206,013 matches
-
diferit, spre exemplu, de folclorul muzical urban contemporan sau de charturile cu șlagărele muzicii pop-, rock- sau jazz. footnote>. Putem constată aici o contradicție între (a) imaginea haosului, aceasta înțeleasă, la limită, drept imposibilitatea de a identifica o sumă de criterii obiective și de ancorare pe solul ferm al certitudinii și (b) lista lui Kramer în care claritatea cu care sunt formulate aserțiunile sugerează existența unui referent repertorial și, implicit, nume de compozitori pe care această listă, în totalitatea ei, le
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Într-un al doilea sens, nici aceasta din urmă lista nu oferă un algoritm, o cheie de lectură care ne-ar permite o identificare și diferențiere a fenomenelor de substanță modernista de cele postmoderniste. Altfel spus, nu ne ajută cu criteriile prin care am putea opera o selecție, pentru că prin extrapolare să putem asambla o imagine clară a perioadei postmoderne în specificitatea diferențiată a acesteia. În concluzie, nici a doua lista nu clarifica lucrurile și se prezintă ca fiind eterogena. În
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
experimentalista persistă prin perpetuarea și permanentizarea radicalismului conceptual și a strategiilor prospective în căutarea noutății și insolitului. Toate cele patru filoane își formulează (sau inventează) miza printr-o susținută negociere concentrată atât pe problema accesibilității și inovării, cât și pe criteriul (eliminatoriu al) narativismului (formulat de Lyotard<footnote Jean-François Lyotard, "Musique et postmodernité", în: Surfaces, vol. VI. 203 (v.1.OF - 27/11/1996). footnote>), esteticile fiecărui filon apropiindu-se sau îndepărtându-se de problema asimilării de către publicul receptor prin gradele
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
la postmodernism - George Rochberg, Luciano Berio, György Ligeti, Mauricio Kagel, Karlheinz Stockhausen, Luigi Nono sau John Adams, fie despre concepția componistica „multifațetată” a lui John Zorn). Altfel spus, nici un compozitor din cei enumerați mai sus nu se conformează decât parțial criteriilor formulate în lista lui Kramer sau în lista lui Mahnkopf. Este vorba aici nu atât despre o simplă diferențiere (tonal-atonal sau modern-postmodern) și nici măcar de una dublă (modern-postmodern, cu o diferențiere ulterioară în interiorul postmodernismului muzical), cât despre o diferențiere triplă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
diferențiere (tonal-atonal sau modern-postmodern) și nici măcar de una dublă (modern-postmodern, cu o diferențiere ulterioară în interiorul postmodernismului muzical), cât despre o diferențiere triplă în interiorul aceleiași perioade (postmoderne), iar ambele liste nu pot fi considerate drept totalizante și pe deplin relevante, de vreme ce criteriile pe care acestea le conțin corespund unui sau altui compozitor doar într-un mod selectiv și se prezintă a fi mai degrabă „mozaicate” decât „monolitice”. Este o cu totul altă situație față de aceea a clasicismului vienez sau al romantismului austro-german
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
modul interesat și implicată în linearitatea unei concepții cauzale, într-o continuă raportare antagonistă-concurențială atât la trecut, cât mai ales - la prezent în intenția de a determina o poziționare privilegiată. Concepția temporalității în postmodernitate refuză privilegiul canonizant, precum și excluderea pe criterii valorice și rezidă mai degrabă în imaginea unei echitemporalități generalizate că o imensă "bolta" istorică-temporală sub care își regăsesc propriul loc legitim ansamblurile mini-temporale, precum și mini-istoriile lor. Toate aceste mini-temporalități sunt scoase în afara competiției progresiste-liniare și le este restituită totalitatea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Diego) formulează imaginea mai multor stări modale ale postmodernității pornind din anii '60 și până la nivelul anilor '80, atunci când sfârșitul modernismului avangardist a devenit vizibil: 1. Un prim postmodernism, de reacție, constă în respingerea nevoii constante de transformare și originalitate (criteriu modernist), dificultatea crescândă și abordarea (pur) intelectuală a moderniștilor determinând revenirea la o muzică mai tradițională și accesibilă: George Rochberg - forme și sintaxa tradițională, David Del Tredici și Ellen Zwillich - revenirea la tonalitate și narativismul convențional, William Bolcom - integrarea idiomurilor
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
lucrare nu reprezintă un simplu agrement muzical, ci simultan, în sensul unei duble codificări, se adresează cunoscătorilor care pot avea plăcerea "descifrând" acest joc al posibilitățăților. Este o indicație clară în direcția manierismului, 2. Narativismul nu este doar un simplu criteriu al postmodernității, ci și al modernității secunde, 3. Soluționarea problemelor formei este, probabil, cea mai dificilă sarcina pentru o lucrare postmodernă, în ideea unei imposibilități de mediere internă între referințele la un material extern și forma autonomă. Cea mai inteligentă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Klaus Huber, nu este suficient că lucrarea să fie considerată postmodernă, 5. Trebuie să distingem între utilizările izolate ale ironiei și o lucrare cu un caracter completamente ironic.", în: Mahnkopf, Idem, pag. 6. footnote>.. Într-un prim moment, ca un criteriu revelator ne servește însăși titulatura perioadei - postmodernitatea - care scoate în prim plan descendentă genealogica a postmodernității din a treia avangardă (1945-anii '60). Astfel, într-un prim moment am putea concepe postmodernitatea în calitate de răspuns la situația din etapă imediat premergătoare. Spre
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
deschise, departe de a fi soluționată în termenii unei inerții de reprezentare lineara a stării de lucruri. Rămâne, însă, deschisă și extrem de acută problemă dezamorsării ambiguității și confuziei atât în planul periodizărilor, cât și în planul unei viziuni organizate pe criterii definite cu claritate, imagine în care fiecare fenomen și-ar ocupă locul care i s-ar cuveni. 3. Ambiguitatea ca instrument euristic în inventarea unei postmodernități accesibile Traiectoria ideatica parcursă în paginile precedente determina o deplasare a privirii de la încercarea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
peisaj într-o zi senina și ar deformă imaginea însăși determinând o explicabila frustrare. (1) O primă idee ar fi clarificarea modului în care postmodernitatea s-ar defini în raportul ei cu modernitatea. Într-un mod cu totul paradoxal, un criteriu relevant ar fi unul termic și o simplă luare a temperaturii clarifica lucrurile într-un mod eficient. Așa cum am menționat mai sus, avem de a face cu un ansamblu de fragmente "răcite"ale modernității, suspendate într-un vid conceptual și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
care într-un număr de scrieri sunt valorizați că și artiști prin definitie postmoderni. Este vorba despre John Cage, Iannis Xenakis, Alfred Schnittke, precum și despre membrii școlii minimaliste americane - Philip Glass, Terry Riley, Steve Reich și La Monte Young. Conform criteriului genealogic, al identității și provenienței, toți sunt compozitori moderniști din mai multe motive: (a) Fiecare dintre cei menționați mai sus își formulează propria ideologie, estetică și stil în termenii unei raportări critice prin negarea exclusivă a referentului determinant care era
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în ipostaza ei de hegemon în interiorul celei de a treia avangarde. În afară de Alfred Schnittke (orientarea polistilistică) și, poate, Iannis Xenakis (muzică stocastica), John Cage și minimaliștii aparțin de orientarea experimentalista, astfel încât cu toții își formulează propriile estetici ca imagine negativă a criteriilor complexității, ultradeterminismului și incomprehensibilității că efecte implicite unei scriituri de tip pan-serial. Atitudinea lui John Cage se concentrează pe expulzarea radicală a controlului procesual, concepția lui culminând în egală măsură în aleatorismul necontrolat (intuitivism sau chance music, principiu bazat
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
la postmodernitate, mai ales în situația în care cazul curentului minimalist relevă într-un mod radical problemă compatibilității între gândirea stilistica și mentalitatea postmodernă soluționând-o într-un mod negativ. Minimalismul american ridică aceeași problemă a determinantei stilistice că un criteriu de identificare. Aparținând ultimei avangarde moderniste, în opinia lui Kyle Gann minimalismul se prezintă drept un ultim nou stil identificabil în istoria muzicii<footnote Kyle Gann, New Musical Currents Since Minimalism, Bard College, Fall 1998, în: Robert Fink, (Post-) minimalisms
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
urmează sfârșitul istoriei muzicale: fără orientări principale (mainstreams), fără progresie stilistica, doar o perioadă indefinibila a unei staze fluctuante pe a cărei durată vor apărea mai multe stiluri, artiștii vor avea libertatea de a se deplasa liber între ele, iar criteriul succesului va fi elegantă și nu originalitatea<footnote Robert Fink, pp. 539-540. footnote>. Astfel, predicția lui Meyer s-a formalizat în ceea ce cunoaștem astăzi drept postmodernism muzical, care la rândul lui angajează două problematizări importante în legitimarea lui prin două
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
că succesiune de concepții stilistice organizate în imaginea unei progresii liniare. Iminentă unor posibilități alternative de definire a fenomenului muzical precum parametrismul sau/și stilematismul (termenii ne aparțin - O.G.) că oglindire a stării fragmentate a câmpului activităților muzicale savante. Criteriul accesibilității că "arbitru" în lupta pentru succesul comercial. Progresul tehnologic tot mai avansat în materie de hardware și software (echipament electronic de mixaj și generare timbrala, compoziția "computerizată", expansiunea genurilor muzicii electronice - albume de muzică electronică experimentală - Aphex Twin, Chemical
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Stockhausen; în: Mahnkopf, Idem., pag. 10. footnote>, în postmodernitate este negat principiul adevărului. Postmodernitatea operează cu negația, iar principiul non-adevărului poate fi detaliat prin termeni că: ironia, minciună, șmecheria, falsitatea, ipocrizia, bășcălia - în toate aceste cazuri excluderea adevărului rămânând un criteriu decisiv în situarea înafara avangardei"<footnote Mahnkopf, Idem., pp. 4-5. footnote> (pp. 4-5). Modernitatea secundă neagă negația adevărului în postmodernitate, astfel relevându-se tendința de de-postmodernizare în primul deceniu al secolului XXI. Astfel, termenul "modernitatea secundă" se referă, în orice
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
cu 18,2% l Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a aplicat, de la începutul acestui an, 29 de sancțiuni contravenționale, iar numărul petițiilor primite de C.N.C.D. în acest an a crescut cu peste 100, ajungând la 243, cele mai multe vizând discriminarea pe criterii de vârstă, sex, etnie și naționalitate l Conform datelor furnizate de I.N.S. , în primul semestru al anului, numărul vizitatorilor străini în România a fost de 2271,4 mii, în creștere cu 15,6% comparativ cu semestrul I al anului 2002
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
la nivelul municipiului Timișoara sunt înregistrate circa 2 000 de cereri de locuințe pentru cazuri sociale - tineri sau tineri căsătoriți. Aceștia se află pe listele sociale ale Primăriei. Pentru locuințele construite prin A.N.L. în regim de închiriere pentru tineri criteriile de repartizare au vizat în special tinerii cu studii superioare și cu posibilități materiale (care pot achita taxele și chiria pentru locuințele respective, sume care sunt destul de mari). Închirierea acestora pe un termen de cinci ani este un alt inconvenient
Agenda2003-34-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281361_a_282690]
-
Controalele în instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor vor continua și în perioada următoare. O. NICA În sprijinul bolnavilor de diabet l Automonitorizarea tratamentului Prin Ordinul nr. 644 ( M.O. nr. 574/2003), Ministerul Sănătății a aprobat Criteriile de includere în programe a pacienților în vederea automonitorizării, precum și a femeilor gravide și copiilor care vor beneficia de pompe de insulină. Potrivit noului act normativ, criteriile de includere în program a pacienților în vederea automonitorizării sunt l diabet zaharat tip I
Agenda2003-34-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281366_a_282695]
-
tratamentului Prin Ordinul nr. 644 ( M.O. nr. 574/2003), Ministerul Sănătății a aprobat Criteriile de includere în programe a pacienților în vederea automonitorizării, precum și a femeilor gravide și copiilor care vor beneficia de pompe de insulină. Potrivit noului act normativ, criteriile de includere în program a pacienților în vederea automonitorizării sunt l diabet zaharat tip I la copii și adolescenți l diabet zaharat tip I, indiferent de vârstă cu: insulinoterapie în prize multiple, autoajustarea zilnică a dozelor în funcție de automonitorizare; educație terapeutică și
Agenda2003-34-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281366_a_282695]
-
dozelor de insulină în funcție de automonitorizare; educație terapeutică și aderență la programul terapeutic l diabet zaharat tip I, cu insulinoterapie convențională l diabet zaharat tip I, cu insulinoterapie convențională. Pentru femeile gravide și copiii care vor beneficia de pompe de insulină, criteriile sunt următoarele l copii cu diabet zaharat tip I, la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă l copii cu diabet tip I labil, cu diabet tip I și hipoglicemii recurente, cu diabet zaharat tip I și
Agenda2003-34-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281366_a_282695]
-
diabet tip I și hipoglicemii recurente, cu diabet zaharat tip I și cu insulinorezistență marcată, la care nu se poate realiza controlul glicemic (prezența fenomenului „dawn“ și persistența hemoglobinei glicate Alc la valori peste 8%). În același ordin sunt prezentate criteriile ce trebuie îndeplinite în cazul tratamentului temporar al diabetului. OCTAVIAN NICA Clasificarea medicamentelor l În funcție de condițiile de eliberare Prin Ordinul ministrului sănătății nr. 679/2003 au fost aprobate Reglementările privind clasificarea pentru eliberarea produselor medicamentoase de uz uman. Orice produs
Agenda2003-34-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281366_a_282695]
-
care își desfășoară activitatea în mediul rural, prin asigurarea gratuită a acestor servicii. Reorganizarea și modernizarea agenților locale pentru ocuparea forței de muncă, care a început, în luna august 2002, se va finaliza în septembrie 2003 și va răspunde următoarelor criterii de calitate: descentralizarea serviciilor de ocupare; acces cu mijloace de transport auto și/sau feroviar; timpul mediu de deplasare de 45 de minute de la domiciliu la agențiile teritoriale; timpul mediu de așteptare de 15 minute. Totodată, vor fi reamenajate clădirile
Agenda2003-34-03-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281383_a_282712]
-
persoana juridică și nu este venit impozabil pentru persoana fizică. Plăți în avans l Din fondurile publice Prin Hotărârea nr. 851/17 iulie 2003, Executivul a modificat și completat H.G. nr. 264/2003 privind stabilirea acțiunilor și categoriilor de cheltuieli, criterii, proceduri și limite pentru efectuarea de plăți în avans din fonduri publice. Astfel, în cazul existenței unor contracte ferme încheiate în condițiile legii, în cazul serviciilor de traducere și editare în străinătate de opere literare, științifice, filozofice și tehnice ale
Agenda2003-35-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281399_a_282728]