cartea lui Șerban Săndulescu nu izbutește să demonstreze teza loviturii de stat, dar folosește și transcrie multe depoziții care pedalează pe ideea puciului, chiar dacă nu toate aceste depoziții pot fi creditate în totalitate: unele sunt emfatice, altele sunt pur și simplu depășite de evenimentele din decembrie 1989 și de hățișul revoluției. * Călin Cernăianu (Diplomația lupilor. Erată la literatura aplicației tactice din decembrie 1989, 1997) susține teza că Securitatea l-a trădat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dictatorul fusese arestat încă din clădirea Comitetului Central. În pretinsa fugă a lui Ceaușescu ar fi fost folosiți și civilii, care au jucat un rol în așa-zisa capturare, pentru a fi exclusă posibilitatea unei lovituri de stat. Cernăianu nu creditează faptul că Nicolae Ceaușescu ar fi fost executat la zid, ci consideră probabilă ipoteza ca dictatorul să fi fost împușcat în stil NKVD-KGB, cu un glonte în ceafă. Cel care i-a sprijinit major pe complotiști a fost generalul Iulian
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ordone „teroriștilor” să depună armele. Deși în decembrie 1989 s-a vehiculat ideea că teroriștii” au încercat să-l elibereze pe Ceaușescu din locul unde era deținut, în cazarma de la Târgoviște, aceste încercări au fost fabricate, nefiind reale. Așa încât varianta creditată de Cernăianu este aceea că „teroriștii” au fost „confecționați” din cadre militare, securiști și mai ales din membri DIA (Direcția de Informații a Armatei). Nu în zadar, autorul etapizează evenimentele din decembrie 1989 după cum urmează: 1) 15-22 decembrie (etapă în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în dizgrație în 1979, apoi scos din toate funcțiile de apparatcik în 1984; încurajat de schimbările gorbacioviste din URSS, Iliescu și-ar fi pregătit reintrarea în politică, creându-și imaginea de reformist anticeaușist. Complotul eșuat al militarilor, din 1983, este creditat de Antonia Rados, care evidențiază prestația generalilor Ion Ioniță și Nicolae Militaru. De aceea, în 1989, în România ar fi existat mai multe „cuiburi de rezistență” organizate de către „șefii destituiți, în interiorul partidului unic” (p. 22); în afara acestora, în paralel funcționa
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Securitatea a fost compromisă în decembrie 1989, deși generalul Iulian Vlad colaborase cu noul regim instaurat după fuga lui Ceaușescu. Psihoza declanșată la nivelul populației identifica limpede în „teroriști” pe membrii fostului aparat de represiune (Securitatea) și de-abia apoi credita identitatea presupușilor teroriști ca aparținând unor arabi, mercenari etc. Dacă Securitatea ar fi fost întru totul organismul din spatele complotului, ea nu ar fi îngăduit ca membrii săi să fie demonizați și, mai ales, să fie discreditați public, într-o acțiune
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mențină o stare de incertitudine în rândul populației; deși acel „cineva” rămâne confuz, este limpede că Iulian Vlad acuză, de fapt, noua Putere instalată în 22 decembrie, respectiv grupul condus de Ion Iliescu (deși fostul șef al Securității nu a creditat o conspirație internă, ci doar un complot extern care a stimulat, dar a și profitat de revoluția română). Ștefan Gușe (a cărui opinie este consemnată într-o carte de interviuri - N-a fost triumful minciunii. Pavel Coruț în dialog cu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
astfel șansele de acceptare a conspiratorilor și puciștilor” (p. 90). În concluzie, „schimbarea de la Ceaușescu la Iliescu poartă amprenta unui amestec enigmatic de revoluție, puci și revoltă de palat, neelucidat până în prezent” (p. 166). * Andrei Codrescu (Gaura din steag, 1997) creditează „revoluția copiilor” (16-22 decembrie), dar critică „revoluția-spectacol”, „revoluția între ghilimele”, revoluția română regizată ca un film hollywoodian, în care procesul lui Ceaușescu, de pildă, poate fi perceput și ca o piesă absurdă de Eugen Ionescu (pp. 255, 260, 261). Dualitatea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
șocului emoțional pe care îl suferise deja populația” (p. 299). * Nestor Rateș (România - revoluția încâlcită, 1999) pedalează în cartea sa pe teoria hibridării revoltei populare (răscoală violentă, cum o numește) cu o preluare a puterii de către foști comuniști anticeaușiști. Autorul creditează revolta spontană (fără imixtiuni), pe care o vede, însă, a fi fost secondată din mers de o conspirație adusă la zi a unor apparatciki din umbră, ce mizau pe o schimbare de lider național, dar nu și pe o schimbare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
înșiși comuniști” (p. 141). Dar Brucan și Militaru au vorbit în mărturiile lor inclusiv despre varianta unei conjurații care a existat independent de și în paralel cu revolta populară. Din culisele conspirației care a rodit în cele din urmă, Rateș creditează mai cu seamă rolul lui Silviu Brucan și al călătoriei sale, în 1988, la Washington, Londra și Moscova, unde viitorul ideolog al FSN-ului (deși pentru scurtă vreme) ar fi contactat diverse oficialități pentru a cere sprijin logistic în vederea răsturnării
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
despre o „lovitură de stat revoluționară precedată de o revoltă a populației din diferite orașe ale țării, pe care arhitecții loviturii de stat o provocaseră pentru ca mai apoi să o folosească pentru promovarea obiectivelor lor specifice” (p. 11 - s.m.). Autoarea creditează revoluția (provocată, stimulată), considerând că Armata și Securitatea au susținut, parțial, revolta (de altfel, termenul „revoltă” este cel preferat de autoare, și nu neapărat cel de „revoluție”); dar șlefuitorii evenimentelor din decembrie 1989 sunt considerați a fi Ion Iliescu și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a românilor față de anti-perestroika lui Ceaușescu, populația fiind brutal sărăcită din pricina politicii de economisire și de rambursare a datoriilor externe. Conspirațiile - dezvăluite, printre alții, de Silviu Brucan și Nicolae Militaru, după retragerea lor din noile structuri ale Puterii postcomuniste - sunt creditate de Anneli Ute Gabanyi ca proiecte teoretice. Recapitulând toate aceste date, autoarea afirmă că Frontul Salvării Naționale, ca emanație spontană a revoluției, nu este decât o legendă, reprezentanții elitelor politice opuse lui Ceaușescu fiind, de fapt, provocatorii și regizorii revoltei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
națională fără precedent” (p. 182), chemând civilii (folosiți ca masă de manevră) să apere instituțiile pretins periclitate; așa se face că cele mai multe victime din decembrie 1989 s-au înregistrat după căderea lui Ceaușescu - teroarea a fost înscenată și pentru a credita ca imperioasă executarea dictatorului. În privința acestui subiect, autoarea conchide: „Folosirea violenței politice și în premieră a terorii împotriva populației a servit în această fază a revoluției române la legitimarea revoluționară a noii conduceri și la consolidarea puterii ei. Din punctul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dăduse ordin să se tragă în populație, la Timișoara, iar pe de altă parte, din 20 decembrie la Timișoara și din 22 decembrie dimineața la București, ordonase retragerea în cazărmi a trupelor MApN, Milea făcând parte, probabil, dintre conjurați. Autorii creditează ideea că generalul Milea ar fi fost un posibil pretendent la conducerea noii Puteri instalate după prăbușirea regimului ceaușist, acesta fiind motivul pentru care, probabil, a fost ucis (întrucât sinuciderea lui a fost înscenată): era un rival și un posibil
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în final, s-a întâlnit cu acțiunea unor forțe interne care plănuiseră de multă vreme îndepărtarea lui Ceaușescu” (p. 64). Conspirația FSN-ului s-a concretizat abia în 22-23 decembrie, prin lansarea operațiunii „teroriștii” (așa au numit-o unii autori creditați de Perva și Roman), menită să ajute la consolidarea noului organism politic; această operațiune ar fi fost gândită tocmai pentru a sugera pericolul unui război civil și pentru a înscena o așa-zisă contrarevoluție. Or, observă cei doi autori, „Armata
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și care sunt nevoile lor. Două obsesii au fost vizibile în timpul procesului: credința sa că explozia populară se datorează exclusiv unui complot dublu (extern și intern) și dorința de a fi lăsat să vorbească în fața „clasei muncitoare”, pe care o credita în continuare ca fiindu-i aliată. Înainte de prăbușirea regimului său, în ședințele CPEx, Ceaușescu, cel puțin la nivel verbal, s-a dovedit a fi însă un șef de stat dispus la orice fel de măsuri extreme de represiune împotriva propriului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fie la comandă (ca antisau contrarevoluționari). Cazurile acestea au fost mușamalizate, iar cei arestați ca fiind suspectați de terorism au fost reintegrați ulterior în Securitatea subordonată Armatei și, mai târziu, poate chiar în Serviciul Român de Informații. Există voci care creditează o contrarevoluție dirijată de Securitate, dar înfrântă de revoluție. Silviu Brucan (Generația irosită..., 1992, pp. 230, 232), deși intră în categoria celor care îi identifică în „teroriști” pe securiști, are o teorie mai nuanțată. „Teroriștii” ar fi aparținut, spune el
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
română a constituit locul predilect de sinteză a dezinformărilor, conturând o imagine exagerată a forțelor care se opuneau revoluției, inducând în eroare comandamentele militare și creând o stare de derută în rândul populației (p. 121). Majoritatea dezinformărilor nu au fost creditate de Armată, dar dacă ar fi fost considerate veridice, probabil că unitățile militare ar fi ajuns să se confrunte violent între ele sau cu alte forțe de ordine (un caz tipic pentru o asemenea confruntare l-a constituit incidentul de la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]