51,468 matches
-
nici impozit. Prin urmare, singura alternativă de a delimita în mod adecvat natura juridică a contribuției este aceea de altă prestație, în sensul art. 56 alin. (3) din Constituție. Or, conchid autoarele excepției, întrucât în cazul adoptării ordonanțelor de urgență criticate nu s-a indicat situația excepțională, se încalcă textul constituțional anterior menționat. ... 53. Cu referire la această critică, se observă că aplicabilitatea art. 139 alin. (1) din Constituție se limitează la două categorii de bugete, respectiv bugetul de stat și
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
noiembrie 2015, paragraful 21). Această marjă de apreciere este aplicabilă nu doar în examinarea conținutului propriu-zis al reglementării, ci și în evaluarea urgenței și a situației extraordinare care au determinat Guvernul să intervină prin adoptarea celor două ordonanțe de urgență criticate. Prin urmare, sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate în prezenta cauză. ... 59. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
ridicată de Elena Popa și Ioan Popa într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii împotriva unei soluții de clasare dispuse de procuror prin ordonanță. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul legalității, egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate și dreptul la un proces echitabil. În acest sens, arată că ori de câte ori formulează o cerere cu privire la administrarea de probe, organul de urmărire penală o respinge pe
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 7. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 100 alin. (4) și ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Astfel, arată că textele de lege criticate nu sunt lipsite de previzibilitate, se aplică în mod egal tuturor destinatarilor cuprinși în ipoteza normelor, iar în cauză nu se pune problema restrângerii exercițiului dreptului de proprietate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 100 alin. (4): (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probațiunii din cauză; ... b) se apreciază că pentru dovedirea elementului
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
și în altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații concludente și utile privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei alte infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2). “ ... 16. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și art. 124 alin. (3), potrivit căruia judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 237 din 8 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 28 mai 2021, Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
Codul de procedură penală, prin supraveghere tehnică se înțelege utilizarea uneia dintre metodele prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a)-d) din același act normativ. Din interpretarea sistematică și teleologică a prevederilor anterior menționate rezultă că dispoziția de lege criticată are în vedere datele rezultate din măsurile de supraveghere tehnică, privite ca procedee probatorii permise și reglementate de Codul de procedură penală. ... 19. În continuare, Curtea a reținut că datele rezultate din măsurile de supraveghere tehnică se pot folosi și
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
măsura supravegherii tehnice reprezintă una dintre garanțiile minime pe care legea trebuie să le prevadă pentru a fi în concordanță cu dispozițiile art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Ca urmare, precizarea în cuprinsul textului criticat a naturii cauzei în care pot fi folosite datele rezultate din măsurile de supraveghere tehnică dispuse în altă cauză, precum și limitarea folosirii acestora la acele cauze care privesc infracțiunile prevăzute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
titlul științific de „doctor“ este un act administrativ individual, care, odată intrat în circuitul civil, produce efecte juridice, iar retragerea acestuia reprezintă, în realitate, o revocare a unui act administrativ emis anterior. În aceste condiții, retragerea titlului, reglementată de textul criticat, constituindu-se într-o revocare a acestuia, reprezintă o încălcare a drepturilor subiective, garantate de lege, aparținând beneficiarului actului. Se încalcă, astfel, principiul stabilității raporturilor juridice, se creează insecuritate în circuitul civil și se lasă la dispoziția autorității emitente existența
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
dobândit titlul științific de „doctor“. ... 7. Revocarea astfel realizată lasă loc unei marje discreționare în condițiile în care textul nu permite identificarea situațiilor concrete în care se poate aplica măsura retragerii titlului de „doctor“. ... 8. Se mai arată că textul criticat nu este clar, precis, previzibil și coerent, ceea ce generează confuzie și incoerență în aplicare. În acest sens se menționează că legea stabilește trei acte care au ca rezultat pierderea titlului de „doctor“, și anume: „ordinul de retragere“, „dispoziția de
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat și art. 69 din codul antereferit prevăd că ministrul are obligația de a lua o asemenea măsură. Se consideră că lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a textului criticat a condus la apariția unei astfel de situații, care reprezintă o deturnare a scopului legii de la voința legiuitorului. ... 10. Se consideră că textul criticat nu asigură garanțiile necesare împotriva arbitrarului, lasă loc aplicării discreționare, generează incoerență și confuzie privind
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
lua o asemenea măsură. Se consideră că lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a textului criticat a condus la apariția unei astfel de situații, care reprezintă o deturnare a scopului legii de la voința legiuitorului. ... 10. Se consideră că textul criticat nu asigură garanțiile necesare împotriva arbitrarului, lasă loc aplicării discreționare, generează incoerență și confuzie privind limitele puterilor conferite și atribuțiile autorităților implicate în procedura retragerii titlului de „doctor“, pe baza unor pretinse aspecte de nelegalitate la emiterea acestuia. Lipsa de
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
obligația, de a lua măsura retragerii titlului de „doctor“ atunci când constată nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională. Totodată, făcându-se referire la Decizia Curții Constituționale nr. 624 din 26 octombrie 2016, paragraful 52, se arată că textul criticat încalcă principiul stabilității raporturilor juridice sub aspectul lipsei de claritate a condițiilor care atrag retragerea titlului de „doctor“, întrucât procedura de verificare a respectării standardelor de calitate sau de etică profesională nu este reglementată prin lege, ci prin acte normative
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
juridică inferioară acesteia, iar Ministerul Educației nu este obligat să dispună retragerea titlului, astfel că aplicarea sancțiunii este circumstanțiată sever de criterii de oportunitate, fapt care ar putea conduce la aplicarea discreționară a legii. ... 13. Se mai subliniază că textul criticat este neconstituțional în măsura în care retragerea titlului de „doctor“ are caracter sancționator și este consecința nerespectării procedurilor sau a standardelor de calitate sau de etică profesională. ... 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
de neconstituționalitate ridicate. ... 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
din Legea nr. 1/2011]. Legea operează, așadar, cu două noțiuni distincte, respectiv „titlul de doctor“ și „diploma de doctor“, pentru fiecare dintre acestea reglementând o procedură diferită de desființare. ... 20. Cu privire la desființarea titlului de doctor, textul de lege criticat prevede că, în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate lua măsura retragerii acestui titlu, iar acesta încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a acestuia
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
funcție, pentru dobândirea unei calități profesionale, a unui statut profesional, iar, uneori, are implicații inclusiv sub aspect patrimonial, acolo unde legiuitorul a înțeles să gratifice persoana care posedă titlul de doctor cu sporuri salariale corespunzătoare acestei pregătiri științifice. ... 26. Textul criticat reglementează retragerea titlului de doctor, indiferent dacă actul respectiv a intrat sau nu în circuitul juridic și a produs sau nu efecte juridice. Din moment ce organul emitent îl desființează pentru motive anterioare emiterii sale (nerespectarea standardelor de calitate sau
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea. ... 34. Ca premisă, Curtea reține că, odată ce s-a stabilit că numai instanța judecătorească poate anula titlul/diploma de doctor care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, rezultă că textul criticat se aplică numai în privința titlurilor/diplomelor care nu au intrat în circuitul civil și nu au produs efecte juridice și care pot fi revocate pentru motivele antereferite de instituția emitentă a actului. ... 35. Cu privire la înțelesul acestei sintagme, Curtea
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
excepției de neconstituționalitate autorii acesteia apreciază că prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017 Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu realizează o simplă și legală interpretare a dispoziției criticate, ci adaugă în mod nepermis la lege, lărgind sfera persoanelor care pot fi asimilate funcționarilor publici. Cu toate că legiuitorul a prevăzut în mod expres care sunt condițiile necesar a fi îndeplinite pentru ca un simplu funcționar să fie asimilat
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 11 iulie 2017. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal“. ... 21. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 21
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]