1,743 matches
-
urbane care își regăsește caracterul speculativ. 4.1. Metropola: text, rămășiță, alegorie „Scrierile urbane“ ale lui Benjamin formează o prea fragilă unitate ca să permită o discuție generală pe marginea lor. Dincolo de ideea comună, amintită deja, a înțelegerii metropolei ca o cristalizare a modernității în forme arhitecturale, personaje și gesturi cotidiene, diferențele radicale de stil, punctele de plecare teoretice și chiar orașele care intră în atenție (Napoli, Moscova, Berlin sau Paris) sunt greu de surprins într-o schemă. O minimă sistematizare este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
decadență funcționează atât ca estetică particulară cât și ca factor de mediere al tranziției de la naturalism la simbolism, așa cum observă și Rodolphe Rapetti: "Pe plan tematic, simbolismul și naturalismul prezintă numeroase puncte de contact, majoritatea cărora își găsesc originea în cristalizarea operată la începutul anilor 1880 în jurul noțiunii estetice de "decadență""19. Cu alte cuvinte, în accepția lui Rapetti, simbolismul valorifică o parte din moștenirea naturalistă pe care o investește de o manieră specifică prin intermediul decadentismului, mutația sa estetică. Decadentismul ar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pot decela trei etape cu sens evolutiv în ce privește performanța artistică a Ceciliei Cuțescu-Storck: o primă etapă de glorificare a naturii, a doua intitulată "epopeea țiganilor" și o a treia filozofico-socială, fiind și etapa de maturitate a pictoriței, sau etapa de cristalizare a ideilor sale filozofice și sociale, etapa picturii de șevalet sau a picturii monumentale. Pentru Marin Mihalache, etapele sunt strict cronologice. Din 1902, când își expune primul tablou lucrat individual la salonul Champ-de-Mars, un Nud, până în 1909, când trece la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Această identitate, înrădăcinată într-o Glie-Mamă, se nutrește dintr-o Istorie foarte bogată în Încercări și Biruințe, care provoacă suferințe și bucurii mimetice ce întăresc identificarea cu Patria. În același timp, amenințarea istorică a Dușmanului joacă un rol decisiv în cristalizarea și exaltarea identității naționale; ea leagă existența Națiunii de cea a cetățeanului în chestiuni de viață, de moarte, de libertate, de înrobire. Astfel, așa cum observa Arnold Toynbee 11, Națiunea a devenit Religie transferînd asupră-și devotamentul față de Creștinătate și, am
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
război vor reînsufleți atitudinile șovine și naționaliste. Refuzurile intelectualilor În imensa lor majoritate, intelectualii de stînga se arată neîncrezători față de ideea de Europă, contaminată încă în ochii lor de utilizarea pe care o dăduseră naziștii termenului. Ei văd în prima cristalizare vest-europeană mai curînd un obstacol decît o tranziție către o Omenire reconciliată. Unii rămîn nedumeriți în fața ambiguității dublei identități europene, ce persistă încă, umanistă și colonialistă, civilizatoare și asupritoare, neștiind care dintre acestea va fi favorizată de construcția europeană. Cei
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de Arme absolute. Acum Neantul controlează Universul, și plecînd de la acest control, și mulțumită lui, putem încerca să luptăm împotriva nimicirii noastre. Deposedarea Amenințarea care plutește asupra noastră este deopotrivă difuză, incertă și inedită. Este difuză pentru că nu există nici cristalizare, nici amplificare progresivă a amenințării, spre deosebire de perioada 1935-1939 (și chiar și atunci, mulți observatori cu reputație de vizionari nu au crezut nici în expansionismul nazist, nici în posibilitatea unui război). Este incertă pentru că nu putem estima realitatea, gravitatea, probabilitatea, improbabilitatea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
critice care au pus față în față stînga și dreapta politice, în Franța cu ocazia afacerii Dreyfus, iar apoi în contextul dezvoltării fascismului. Gîndirea a avut o pondere importantă în istoria europeană; prin urmare, presupunerea că ea ar putea favoriza cristalizarea unei Europe unite nu este una idealistă. Adevărata problemă constă în a ști dacă intelectualii sînt astăzi în stare și în măsură să joace acest rol. Or enorme presiuni profesionaliste, tehnocratice, științifico-disciplinare tind să limiteze și să distrugă rolul intelectualului
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
devin confuzi și reușesc cu greutate să asocieze denumirile partidelor cu elitele care le reprezintă. Acestei situații i se adaugă absența legăturilor dintre partide și societate și sentimentele antipartinice în rândul populației. Astfel, alegătorii prezintă atașament redus față de partide. Absența cristalizării identităților nu permite un model (pattern) clar de aliniere al alegătorilor, situație care era valabilă și la jumătatea anilor '90 (Mair 1997, 182). Drept urmare, partidele postcomuniste, în general, și cele românești, în particular, sunt lipsite de aportul unor corpuri de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să surprindă "trăsăturile" acestor partide din această perspectivă. Mai mult, particularitățile fiecărei legislaturi din punct de vedere politic sunt dificil de ilustrat printr-o analiză longitudinală care să aducă un plus de noutate față de observații cu caracter general: lipsă de cristalizare identitară, incoerență în raport cu obiectivele politice asumate, etc. Legislatura 1990 1992: politica ignoranței vs. politicile ignorării Rolul jucat de factorii politici în elaborarea politicilor publice este cel mai bine pus în evidență de opțiunea pentru gradualism făcută de putere. Chiar și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în elaborarea politicilor se observă o schimbare similară cu cea de la nivelul tabloului legislativ. Centrul de greutate se deplasează dinspre presiunea contextului general al tranziției spre impactul exercitat de factorii politici, deși primul continuă să fie relevant. Maturizarea partidelor politice cristalizarea identității și învățarea logicii procesului de guvernare permite o implicare mai activă a acestora în crearea politicilor. Consolidarea partidelor conduce implicit și la o consolidare a instituției parlamentare. Parlamentul devine, prin intermediul unei opoziții mai active 8, mult mai atent la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
reușit totuși, decât într-o prea mică măsură, să transforme economiile arabe din economii de extracție în economii-atelier. Crearea cadrului industrial pe baza petrolului, a determinat reconfigurări ale spațiului economic prin intensificarea schimburilor, configurarea unor infrastructuri adecvate de transport și cristalizarea unor structuri organizaționale economice regionale. Evoluția istorico-geografică a spațiului arab a cunoscut o dinamică progresivă, legată de dezvoltarea relațiilor de schimb între diferitele spații umanizate ale emisferei nordice (Europa și Asia, iar mai recent America de Nord), pe măsura configurării și extinderii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
șapte municipii în care numărul bărbaților întrecea pe cel al femeilor (Bacău, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Roman, Dorohoi și Focșani). În ceea ce privește configurația etnică a orașelor din Moldova, analiza datelor oferite de cel de-al doilea volum al recensământului din 1930, permite cristalizarea unor concluzii, ce vor creiona o anumită specificitate locală. La nivelul întregii țări, gradul de locuire a orașelor de către etnicii români era de 58,6% (2.138.917 din totalul de 3.651.039). Aceștia sunt urmați de evrei, cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
demonetizat, iar „modelul” vestic a început să găsească în rândul elitei locale tot mai mulți adepți - membrii administrației locale și județene, ofițerii și subofițerii din cadrul Poliției sau al Garnizoanei Militare Bacău, marii negustori și industriași etc. De aici și până la cristalizarea formelor asociative de promovare a noilor „ritualuri” ale vieții mondene nu a mai fost decât un pas. În perioada modernă, activitățile filantropice ale locuitorilor orașului au coagulat în jurul lor numeroase baluri și serate dansante. Lor le putem adăuga și alte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
timpu-lui; întâmplările culturale publice, extrem de rare, și, în mare parte, aflate în zodia mediocrității, au amplificat efectul conferințelor și au furnizat un public numeros. Criteriul acesta cantitativist, chiar dacă pare facil, este important căci indică în prelecțiunea ca atare o primă cristalizare a ceea ce se numește "eveniment cultural" autentic; un alt posibil răspuns pentru succesul conferințelor publice face referire la o anumită stare de așteptare, traductibilă în ideea unui teren pregătit pentru așa ceva; efervescența spiritului românesc, așa cum se iscase ea în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cum ar fi comerțul și meseriile, ajutorarea săracilor, conservarea apei și menținerea ordinii, formulînd totodată critici la adresa politicii interne și externe a guvernului. Aceste grupuri au funcționat ca brațe ale puterii de stat și, în același timp, ca medii pentru cristalizarea intereselor sociale. Cu alte cuvinte, aceste grupuri pot fi considerate ca asociații proto-civile, deși identitatea lor în ansamblu și funcționarea lor zilnică ca organe de autoguvernare (zizhi) erau, în mod normal, dependente de conducerea oficială (guanzhi), organizată de funcționarii de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
mai profundă, să fie văzut ca unul "cinic și dement"74. E limpede că este vorba de o diferență de perspectivă care nu a apărut aici pentru prima oară, ci ea s-a constituit pe parcursul analizei critice propriu-zise pentru ca ulterioara cristalizare a ei să adâncească distincția. Care este, așadar, punctul unde s-a produs disjuncția? Credem că acest cuplu, mai precis, relația dintre partenerii care-l constituie, reprezintă miezul problemei și totodată cheia rezolvării ei. O iubește Ghiță pe Ana? Dar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
primind caracterul ireversibilității. Nu mai există nici o forță precum cunoașterea, filozofia, religia sau arta în stare să producă o nouă imagine asupra lumii. Civilizația științei și a tehnicii a ajuns la ceea ce într-un eseu omonim din 1961 Gehlen numește cristalizarea culturală. Odată cu împuținarea oxigenului istoriei și a tradiției, se stinge și focul utopiei. Tensiunea dintre a fi și a trebui să fii care în formele secularizării moderne fusese motivul determinant al acțiunii umane în istorie, pe care Kant o preluase
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
marcat de convingerea că s-a micșorat orice capacitate de sinteză și că, prin urmare, este în zadar să pretindem a mai da un nume întregului. În orice caz, cea care va inventa viitorul nu este filozofia, ci tehno-știința. În cristalizarea acestei condiții de renunțare nu au lipsit noi întemeieri și reabilitări. Dar și acestea pot face extrem de puțin împotriva orizontului istorico- cultural al politeismului valorilor, mai mult, nici măcar al valorilor, ci al opțiunilor și deciziilor de fond. Astăzi tirania valorilor
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
decizionale pe care le aduce cu sine, perioada adolescenței forțează reflectarea asupra propriei identități, respectiv identificarea propriilor valori, interese și abilități, evaluarea capacității de a lua decizii și de a face față diverselor situații. Toate aceste procese contribuie tocmai la cristalizarea identității. Modificările apărute în sistemul cerințelor manifestate față de adolescent, precum și schimbările care au loc la nivelul structurilor sale de personalitate fac ca în această perioadă problemele dezvoltării conștiinței de sine să se realizeze adesea cu o mare intensitate. Astfel, se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
psihologic, din foarte multe puncte de vedere, ceea ce va determina comportamentul specific acestei perioade de vârstă.. II.6 Dezvoltarea intelectuală a adolescenților Planul psihic suportă la vârsta adolescenței prefaceri profunde. Este vorba de acele transformări care vor conduce treptat la cristalizarea și stabilizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale adolescentului. Deși traseele pe care evoluează acest proces sunt sinuoase, complicate, presărate cu numeroase bariere și dificultăți, deși procesul ca atare poate fi mai calm sau mai năvalnic, cu devansări spectaculoase, dar și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pentru a spori valoarea integrării lor sociale. Adolescența este perioada când individul pare intens preocupat de cunoașterea cât mai detaliată a propriilor posibilități pentru a se încadra adecvat în viața profesională și socială. Ea constituie vârsta ce se caracterizează prin cristalizarea intereselor profesionale, dobândirea independenței și autonomiei personale, afirmarea puternică a valorii proprii. O altă transformare profundă pe care o suferă individul aflat la vârsta adolescenței o reprezintă afirmarea personalității. Întrebarea pe care apare cel mai des este Cine sunt eu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ceea ce este general, comun, esențial la o anumită grupă de ființe, obiecte, fenomene. ¾ Concretizarea Reprezintă verificarea (validarea, motivareaă generalizărilor și a abstractizărilor prin apelare la situații concrete. ¾ Înțelegerea Este activitatea creierului de a descoperi relațiile între obiecte, ființe și fenomene. ¾ Cristalizarea, imprimarea, stocarea și reactualizarea (reamintirea însoțită de verificare și corectare a informației memorate, stocate anterioră sunt procese ale memoriei care apar în timpul folosirii concrete a unei informatii pentru 58 rezolvarea unei probleme, pentru atingerea unui scop. Rezulta astfel că rezolvarea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
introduse întotdeauna la momentul potrivit și au rolul lor bine determinat. Chiar și un personaj ca Stella Zissu, ca doamna Porumbache sau ca actrița mediocră Cătălina Palade, care ar fi putut lipsi din roman, contribuie într-o oarecare măsură la cristalizarea definitivă a conflictului. Prezența unui număr atât de mare de personaje ar putea deruta cititorul, dar rolul lor poate fi ușor sesizat pe măsură ce romanul se apropie tot mai mult de final. ,,Toate personajele secundare [...] dobândesc o neașteptată demnitate în pragul
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
individual și colectiv, în funcție de orizontul de interpretare a grupurilor umane pe timpul dezvoltării lor istorice"178. În opinia autorilor, imagologia istorică trebuie să studieze "imaginile care s-au creat și au funcționat în anumite epoci istorice, analizând modul de proiectare, formare, cristalizare și sedimentare a imaginii celuilalt și autoimaginilor, precum și a imaginilor induse în mod deliberat, urmând anumite modele sau strategii, pe baza izvoarelor istorice"179. Pentru Chiciudean și Halic, imaginea trebuie privită din perspectiva teoriei procesual-organice180, întrucât este o "interpretare-cadru implicită
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sens. Astfel, pornind de la teoria lui G. T. Land, M. Roco (1992) grupează cele patru faze posibile în două categorii: a. convergente, care sunt inapte pentru creație (etapa formativă și cea normativă), pentru că energia psihică este consumată pe obiective rutiniere (cristalizarea identității eului și alinierea la baremurile nivelatoare ale grupului); b. divergente, apte pentru creație (etapa integrativă și transformațională), energiile sunt reorientate către aspirații mai înalte (regăsirea identității, nevoia de noutate). De aici rezultă faptul că orice metodă de antrenament creativ
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]