1,151 matches
-
ei, să o ia la El În Cer. Ea dorea mult să fie alături de Fiul. Și când se ruga, crengile pomilor se plecau până la pământ, parcă se rugau tainic și ele. I s-a arătat Îngerul, i-a dat o crenguță de măslin, cu trei zile Înainte de a trece prin moarte la lumea de dincolo, la Cer și la Fiul. Și așa a fost. Locul unde a adormit Maica Domnului S-a pregătit, a spus Apostolilor și tuturor celorlalți care erau
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Vin persoane și de alte religii. Când ajung la Ierusalim se unesc cu toții În rugăciune, În cântări de Slavă, de Osana lui Dumnezeu. Se spune că-i foarte frumos și impresionant să vezi câți creștini iau parte și toți au crenguțe de finic, flori și ramuri de măslin. Toți cântă și văzduhul saltă de bucurie. O, ce momente minunate, câtă bucurie pentru toți cei de acolo și pentru cei de aici, pentru cei de sus, din Cer, și pentru cei de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
unul dintre noi, dar de care? Atunci, unul dintre slujbași a venit cu o propunere să deseneze fiecare dintre ei câte un șarpe. Cine termină primul, bea vinul. Toți slujbașii au fost de acord. Așa că, au luat toți câte o crenguță și au început să deseneze șarpele pe pământ. După câteva clipe, unul se ridică în picioare și, plin de sine, exclamă: "Am terminat șarpele de desenat. Vinul este al meu!" și înșfăcă ulcica. Aruncând însă o privire la colegii lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
lingură. Bețișoarele pot fi din bambus, lemn ori plastic, dar și din croazoneu, argint sau chiar fildeș. Este greu de spus cu precizie când au început chinezii să folosească bețișoarele pe post de tacâmuri. Probabil, strămoșii chinezilor au folosit două crenguțe pentru a lua o bucată de carne friptă, pe urmă, după folosirea focului pe scară largă, le-au folosit la gătit. Liji (Cartea Riturilor), scrisă acum aproximativ 2000 de ani, se numără printre primele lucrări în care sunt menționate bețișoarele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
vii peste două-trei zile, ai să vezi din nou... Ți-o spun sigur, că mă pricep doar, toată viața mi-am petrecut-o prin serele celor mai mari orașe. Acum vin și lucrez aici din plăcere. Ia uită-te la crenguța asta ce bine se menține! exclamă bătrînul, arătîndu-mi o crenguță cu trei flori aproape deschise, pe care el le încearcă, să-mi arate că nu se rup. Astea au stat lîngă fereastră, la loc mai răcoros, n-au fost luate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o spun sigur, că mă pricep doar, toată viața mi-am petrecut-o prin serele celor mai mari orașe. Acum vin și lucrez aici din plăcere. Ia uită-te la crenguța asta ce bine se menține! exclamă bătrînul, arătîndu-mi o crenguță cu trei flori aproape deschise, pe care el le încearcă, să-mi arate că nu se rup. Astea au stat lîngă fereastră, la loc mai răcoros, n-au fost luate prin surprindere de viscol. Ai vreo prietenă? mă întreabă brusc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
se rup. Astea au stat lîngă fereastră, la loc mai răcoros, n-au fost luate prin surprindere de viscol. Ai vreo prietenă? mă întreabă brusc moș Toader. Am, răspund timid. Bătrînul scoate din buzunar un cuțitaș, îl deschide și taie crenguța cu cele trei flori de magnolie. Să-i duci asta, îmi arată bătrînul crenguța. Mulțumesc! O să se bucure foarte mult. Ehe !... Mihai-Mihai, clatină el din cap. În tinerețe am fost inginer horticol și-am avut în subordine cîteva hectare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
luate prin surprindere de viscol. Ai vreo prietenă? mă întreabă brusc moș Toader. Am, răspund timid. Bătrînul scoate din buzunar un cuțitaș, îl deschide și taie crenguța cu cele trei flori de magnolie. Să-i duci asta, îmi arată bătrînul crenguța. Mulțumesc! O să se bucure foarte mult. Ehe !... Mihai-Mihai, clatină el din cap. În tinerețe am fost inginer horticol și-am avut în subordine cîteva hectare de seră. Cînd mergeam la cîte-o fată, uite-așa buchete de flori îi duceam! Eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Bezdomnîi, fără casă adică. Multe dintre Anele astea mă plăteau în natură... îmi dă bătrînul un cot, rîzînd înfundat, apoi iese în fugă și se întoarce cu o cutiuță lungă, din celuloid; umezește bucățica de burete așternută în cutiuță, pune crenguța de magnolie peste buretele umed, apoi potrivește încet capacul, uitîndu-se atent dacă nu cumva apasă pe floare. Împachetează cutiuța într-o hîrtie albă și mi-o dă: Să-ți poarte noroc, Mihai! Mulțumesc! La iarnă, în ianuarie, să vii să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
jos, lîngă ușă, un bilet. Îl las acolo să mai aștepte. Cred că-i vreun bilet lăsat după ora două, cînd eram căutat de Don Șef. Pun agenda și documentația tehnică în dulap, încui bine dulapul, scot apoi cutia cu crenguța de magnolie din buzunarul de la piept al scurtei, o despachetez și mă umplu de fericire privind florile. Mă așez pe scaun, pun cutia pe birou în fața mea, o privesc lung, în timp ce mă joc cu radiera parfumată, primită de la Don Șef
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
costum și le agăț în cuierul de pe bucățica de perete de lîngă ușă, îmi desfac nodul cravatei, apoi îmi deschei cămașa la gît. Observ cutia de celofan în buzunarul din dos al hainei de velur, o iau, scot din ea crenguța de magnolie, mă umplu de fericire privind-o și mă întreb unde aș putea s-o pun. Îmi amintesc de vaza cumpărată de mama, deschid geamantanul, o scot din cămașa de corp în care a stat înfășurată, o umplu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mă umplu de fericire privind-o și mă întreb unde aș putea s-o pun. Îmi amintesc de vaza cumpărată de mama, deschid geamantanul, o scot din cămașa de corp în care a stat înfășurată, o umplu cu apă, aranjez crenguța în vază, iar vaza o pun peste dosarul cu corespondența literară de pe raftul de sub fotografia mamei, în locul sticlei de vodcă rusească, în care stă o garoafă vestejită. Sticla de vodcă o arunc în coșul de gunoi de sub chiuvetă. Dau drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
poftim, dacă... Niță se burzului deodată: „Iar începi să te văicărești ca o babă, cred că tu trebuia să te naști fată la cât de prăpăstios ești, vrei să vezi că mă duc până pe movila cu mormântul, vrei, uite la crenguța aceasta o s-o înfig la încheietura crucii ca s-o găsim când vom trece ziua pe aici. Să vezi atunci ce vom râde amândoi de frica ta de acum. Culai sări ca ars: „Ai înnebunit? Să nu faci asta, s-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vom râde amândoi de frica ta de acum. Culai sări ca ars: „Ai înnebunit? Să nu faci asta, s-ar supăra mortul, nu te duce. Vocea sa rugătoare, gâtuită parcă de un spasm interior îl făcu pe Niță să arunce crenguța ceea verde și să înainteze cu un pas înaintea prietenului său căutând să străpungă întunericul acela cu privirea pentru a descoperi pe movila din dreapta mica schelărie de lemn știută, schelăria cea pitică dar atât de enigmatică și stranie la ceas
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
spre ușa salonului. Încăperea era cufundată În umbră, cu draperii negre pe pereți, cu sicriul așezat pe ceea ce era probabil masa din sufragerie. Cele două lumînări nu erau aprinse, dar Într-un bol din sticlă era apă sfințită, cu o crenguță de merișor. Ușa sufrageriei era deschisă, la fel și cea de la bucătărie. Mobila și obiectele din salon fuseseră Îngrămădite În sufragerie. În bucătărie, tînărul Dicelle citea un album de benzi desenate, În timp ce-și bea cafeaua. — Vreți cafea? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
fugă prin pădure. „Ptiu! Dau bir cu fugiții!“ Își spuse Hiyoshi și, la gândul că se puteau Întoarce, rămase locului În copac, prudent. Părea să fie un castan, fiindcă Îl Înțepa ceva pe mâini și În ceafă. Câteva castane și crenguțe căzură la pământ, copacul fiind zgâlțâit de furtună. Îi disprețuia pe oamenii din Hachisuka, socotindu-i o șleahtă de lași guralivi puși pe fugă de numai doi adversari. Ciuli urechile. — Ce-i asta? Începu să se agite. Era o ploaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute, mânecile fiind împodobite cu mocușori, țochi și fliștoneală. Cămașa croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție dacică, era tivită cu găurele sau cusătură peste muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
valma toate- toate. Pluteau suflete printre pomi și suflete se desprindeau din iarbă și din vânt, și căderea frunzelor dezmierda mâhniri fără de frunte și sfâșieri fără de mâini. Monica se tupilase după trunchiul unui măr domnesc. Deasupra ei, merele pline încovoiau crenguțele, împovărându-le ca cerceii cu prea multe nestemate. ̋ (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie câte un cuvânt cu înțeles opus (antonime) pentru termenii : amărui , deslușite, mâhniri. 2. Alcătuiește un enunț în
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Bujor, scenele sălbatice din pădure, trecerea vadului, care pare inspirată dintr-un tablou de Grigorescu, fuga ocnașilor prin porumbul înalt și viața hoților de cai: câte motive, toate tratate sobru și cu vigoare. Priviți-o din nou pe Floarea, tânăra "crenguță înflorită", care dansează: "... cu ochii ațintiți și brațele lipite de trup, începu să se învârtă, încet mai întâi, apoi într-un ritm care se întețea ca să se stingă deodată. Își plesni genunchii, călcâiele și buzele și, cuprinsă parcă de nebunie
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o zână îi dă un fus cu care e de ajuns s-o atingă pe logodnica voievodului pentru ca aceasta să moară, iar voievodul să plângă. Va plânge, mai bine ia-mă pe mine în locul logodnicei. Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de salcie!" Iar ea își străpunge pieptul cu o crenguță de salcie și se preschimbă într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ajuns s-o atingă pe logodnica voievodului pentru ca aceasta să moară, iar voievodul să plângă. Va plânge, mai bine ia-mă pe mine în locul logodnicei. Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de salcie!" Iar ea își străpunge pieptul cu o crenguță de salcie și se preschimbă într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine!". Cât de emoționantă este această îndrăgostită care a
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Junimea, a fost și la Teatru. Scriitor, poet al Iașului, prieten cu M.R. Iacoban. S. B.: În 1983, întâlnim figuri noi în componența biroului Comitetului municipal 5: Cracea Costică, Hagiu Ionel, Tăbăcaru Ion, Ghemu Olga, Zaharia Teodor, Cora Constantin, Gildău Crenguța. Hagiu Ionel este de la Centrul universitar, vom mai vorbi despre el, Tăbăcaru Ion era liderul pe municipiu la UTC. Ghemu Olga cine era? D. T.: Probabil era ceva prin producție. S. B.: Dar Teodor Zaharia? D. T.: Teodor Zaharia, fost
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
B.: Dar Teodor Zaharia? D. T.: Teodor Zaharia, fost șef al Poliției, cu care a plecat Popescu Rodica. S. B.: Tovarășul Cora Constantin. D. T.: Omul de Partid de la Centrul universitar. Vom reveni cu informații despre el. S. B.: Gildău Crenguța de unde era? D. T.: De pe la femei, de undeva. S. B.: În 1985, componența biroului Comitetului municipal era următoarea 6: Nechifor Eugen, Nagâț Dumitru, Grigoraș Elena, Toma Eugenia, Chiriță Ion, Hrib Aurel, Tăbăcaru Ion, Merticaru Vasile, Filioreanu Alexandru, Parascan Onofrei, Brădescu
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Toader, 122 Gherghel, Valeriu, 399, 400, 401, 402, 405, 448, 449, 450, 461, 478 Ghideanu, Tudor, 125, 135, 140, 143, 145, 147, 149, 152, 207, 222, 224, 294, 295, 296, 399, 400, 450 Ghițulică, Maria, 161 Gicovanu, Liliana, 173 Gildău, Crenguța, 74 Giligor, Maria, 88 Giosu, Ștefan, 121 Gireadă, Veta, 222 Giurgea, Ana, 160 Giurgiu, Narcis, 221, 314, 381, 491 Giurmă, Ion, 342, 343 Gîdea, Florin, 64, 236 Gîlea, Constantin, 227 Gîlea, Ion, 223, 224 Gliga, Georgeta, 161, 162 Gogălniceanu, Călina-Louise
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
întoarce cu ea la linia de start și o așează într un cerc dinainte trasat. Apoi aleargă după a doua, a treia, s.a.m.d. până la ultima piatră. Arbitrul cronometrează durata cursei. Locurile unde sunt așezate pietrele se înseamnă cu crenguțe sau nisip pentru a nu fi necesară marcarea traseului de fiecare dată. ÎNTRECERE ÎN SACI Jucătorii, în saci, ținându-i la înălțimea mijlocului, pleacă la semnal spre o linie de sosire aflată la 10 metri distanță. Sacul nu permite decât
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]