1,315 matches
-
Chiar dacă era cu 3 ani mai mare decât sora sa și uneori o tachina până la enervare, acum trebuia să se abțină. Oana deschise mașinal plicul, în care nu găsi decât o coală de hârtie, fără nici un cuvânt, doar niște nori creionați pe alocuri. Înțelegea foarte bine semnificația lor. Cerul lor se acoperea de nori. Așadar povestea lor de dragoste se va sfârși prost, la fel ca toate poveștile de dragoste de altfel. Nu, asta nu poate fi adevărat, Maur nu poate
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
istorici. La împlinirea vârstei de 60 de ani în 1974, Catedră de Istorie și Institutul de Istorie și arheologie din Cluj îi dedică un volum omagiu cu o prefață de tip laudatio semnată de către Pompiliu Teodor. Colegul mai tanar îl creionează exhaustiv pe academician: „Numele profesorului Ștefan Păscu este legat de Institutul și Facultatea de Istorie, de tradițiile istoriografiei românești, a Transilvaniei în special, de spiritul pe care promotorii acestei instituții l-au promovat. O istoriografie atașată idealurilor civilizației românești, așezată
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
au fost de suptafață; citindu-le, recitindu-le, m-au dus în adâncimea profundă pe care am înțeles-o copleșându-mă cu lumina dată din sufletul său, cât și cea din afara lui, numai în momentul când eu, am început să-i creionez ilustrații la poeziile sale, ori să-i imortalizez - așa cum am simțit - în peniță sau acuarelă, frumosul său chip. Mărturisesc aceste cuvinte într-o confesiune de mare credință și iubire, prilejuite pentru mine, de expoziția personală ,,Flori și peisaj,, pe care
EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345163_a_346492]
-
jurnalistă, fondatoare de muzee etnografice, de centre de turism , la noi în țară dar și în străinătate, arată de fapt că D-na Ligya Diaconescu reprezintă o adevărată ambasadoare a României peste hotare. Dânsa prin tot ce realizează încearcă să creioneze un contur binemeritat al României, încearcă să promoveze adevăratele valori românești, pentru că trebuie să recunoască și celelalte popoare ale Europei, că noi românii suntem un popor unic în Europa și trebuie să ne recâștigăm dreptul nostru de a exista și
O ANTOLOGIE A SCRIITORILOR ROMÂNI DE PRETUTINDENI de IUSTINIAN GR ZEGREANU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345428_a_346757]
-
lui Toma d´Aquino, Pitagora, Martin Luther, Nietzsche și ne reamintește de reperele Alexandru, Cezar, Traian, Decebal, Tristan și Isolda, Ghinghis Han, Romeo și Julieta, Napoleon, Marx, Lenin, Churchill, Stalin... Hitler. (p.159) Dezastrul românilor de după anul crucial 1989 este creionat foarte precis și acid. Dacă la 4 august 1817, consulul Franței la București, Formund, îi scria ducelui de Richelieu: „Nu s-a văzut ceva mai trist decât viața acestui popor valah, prada tuturor umilințelor sclaviei, ajuns să se bucure când
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
de stat din România, Franța, Belgia, Italia, Olanda, Norvegia, Austria, Israel, Germania, SUA și Spania. Insuficiente și ele pentru oglindirea făuririlor remarcabile de opere artistice ale acestui artist, dar în măsură mult mai competentă, rândurile de mai jos tind să creioneze esențialul: „Ar trebui să-l descindem pe Dăncilă direct din viziunile demonice, lumești și mirifice ale lui Bosch, dar marele pictor olandez este mai luminos și mai vitalist, în timp ce Dăncilă, păstrând proporțiile, rămâne grav și meditativ. Simți că Dăncilă nu
DOUĂ GENERAŢII , EXPOZIŢIE DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376811_a_378140]
-
Am încredere totală în tine, Mihai, îl asigură ea roșindu-se ușor. A treia variantă, dilema care s-a născut exact atunci când vorbeam, ar fi căsătoria. Să mă așez la casa mea, să îmi realizez visul pe care l-am creionat încă din adolescență. Să am copii pe care să-i cresc și să-i educ, să-i formez pentru viață, să am un soț care să merite iubirea mea, respectul și orice sacrificiu din partea mea, să am serviciu acceptat și
PROASPĂT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376866_a_378195]
-
frumoasă!/ Părinții-s departe-Europa cercând/ Copiii acasă mai mult suspinând/ Dar vine o vreme când toate s-așează/ Ceața dispare, oamenii se-mbrățișează./ E timpul să te-ntrebi mereu/ Țara e fără speranță/ Doar credința-n Dumnezeu?/ Neîmplinite aceste versuri/ Creionate-n curcubeu?/ Etern e verdele de-acasă/ Sunt pietre ce-ne ating cu drag./ Bunica ne așteaptă-n prag/ Privind mereu spre zări străine/ Doar, doar se va-ntoarce cel drag!/ Cine a fost de ne-a trimis/ Ne-a
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
o forță uimitoare între nelimitele articulării melodico-filozofice a actului de interpretare artistică, ca și cum în structura lui geometrizată se aflau cheia și lacătul semioticii subtile și personalizate, pe care cântăreața o putea imprima cu originalitate detașată și adâncime fiecărei schițe psihologice creionate componistic. A fost aceasta una dintre liniile sale concrete de a naște magie și de a primi, deopotrivă, considerația publicului divers și a cronicarilor vremii. Unul dintre aceștia, Carlo d’Ormeville, scria cu mare entuziasm după reprezentația operei “Saffo” a
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
dată - Din mine-aș vrea să plec, și-aș vrea să zbor! Alerg pe drum. Urc dealul cu fantasme, Simt marea de copaci albiți suind Spre ceruri, dulci miresmele albastre: În iarba dealului vreau să mă-ntind! Inflorescențe vii cum creionează În aer chipul tău tăcut, privesc Din lac scântei în ochi îți luminează Și mă trezesc spunându-ți...te iubesc! M-adun prin gânduri, lumea mi-e străină, În mine tu și numai tu respiri! Iubitul meu, faci parte din
ȘI MĂ TREZESC SPUNÂNDU-ȚI... TE IUBESC! de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377894_a_379223]
-
surâs de îngeri vii, Iar vieții nu i-am dat secunde de răgaz, Am știut conjuga doar verbul “a iubi”. Urzeam peste arderi castele din vers, Deschideam porți închise cu lacăt de ger, Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers, Albatroși creionați cu penițe de cer. Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte, Iubeam pentru doi, subjugat, în culori, Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte, Întețeam jar de gand pe cearșaf de splendori. Țâșneau sub vesminte fântâni de lumină, Stârneam lungi săruturi
SE POATE? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376107_a_377436]
-
multă întristare și durere, o adevărată tragedie în rândul multor familii. Dar cum este firesc viața merge înainte și în anul următor pomul iarăși înflorește. Așa se derulează și ciclul vieții. Într-o manieră aparte scriitoarea, cu o subtilitate artistică, „creionează” fiecărui personaj portretul fizic și moral, fără să insiste prea mult asupra acestor aspecte ca într-o pictură, ci dându-ți senzația că tu, cititorul, te afli față în față cu eroul respectiv și tu însuți îi remarci trăsăsturile fizice
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
centrale și județene cu atribuții în domeniu, în construirea unei viziuni pe termen lung privind sistemul național de educație și cercetare, identificarea opțiunilor strategice ale României. • A doua etapă (2017) va porni de la viziunea și obiectivele asumate anterior, pentru a creiona o strategie și un plan operațional pentru educație și cercetare. • A treia etapă (2018) implică elaborarea de politici publice, a unui model de guvernanță pentru sectorul educație și cercetare și, în măsura în care este necesară, susținerea unei eventuale reașezări normative. Resursele Educaționale
ROMANIA EDUCATA de MARCELA DOBRE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/372741_a_374070]
-
suspin sau numai cu drag. Mi-ai sădit covor de iarba și jilț de margarete să înflorești, inverzești prin existența mea. Fără mine nici nu te-ai mai recunoaște în oglinda căutărilor. Așa iți cânți visele și-ți adapi sensibilitatea creionându-ți pașii după zâmbetul, lacrima sau zborul meu. Sunt povestea descoperirii tale alungând orice normal în care ai vrea să te mai amesteci. Și uite azi: iți trimit un trifoi pe norul ce-ți întunecă clipa. Să-ți aducă zâmbet
COORDONATE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373141_a_374470]
-
perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/ în cupele de alabastru ale amiezii, /din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei, așa își creionează în Epilog edenul, poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață, în insula Skiros, pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd, ca un dar al blestemului antic. Dacă la Vvoiadzoglu edenul era
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
Culegeam visele piedute, Înnodându-le cu grijă și cu idei. Visam să cant în ploaie și-n vânt. Să scriu poeme în verile târzii. Să mă prefac că zbor pe un șăgalnic gând. Spre orizonturile vieții purpurii. Dar timpul îmi creiona destin, Uitând de visele târzii. Ce adormeau fărâ vrere pe umeri mei, Ca mai târziu să zboare spre infinit. Astăzi,încă mai am vise, Ce le ador că mângâie suflet flămând, Le voi ura frumoasă împlinire, Și ideal înalt vegheat
MI-AU ADORMIT VISELE PE FRUNTE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372139_a_373468]
-
ochii lui de stele mângâind orice vină Știi tu, că mesagerul cerului, A vegheat toate nopțile ce se amestecau în culori blânde? Chiar știi? Și că a timpul l-a alungar cu privirea-i senină? Știi tu că diminețile le creiona pe bucăți de suflet? Și că presăra parfum de smirnă, Pe frunte, Pe gene și pe albă cunună? Știi tu când aripile lui s-au adunat în rugăciune, El a vărsat din plete, raze de lună? Dar n-a uitat
ŞTII TU? de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372140_a_373469]
-
Articolele Autorului Pe tine prietenie mi te-am închipuit învăluită în mătase.Am greșit cumva? Știu că ești o zână bună ce știi o vrajă, prin care poți lega sufletele oamenilor. Mă gândesc totuși, să îmi dai voie să te creionez eu așa cum știu mai bine, iar tu să mă asiguri că niciodată n-ai să-ți dai la o parte vălul misterios pe care vreau să ți-l atribui. Cred că ți-ar sta bine dacă pe cap ai avea
SCRISOARE CǍTRE PRIETENIE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372146_a_373475]
-
Acasă > Poezie > Oglindire > CULORI Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016 Toate Articolele Autorului de ce timpul meu și-a creionat un zbor alb? de ce aripile pline de azur ale vieții, se unduiesc în neant? de ce secundă se așează, timidă și caldă, pe mâna mea? de ce eu mă simt ocrotita, doar de glasul îngerilor în albastru? de ce arunc și acum, primăverile
CULORI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372142_a_373471]
-
istorice că „Biografia dr. Filderman” de S. Schafferman, apărută în Israel, precum și din simple memorii ale unor israelieni originari din România. Eu nu am pretenția să scriu istoria sau biografia lui Dădu. Aceasta este doar o încercare de a-i creiona portretul lui Dădu - omul, așa cum mi s-a înfățișat mie, care eram cu aproape 20 de ani mai tânăr decât el. L-am întâlnit pentru prima dată când aveam 13 ani, în România, înaintea celui de al doilea război mondial
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
jalnică și destrămată, adulmecând muzica stridentă și sângerândă. În sălbăticia instinctelor mele am respirat aerul tot mai rarefiat al însingurării. Sentimente infantile gravitau în jurul constelației materne --chemarea spre absolut-- Trăiam într-un imperiu imaginar Provinciile sufletului ascundeau mii de flori, creionând, --fără urmă de fard-- existența mea deprimantă. Viața pendulează --înfricoșată și tremurândă-- între două forțe, transformîndu-se într-un eter cosmic glacial. Fructul copt,care crescuse, se îngreunase, încetul cu încetul, în legănarea usoară a destinului. (Detalii la pagina oleandrilor în
A FI SAU A NU FI(SAU BIOGRAFIA MEA INTERIOARĂ) de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372205_a_373534]
-
august 2015 Toate Articolele Autorului „LUMINĂ, LUPTĂ, LIBERTATE” Voiam să scriu ceva frumos... / Ceva, din Transilvania... Însă un gând malițios / Mi-a zis: ‘Geaba-i strădania! Și l-am crezut... i-am dat dreptate, exemplu fiind Adrian Păunescu. „L”-ul creionat de palma ridicată cu degetul mare perpendicular pe inelarul îndreptat în sus, lângă celelalte trei strânse în pumn, era simbolul rezistenței tăcute și al speranței în eternele idealuri ale omenirii: „Lumină, Luptă, Libertate”. Din tot ceea ce a gândit și a
„LUMINĂ, LUPTĂ, LIBERTATE” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372228_a_373557]
-
a-și exprima stările sufletești, emoțiile și sentimentele. Orice vers pare bine „lustruit“, fiecare strofă contribuie la arhitectura poeziei căreia i se substituie, chiar dacă, adeseori, orice strofă poate fi socotită un poem de sine stătător: „Poetu-ncearcă-n scurta-i existență/ Să creioneze calea unui vis./ Cu iz de flăcări și de penitență/ Este iubirea-n propriul paradis.“ (Suflet de poet - pag.102) sau: „Ni-e viața colivie de cleștar/ Sau, uneori, o temniță adâncă,/ Și-ntr-ale scrisului n-avem habar/ De slovele ce
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
nu?- un roman... Inițiatoarea acestor interviuri (nu sunt prea mulți autori care riscă să intre în groapa cu lei), Cornelia Vîju, dascăl de vocație cum spuneam, publicist și formator de opinii, scriitor sensibil și gânditor neconformist, cu pasiune și dăruire creionează pentru fiecare doamnă intervievată, un portret moral și spiritual de zile mari. Intervievat și eu în urmă cu ceva vreme de aceasta (material apărut în două reviste de cultură), am răspuns, în final, cu oarecare teamă: Interviul dintre doi scriitori
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE INTERVIURI ȘI AUTOAREA EI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375646_a_376975]
-
înâlțimile pure ale artei, ca o ardere pe altarul divin al Poeziei. Poetul apare ca un mesager al armoniei universale: “Voind să uit că sunt din lume, voiesc să cred că sunt din cer”( Noapte de mai).Bine surprinde și creionează autorul romanului personalitatea lui Macedonski angrenată în societatea vremii. Această aură vizionară îl desprinde pe poet de realitate și-i determină o atitudine singulară de un egocentrism exacerbat, de un orgoliu drapat în faldurile unei fantezii pline de grandoare.Din
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]