823 matches
-
al V-lea conciliu, 58, 59; Ravenna, cel de-al II-lea conciliu, 58; Toledo, cel de-al XVI-lea conciliu, 49 Confreria Sân Giovanni Decollato, 25 Conrad IV, rege german și rege al Siciliei și Ierusalimului, 46 Cortona, 38 Cristofor, sfanțul, 60 Cronaca, arhitect, 70 crucifixe, 61, 71 Deciani, Tiberio (Decianus), 140 del Bădia, Iodoco, 29 del Cittadino, Francesco, 134 del Magno, Giovanni, 38, 143, 148, 149 Del Migliore, Fernando Leopoldo, 139, 140 del Pie, Simone di Daniello, 61 del
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
H.H. Bialik, Versuri, București, 1945, Vârsta psalmistului, Tel Aviv, 1983; Șalom Alehem, Trei monologuri, București, 1946; Eliezer Steinberg, Fabule, Bacău, 1947; F. Werfel, Musa Dagh, București, 1947. Repere bibliografice: Mirodan, Dicționar, I, 355-358; Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 153-159; Cristofor, Țara Sfântă, II, 31-36; Aczél, Scriitori rom. Israel, 52-53. E.-E.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
1978, 25-27; Mihai Cimpoi, Izvoarele poetului: Ion Vieru, LA, 1980, 47; Ion Ciocanu, Clipa de grație, Chișinău, 1980, 65-68; Gheorghe Chira, Miracolul cotidianului, „Moldova socialistă”, 1986, 27 noiembrie; Constantin Cubleșan, „Un pământ venit dintr-o poveste... “, ST, 1991, 10; Ion Cristofor, Un poet al conștiinței civice, TR, 1992, 7; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 218. I. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
secole de la descoperire Lavinia Coman Cea mai scurtă și clară prezentare a istoriei pianului a fost formulată de Alfredo Casella, compozitor, pianist și profesor italian de seamă din prima jumătate a secolului XX: „Pianofortele - prezentat în 1711 de către padovanul Bartolomeo Cristofori - după un început dificil, cunoscu spre sfârșitul secolului al XVIII-lea un succes și o răspândire cum nu mai există un așt exemplu în istoria muzicii. Primul nume de mare virtuoz pe care-l întâlnim este al romanului Muzio Clementi
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
ai școlii germane de compoziție vocală. Instrumentul cel mai adecvat la cerințele noului stil, în contextul dat, avea să fie pianofortele. Creatorul primului instrument muzical cu coarde și ciocănele, capabil să producă nuanțe cu caracter contrastant - piano e forte - Bartolomeo Cristofori, s-a născut la 4 mai 1655 la Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova în anul 1687, când principele Ferdinando de Medici, fiu al Marelui Duce Cosimo III și merituos interpret la clavecin, aflat
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
III și merituos interpret la clavecin, aflat în vizită în acel oraș, rămâne încântat de clavecinele create cu atâta artă de meșteșugar și îl invită la Florența. Fapt este că în voluminoasa corespondență a principelui apare o scrisoare adresată de Cristofori, din Florența, pentru angajarea unui cântăreț, în anul 1693. Iar în 1709, când omul de litere Maffei vizitează Florența în încercarea de a obține patronajul prințului Ferdinand pentru al său Giornale dei letterati d’Italia, admiră, probabil, noua invenție a
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
litere Maffei vizitează Florența în încercarea de a obține patronajul prințului Ferdinand pentru al său Giornale dei letterati d’Italia, admiră, probabil, noua invenție a constructorului. În volumul V al acestei lucrări, publicat în anul 1711, el atestă că Bartolomeo Cristofori construise deja patru „gravicembali col piano e forte”. Maffei descrie aceste instrumente, trei dintre ele fiind de forma obișnuită a unui mare clavecin, iar al patrulea având o construcție diferită și aspectul asemănător ca formă clavicordului și spinetei. La exemplarele
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
într-un punct, pentru a- și relua apoi cursa și a lovi din nou coarda, producând un alt sunet. Pilot, eșapament, prinzător, surdină, pârghie sau levier, iată câteva elemente de tehnică a construcției aflată în mecanismul primelor pianoforti create de Cristofori. Elemente esențiale care se regăsesc în principiul constructiv al pianelor moderne. În plus, în anul 1720 Cristofori inventează principiul „pedalei celeste”, adică atenuarea sunetului prin deplasarea tastaturii, mecanism ce funcționează și astăzi la pianele cu coadă, sub acțiunea pedalei stângi
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
alt sunet. Pilot, eșapament, prinzător, surdină, pârghie sau levier, iată câteva elemente de tehnică a construcției aflată în mecanismul primelor pianoforti create de Cristofori. Elemente esențiale care se regăsesc în principiul constructiv al pianelor moderne. În plus, în anul 1720 Cristofori inventează principiul „pedalei celeste”, adică atenuarea sunetului prin deplasarea tastaturii, mecanism ce funcționează și astăzi la pianele cu coadă, sub acțiunea pedalei stângi., Din păcate, invenția specială a lui Cristofori avea să treacă prea puțin observată, mai degrabă ca o
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
principiul constructiv al pianelor moderne. În plus, în anul 1720 Cristofori inventează principiul „pedalei celeste”, adică atenuarea sunetului prin deplasarea tastaturii, mecanism ce funcționează și astăzi la pianele cu coadă, sub acțiunea pedalei stângi., Din păcate, invenția specială a lui Cristofori avea să treacă prea puțin observată, mai degrabă ca o curiozitate, fără să se bucure de succes comercial, iar meșterul s-a întors curând la fabricarea de clavecine, din a căror vânzare a trăit tot restul vieții, până la 27 ianuarie
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
tradus în limba germană de către Mattheson și publicat în Critica musica, în 1722. Iar dacă meșterii timpului călătoreau puțin, în schimb ei se informau citind presa. Pe această cale a luat cunoștință Gottfried Silbermann din Dresda de instrumentele lui Cristofori. El a adaptat principiul, ferindu- se să-l menționeze pe autor, a lucrat zeci de ani cu obstinație pentru a perfecționa noul instrument, l-a supus în repetate rânduri analizei critice a lui Bach, s-a ambiționat și a reușit
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
succesul. Dar marile perfecționări vor fi realizate de doi elevi si săi, Stein și Zumpe. Aceștia vor dezvolta în paralel cele două mari școli de constructori de piane, școala vieneză și cea anglo-saxonă. Aproape ignorată în timpul vieții sale, invenția lui Cristofori câștigă teren în deceniile următoare, iar faima inventatorului crește post-mortem. Astfel încât la 7 mai 1876, într-unul din lăcașurile bazilicii Santa Croce din Florența este pusă o lapidă înfățișând un ciocănel de acordaj. Pe ea se poate citi următoarea inscripție
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
în deceniile următoare, iar faima inventatorului crește post-mortem. Astfel încât la 7 mai 1876, într-unul din lăcașurile bazilicii Santa Croce din Florența este pusă o lapidă înfățișând un ciocănel de acordaj. Pe ea se poate citi următoarea inscripție: „A Bartolomeo Cristofori / Cembalaro da Padova / che / in Firenze nel MDCCXI / inventό / il clavicembalo con Piano e Forte/.” Spre pioasa aducere aminte a pleiadelor de pianiști de pretutindeni .
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
poemelor au fost prezentați de Irène Gayraud. Au fost interpretate opus-uri semnate de: François Bousch (Franța): Que nous sommes - versuri: Jacques Rancourt (Quebec/Franța), Victor Alexandru Colțea (România): Marele Îngrozitorul Poem, pentru mezzo- soprana, saxofon și pian - versuri: Ion Cristofor (România), Jean-Luc Darbellay (Elveția): Passants de haute nuit - versuri: Cécile Oumhani (Franța/ Tunisia) și Contre- jour - versuri: Claude Held (Franța), ambele pentru recitator și cor de basset, Dan Dediu (România): If it were given..., pentru mezzosoprana și trei saxofoane - versuri
Muzic? rom?neasc? la Paris by Sorin LERESCU [Corola-journal/Journalistic/83854_a_85179]
-
de știință, care au demonstrat eficiența acesteia într-un studiu publicat miercuri. Se știe că vikingii au parcurs mii de kilometri, navigând în direcția Islandei și a Groenlandei, și au descoperit fără îndoială America de Nord în jurul anului 1000, cu mult înainte de Cristofor Columb. Însă abilitatea lor de a naviga fără busolă pe distanțe atât de lungi și în condiții nefavorabile (noapte polară, furtuni, căderi de zăpadă, etc.) a rămas învăluită în mister până în zilele noastre, scrie Pe lângă excelentele cunoștințe astronomice și maritime
Piatra Soarelui a vikingilor nu mai reprezintă o simplă legendă () [Corola-journal/Journalistic/68430_a_69755]
-
în programe de specializare pentru cei care apoi lucrează în companiile voastre. Statele investesc în infrastructura tehnologică necesară serviciilor online", a arătat el. Sarkozy a mai spus că Internetul a schimbat lumea așa cum au făcut-o călătoriile unor exploratori precum Cristofor Columb.
Sarkozy vrea introducerea cenzurii pe internet, pe banii contribuabililor () [Corola-journal/Journalistic/60494_a_61819]
-
Paști; 14 mai - Apariția Sfintei Fecioare Maria la Fatima. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 8 mai - Sf. Ap. și Ev. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare († 445); Fericitul Ieremia Românul († 1625); 9 mai - Duminica 5 a Paștilor (a Samarinencei); Sf. Prooroc Isaia; Sf. Mc. Cristofor (sec. III); 11 mai - Sf. Mc. Mochie; Întemeierea Constantinopolului (330); 13 mai - Apariția Sf. Fecioare Maria la Fatima (1917); Sf. Mc. Glicheria († 161); 14 mai - Sf. Mc. Isidor din Chios († 250). BISERICA EVANGHELICĂ 9 mai - Duminica Kantate. CULTUL MOZAIC 8
Agenda2004-19-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282404_a_283733]
-
poeții preferați și, fără să-și dea seama, scrie în maniera lor fără cea mai mică detașare, și nu neapărat ironică. Ar fi putut fi intertextual și poate abia atunci am fi vorbit de postmodernism, căci ironia pe care Ion Cristofor o identifică, în prezentarea de pe coperta patru, drept semn al postmodernității tânărului poet este mult prea insuficientă. Din păcate, poezia lui Nichita a fost și este atât de pastișată, încât un volum în plus chiar că nu mai înseamnă nimic
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
promisiunea unor sclipiri, Frica de sferă este un debut cel puțin nerelevant. Constantin Popescu - Mesteci și respiri mai ușor..., Cuvânt înainte de Bogdan Ghiu, Editura Cartea Românească, 2002. 272 p., 60.000 lei Alex Moldovan - Frica de sferă, Prezentare de Ion Cristofor, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003. 66 p.
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
Nightlosers, Cargo. Ca și anul trecut, manifestarea se va desfășura sub sloganul „Salvați Vama Veche“, prin care se cere autorităților sistarea construcțiilor pe faleză în scop turistic, dar și salvarea localității de invazia kitsch-ului. A. M. G. Paradisul descoperit de Cristofor Columb l Flamingo, corali sau orhidee? Toate le găsiți în insula Cuba „Este cel mai frumos loc pe care l-am văzut vreodată! “, ar fi exclamat Cristofor Columb în 1492, când privirea sa a zărit pentru prima dată insula Cuba
Agenda2004-34-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282800_a_284129]
-
dar și salvarea localității de invazia kitsch-ului. A. M. G. Paradisul descoperit de Cristofor Columb l Flamingo, corali sau orhidee? Toate le găsiți în insula Cuba „Este cel mai frumos loc pe care l-am văzut vreodată! “, ar fi exclamat Cristofor Columb în 1492, când privirea sa a zărit pentru prima dată insula Cuba. Și nici acum nu sunt mulți cei care ar avea argumente solide pentru a-l contrazice. Poeți sau diplomați deopotrivă au fost atrași de misterioasa insulă, în timp ce
Agenda2004-34-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282800_a_284129]
-
în general pentru tot ceea ce înseamnă sporturi nautice, iar plajele necălcate încă de piciorul omului și stâncile de corali adaugă un plus de farmec. Holguín este denumirea de astăzi a ținutului în care a ajuns pentru prima dată în Cuba Cristofor Columb. Culorile predominante ale unei imagini luate de aici ar fi verdele intens al vegetației, în contrast cu auriul nisipului și cu tonurile de albastru pur ale mării. Poate cea mai impresionantă regiune a Cubei este Pinar del Río, care găzduiește nu
Agenda2004-34-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282800_a_284129]
-
cele din urmă la Cairo, în ajunul cuceririi acestuia de către armatele otomane. Într-una dintre aventurile sale, Hassan poposește în Roma Papei Leon X, care îl botează Leo Africanul. Drumurile protagonistului aduc o sumedenie de personalități contemporane, printre care și Cristofor Columb, familia Medici, Martin Luther. Amin Maalouf: Leon Africanul. Editura Polirom, Iași, 2005. Preț: 23,90 lei.
Agenda2006-03-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284655_a_285984]
-
dea la iveală partea nevăzută din firea fiecăruia, într-o suită de întîmplari tragicomice. Povestirile "occidentale", îmbibate de livresc, recurg la reciclări de personaje, situații devenite un bun comun al culturii europene și clișee în era imaginii: Hamlet și Yorick, Cristofor Columb și regina Isabela. Rushdie nu-și reprimă plăcerea de a jongla cu semnele trecutului, de a le reinventa. Parodia și pastișa, asocierile de bazar exotic iau locul umorului sec din narațiunile lui Julian Barnes. Juxtapunerea lumii orientale și occidentale
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
Gheorghe Grigurcu Ion Cristofor (n. 1952) ne oferă o foarte consistentă cercetare închinată lui Aron Cotruș, al cărei miez îl constituie, așa cum se cuvine, evaluarea poeziei acestuia. în ce măsură poetul care, în interbelic, se bucura de-o popularitate la superlativ, atrăgînd publicul aidoma unui magnet
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]