3,585 matches
-
opri panica ce îi cuprinsese, însuș pașa Vali s-a avântat înainte în fruntea gărzii sale. Lupta se dădea de pe cai corp la corp numai cu săbiile. în toiul încleștării l-am văzut pe Dimitrie Tarangul apropiindu-se de pașă, croindu-și drum printre călăreții din gardă, și pașa cu Dimitrie se prăbușiră în învălmășeală. Moldovenii reușiră să schimbe soarta noastră cu mult curaj, însă cu pierderi foarte mari. Printre cei căzuți era și Dimitrie Tarangul. Pe morți i-am lăsat
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
furia iubirii mele neasemuite, o izbeam și sângele șiroia pe fața sa și deodată mă simțeam eliberat, mântuit, împlinit, era ceva extraordinar, ca și când aș fi făcut dragoste cu ea, aproape ajungeam la ejaculare, ea mi-a fost sortită, ea era croită pentru mine și în afara dragostei mele, în afara imperiului pe care îl țesusem pentru ea, un imperiu cu doi locuitori, eu și ea, nu mai era permis să se miște, nu mai avea unde să plece dincolo de ființa mea care trebuia
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
Dulce-alunecând pe-o fereastră, Însoțită de ramul și râul, Fără aripi pe dor se prelinge - Aur dat în pârg străluce brâul, Mistuind-o,-n jertfă o prelinge Iat-o plantând un cântec, un altul, Și-i toată zbatere astrală - Calendar croiește din înaltul, Și-o rugăciune-n strai de gală. Se-ntoarce-n pumn cu cer pentru pământ - Buchet de curcubeu sub glie, De Dumnezeu hrănită. Zboru-i sfânt La rădăcină-i torță vie, Cioplind vârsta, cuib de-nțelepciune, Cerul din noi
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
situează între modelul civilizației franceze și cel al culturii germane: "Cu o burghezie firava, adesea majoritar alogena, România a fost și a rămas cea mai compactă societate rurală și agrara din Europa. Cu (această situație socială n.n.), a trebuit sa croim o națiune modernă. Modelul a fost civilizația franceză, mijlocul a fost însă cultură germană. Ceea ce a rezultat a fost o construcție culturală a națiunii, care își găsea sursă și legitimitatea în cultura populară, adică țărăneasca. Adică ceea ce numim astăzi o
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ilicită'? Și, în cele din urmă, nu este oare o astfel de încercare de introducere ilegală profund lipsită de respect, chiar revoltătoare, date fiind preferințele tale adesea exprimate cu privire la nemântuiți, nerezonabili, dependenți de diferite substanțe, chiar nenăscuți, loviți de sărăcie, croiți grotesc, o lume umană în cel mai înalt grad?" Baudelaire a răspuns la această întrebare în fragmentul din poemul O călătorie în Cytera cu care am și început, dar ca să înțelegem mai bine în ce fel a făcut acest lucru
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
liricii până în prezent?" Observații similare se fac, în editorial, în legătură cu proza: "Nici proza unora dintre exponenții noului val nu este mai brează. Însăilată în grabă, cu materialele și arhitectura cele mai ieftine, fără miză, împănată, la fel de provocator, cu scene licențioase, croită după tipare hollywoodiene, în care prevalează faptul asupra imaginației, neconcludentă din punct de vedere stilistic, ea se chinuie să ne sară cu stridență în ochi" etc. În sfârșit, este amendată și critica literară agresivă practicată de unii autori tineri: "O
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
un prinț celest. mai grăiește doar prin manuscrise că aevea-i dus...mortua est. LA UMBRĂ LUI MIHAI în fața Bisericii Sfanțul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou frate MIHAI ! cum îți e prin colțul tău de răi ce ți l-au croit aici românii buni, unde n-avem datini nici străbuni ? n-avem plaiuri, ca la Ipotești, dar tu poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare, aduc și-aici verile cu soare. unde ne sunt Dunărea, Carpații ? ne-am lăsat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
totul, Parisul anilor șaizeci cu boema lui, cu avânturile revoluționare, cu emigranții latino-americani, cu tinerii dezamăgiți de mirajul unei vieți deloc ușor de trăit pe malurile Senei, Madridul unor cartiere dubioase în anii optzeci, cu artiști care vor să-și croiască un drum în lumea artelor scenice, cu lipsa de moralitate și corupția de care te izbești la tot pasul. Dar cea mai recentă carte a lui Llosa e și un roman al deziluziilor: deziluzia în iubire, în politică, în orice
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
oglindă pentru că, pe drumul descoperirii în numele căreia Tessa își riscase viața, descoperirea identității ei secrete e paralelă cu construirea unei identități alternative pentru Justin. Și, în ultimă instanță, aceasta pare a fi identitatea autentică. Restul ,suporturilor umane" pe care diplomatul se croise se dovedesc a fi calapoade specioase: prietenul din misiune, Sandy, ale cărui intenții privind-o pe Tessa nu erau tocmai ortodoxe, Pellegrin (un excelent Bill Nighy), uns cu toate alifiile diplomatice și ascunzând senin un genocid. Drama protagonistului constă - ca
Primul grădinar ideal(ist) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10993_a_12318]
-
vor dreptate Făcând lumina una cu pământul! ți-am scris apoi tăcerile cu sete, Sub chipul mamei, sus, pe un perete, Ca să nu uiți să îmi răspunzi îndată! Ai rătăcit și cerul și cărarea, Pe care-n somn eu îți croisem zarea: Mă tem de tine, inimă-nșelată! SONETUL XX Mă vrei smerit, dar hoț! Mă lasă-n pace! Hălăduiesc prin crânguri de poveste, Virtuți nu am, dar inima îmi este Ocnașă-n piept. Pe tine doar te place! Mă vrei apoi un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și asta, cîtă vreme genul proxim al aproape oricărei discuții, de la ,partizanatele" canaliei de cozi, pîn' la foiletonistica de ziar ori revistă, este pusul țării la cale (prin ,țară" puteți înțelege orice...). Da, numai că deosebirea dintre niște ,geometrii" minimale, croite din refuz (vasăzică punct) și alternative (vasăzică virgulă), îndeajuns pentru dansurile propriu-zis politice, ba pe stîngul, ba pe dreptul, și Îndreptări de stînga stă în relativizarea prin ,amendă" culturală. Nu citesc, aici, altfel spus, păreri de analist (fie și pentru că
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
apărute la mijlocul deceniului nouă al secolului XX. Scriitorii ,desantați" de Ovid S. Crohmălniceanu au impus în proza scurtă românească un alt tip de scriitură și un alt mod de abordare a realității înconjurătoare. ,Realismul" optzeciștilor este unul în cheie minoră, croit de un scriitor care lucrează cu uneltele la vedere și nu ezită să transmită, ori de cîte ori simte nevoia, mesaje din propriul său laborator de creație. Literatura nu mai este rodul observării directe a lumii înconjurătoare. Ea devine un
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
ideea de un tinerel anarhic și dezordonat, Raskolnikov care, îmbibat, fanatizat de exemplul napoleonian, decide într-un articolaș pe care-l publică într-un ziar - deci în forme articulate, noționale și nu metaforice! - că fiecare are dreptul de a-și croi un destin, iar crima poate servi la aceasta! Fanatizat de viața și cariera nemaipomenită a acestui fiu al unui modest avocat din Insula Corsica, locotenent de artilerie care a profitat cu dârzenie și geniu de valurile post-revoluționare și de confuzia
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
a versurilor. Sonetul I are gravitatea și solemnitatea unui incipit de epopee: „Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/ Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!// Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.// Plânsu-mau iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
curtea castelului Fürstenberg, unde Berg face un scurt popas până la Îmbrățișarea sa cu Brigach, la ieșirea din orașul Donaueschingen, și mai departe, câteva sute de kilometri, Dunărea se Înfățișează lumii ca singurul fluviu european ce curge de la vest la est, croindu-și drum pe un pământ sacru, Încărcat, timp de milenii, cu osemintele strămoșilor tuturor țărilor pe care le scaldă. De la rimele lui Hesiod și până la „Romantica” lui Strauss, de la referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
an, când se măsurau iarăși curțile. Ordin de la Tropăneață, președintele c.a.p.-ului, și de la mai marii țării, capi pe la județe. De la cei cu grija față de om! Nu cumva să li se dezlipească burta și, de-aici, probleme cu cocoașa croită la comandă, de cum s-a liniștit Al Doilea Război Mondial. - I-auzi! Clopotele! Și la noi, ca peste tot! - i am atras atenția Elenei. - Le-aud! Bine Însă că am ajuns. În rest, Îmi spune el, tăticuțul meu, de ce bat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
se obține, întru Alchimia Iubirii, Puritatea Hibernal-Printanieră a Artei, cea învingătoare, de fapt, sintetizatoare și transfiguratoare, la nivelul esențelor, a sezoanelor, în ETERNITATE (Zăpezile se contopesc, în Athanorul Poeziei, cu Zarzării în Floare!): „Dor neperechemi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea./ Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide./ Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
un festival are un line-up atât de enorm și de divers, poate fi dificil să alegeți artiștii pe care vreți să-i vedeți. Ei bine, noi ne-am propus să vă ajutăm puțin, cu o serie de recomandări muzicale non-headlinerești croite pentru fiecare zi de festival (bineînțeles, foarte personale și subiective). Începem Day 1 cu concertul Tomma Alistar de la scena Forest by BY, și cu muzica lui semi-electronică eclectică și incredibil de ritmată. După concertul lui, îndreptați-vă încet spre scena
Zile și nopți de poveste la Untold [Corola-blog/BlogPost/96630_a_97922]
-
lumea muzicii, un sculptor al sunetului și un maestru al scenei de dans datorită producțiilor sale, Pedestrian și-a făcut rapid loc în topul K Magazine al „10 Bass Music Artists To Watch Ouț For În 2012”. Repertoriul sau este croit pentru scenă de dans, iar sunetele variază de la hip-hop la house, garage, etc., fapt ce i-a asigurat poziția de rezident la Trix, faimosul eveniment de muzică house și bass. https://www.youtube.com/watch?v=C2VIOs5STOA Lista artiștilor români
Electric Castle încheie line-up-ul ediției din 2014 cu nume explozive [Corola-blog/BlogPost/96708_a_98000]
-
Combină o rochie cu flori, o pălarie cu bor larg și acest tip de pantofi și vei obține un look romantic cu aer vintage. Pentru un look sexy, o rețetă garantată este alăturarea unor pantaloni scurți de piele (cu un croi lejer bineințeles) și o cămașă statement. Articol de: Caterina Rățoi
pantofii cu toc pătrat [Corola-blog/BlogPost/96781_a_98073]
-
Spre ceea ce o alcătuiește, în armonie sau dizarmonie. Oricît am vorbi și am citi despre orbire, despre cei care nu văd sau despre alte afecțiuni, nu facem decît să ne întărim teoriile. Abstracțiunile, de fapt. Nimic concret. Ființa noastră este croită altfel, după alte tipare, după alte repere. Lumile noastre sînt paralele. Felul de a percepe, de a defini, de a simți, volumele, spațiul, sunetele, totul este diferit. Felul de a prețui, cred, detaliile vieții este semnificativ diferit. Ca și ritmurile
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10811_a_12136]
-
Spre ceea ce o alcătuiește, în armonie sau dizarmonie. Oricît am vorbi și am citi despre orbire, despre cei care nu văd sau despre alte afecțiuni, nu facem decît să ne întărim teoriile. Abstracțiunile, de fapt. Nimic concret. Ființa noastră este croită altfel, după alte tipare, după alte repere. Lumile noastre sînt paralele. Felul de a percepe, de a defini, de a simți, volumele, spațiul, sunetele, totul este diferit. Felul de a prețui, cred, detaliile vieții este semnificativ diferit. Ca și ritmurile
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
portret brutal al personajului: „Monroe? Doar o leneșă, o simplă zeiță dezordonată, în sensul în care înghețata de banane ori desertul de vișine cu alcool pot fi dezordonate, dar divine.” O cunoscuse încă pe vremea când se străduia să-și croiască un nume în industria filmului și au rămas prieteni până la moartea ei. S-au întâlnit ultima oară cu câteva săptămâni înainte de sinuciderea actriței: „Niciodată nu arătase mai bine. Slăbise mult pentru filmul pe care urma să-l facă cu George
T. C. and M. M. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3983_a_5308]
-
mărăcini, zgâriat de ei, rupându-i, Făcându-mi cale și pierzând-o iar, Fără a ști să ies la luminiș, Zbătându-mă din greu să îl găsesc: Tot chinu-i pentru-a Angliei coroană. Și o să scap de chin, ori voi croi Un drum cu un topor însângerat. Da, pot zâmbi și omorî zâmbind, Să strig „mă bucur” cui mă chinuiește, Cu lacrimi false să-mi stropesc obrajii, Și mutra să-mi prefac cum e prilejul. Mai mulți o să înec decât sirena
William Shakespeare Henric al VI-lea – Partea a treia by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/3061_a_4386]
-
se află această mamă terifiantă, familiile Sucutardean și Vălean își țes existentele într-o istorie de un veac. Apocalipsa pe care o așteaptă în orice clipă o parte dintre membrii milenariști ai clanului, rigorile religioase și sărăcia adusă de colectivizare croiesc caractere de excepție și destine asemenea. Una dintre cele mai apreciate și mai premiate cărți ale anului editorial 2011, Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului a mai fost nominalizată la Premiile Radio România Cultural, categoria "Proza", 2011, a obținut Premiul „Cea mai
Veste bună, privind romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, de Marta Petreu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/41411_a_42736]