951 matches
-
erau susținute de profesori universitari după-amiaza la „Casa femeii” din București 2. Elevele acestei școlii asigurau funcționarea unui Birou de asistență la Fabrica de Tutun, care avea un număr mare de femei angajate. Au fost organizate cursuri de alfabetizare, de croitorie, s-au înființat biblioteci, cantine pentru copiii nevoiași și s-au distribuit îmbrăcăminte, încălțăminte și alimente cu ocazia sărbătorilor creștine 3. „Casa femeii”, unde își avea sediul Gruparea Națională a Femeilor Române, s-a transformat în anii ’30, într-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
arăta rolul U.F.A.R.-ului, și peste 3.000 conferințe, cu subiecte culturale, politice, sociale, științifice, încadrate într-un program artistic progresist. S-au ținut cursuri de limbi străine, cursuri de inițiere economică și gospodărie sătească, cursuri profesionale și de croitorie. Fiecare filială are ziare de stradă și de perete care se schimbă cel puțin de 2 ori pe lună și oglindesc activitatea și preocupările ufaristelor locale precum și evenimente de mare interes general. De asemenea, în majoritatea ziarelor locale, U.F.A.R.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
cu toate numeroasele piedici, au realizat 35 cămine de zi, 17 colonii sezoniere, 15 cantine proprii, sprijinind aproape peste tot inițiativa cantinelor școlare, prin intermediul învățătoarelor noastre, 4 maternități mari (cu concursul Ministerului Sănătății), 4 grădinițe, 2 leagăne, 1 cămin de croitorie și un azil de bătrâne. În afară de aceste realizări, femeile noastre colaborează în multe cămine ale A.P. șapărării Patrioticeț și tind să extindă influența lor în toate instituțiile unde lucrează femei, astfel ca un spirit nou de muncă, de cinste și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
continuat colaborarea cu Primăria Sectorului IV pentru împărțirea laptelui pentru familiile nevoiașe, precum și participarea masivă la acțiunea de curățire a Capitalei întreprinsă împreună cu Primăria Municipiului București în aprilie 1947. Din partea ei, Secțiunea culturală și-a continuat activitatea cu: cursuri de croitorie, (inițiere și perfecționare) și de stenodactilografie, conferințe cu preocupări culturale la Fundația Carol și Sala Dalles, șezători atât la sediul Federației în prezentare bilunară cât și la un număr de 14 Atenee populare. S-au mai organizat expoziții de artă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
care m-am împrietenit era Sașa, Sașa Dimerli. După numele de familie ar fi fost găgăuză, adică turci ortodoxiți, însă în familia ei nu se vorbea decât rusește și românește. Erau trei fete. O soră, Manea, făcuse școala profesională. Lucra croitorie. Altă soră era măritată iar soțul era la armată. In sfârșit, Sașa. Era micuță, slăbuță, aproape brunetă și frumușică, chiar frumoasă. Avea un suflet de aur și dacă nu mi-ar fi spus că a fost logodită și apoi părăsită
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și în zilele noastre pe cât de științificește posibil. A îmbina cuvintele Cărții cu cioburile găsite în tumuli: aceasta este, de mai mult de o sută de ani, intenția arheologilor de la Școala Biblică și Arheologică Franceză de pe Nablous Road. Această scrupuloasă croitorie de lux, în care eșecul e mai frecvent decât îmbinarea fericită, impune cunoștințe de arameeană, de ugaritică, de epigrafie semitică etc. pe care nu le am și nu le voi avea niciodată. E vexant, dar asta n-are importanță, atâta vreme cât
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
atenția asupra mea: când ușa trebuie împinsă, trag de ea, iar când se cere trasă- o împing. Vreau să dispar cât mai pe neobservate și, iată, îi fac să-și amintească de mine ca de o tâmpită. Fiindcă de ușa croitoriei sau cizmăriei spânzură un clopoțel, care pune pe note starea mea lăuntrică. și, mai înainte s-ajung în stradă, bătăile inimii mele reverberează în clinchetul clopoțelului prin tot atelierul. Un clopoțel de case mari, ce-mi amintește unde mi-e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
s-a recăsătorit cu Angela Merlo, și ea văduvă. Angela a fost lăsată liberă să-și reia formarea profesională în Institutul don Mazza, însă de această dată a făcut-o ca externă. Și-a completat lunga pregătire, specializându-se în croitorie și broderie. În amintirea persoanelor care au ajutat-o ca educatoare și mame, domnișoara Angela a fost definită: «educată, pioasă, modestă, ascultătoare, timidă și puțin supărăcioasă; foarte evlavioasă și iubitoare de rugăciune». Din această școală a deprins o cultură modestă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fragilității fizice și m-am mutat și eu pe străduța Case Rotte. Ne asista un preot tânăr, don Diodato Desenzani și un oarecare Negrini. Doi domni din prietenii lui don Giovanni au pregătit la parter două mici ateliere: cizmărie și croitorie. Cizmarul, domnul Garusi Giovanni Battista, s-a afecționat de noi băieții. În fiecare duminică ne pregătea prânzul la fiicele sale. Pastrengo, 9.12.1958. Noventa Alessandro». PARTEA A DOUA Capitolul VII De la San Benedetto al Monte la San Zeno in
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să funcționeze mai bine. Doi bravi maeștri de artă dirijau atelierul: domnul Romagnoli și fratele Alessandro Podavini. S-au înmulțit ucenicii, iar munca s-a apreciat. Nu reparau numai papucii vechi și stricați, ba chiar începeau să producă alții noi. Croitoria: al doilea atelier a fost croitoria. Apăruse tot din exigențe interne: confecționarea pantalonilor, șorțurilor și pentru comunitate. Aspiranții la croitorie erau puțini, iar materialul lipsea. Astfel, după o scurtă perioadă a fost închis. A reapărut mult mai târziu, cu maeștri
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
maeștri de artă dirijau atelierul: domnul Romagnoli și fratele Alessandro Podavini. S-au înmulțit ucenicii, iar munca s-a apreciat. Nu reparau numai papucii vechi și stricați, ba chiar începeau să producă alții noi. Croitoria: al doilea atelier a fost croitoria. Apăruse tot din exigențe interne: confecționarea pantalonilor, șorțurilor și pentru comunitate. Aspiranții la croitorie erau puțini, iar materialul lipsea. Astfel, după o scurtă perioadă a fost închis. A reapărut mult mai târziu, cu maeștri pricepuți și cu aparaturi moderne. Din
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ucenicii, iar munca s-a apreciat. Nu reparau numai papucii vechi și stricați, ba chiar începeau să producă alții noi. Croitoria: al doilea atelier a fost croitoria. Apăruse tot din exigențe interne: confecționarea pantalonilor, șorțurilor și pentru comunitate. Aspiranții la croitorie erau puțini, iar materialul lipsea. Astfel, după o scurtă perioadă a fost închis. A reapărut mult mai târziu, cu maeștri pricepuți și cu aparaturi moderne. Din această școală a ieșit un croitor genial care a reușit să înființeze o întreprindere
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
încet se încearcă revenirea la normalitate. Provizoratul și cârpăcitul trebuie să lase locul unei activități mult mai stabile și în pas cu timpurile. Se construiesc câteva ateliere moderne pentru a oferi o instruire profesională băieților. Apar secțiile de tâmplărie, mecanică, croitorie, tipografie. În fine, se proiectează și se construiește un mare edificiu de patru etaje, lung de 65 de metri. De la terasa casei se poate spația o vastă panoramă. Privirea se extinde departe la 360 de grade. Spre răsărit, peste dâra
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
clienții îi dedeau capete de cornuri, bucățele de zahăr și cafea cu lapte în farfurioare. La ora 12, fără greș, intra în gangul bisericii Crețulescu, urca la stânga scările vechiului imobil și intra în sala de mâncare a atelierului casei de croitorie a d-nei Briol. Cum îl zăreau, lucrătoarele îl chemau ca să-l hrănească. Ghiță Berbecu era petrecerea de un ceas a fetelor. La ora 2 precis era la Senat. Dacă mulți senatori veneau la ore neregulate sau făceau absențe, Ghiță Berbecu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
transportul apei se efectua cu 449 sacale. În oraș se aflau 37 redacții de jurnale, 19 farmacii, 12 librării, 8 tipografii, 5 băi publice, 1 327 de cârciumi (revenind - mare veselie! - o cârciumă la 140 de locuitori!), 337 băcănii, 240 croitorii, 187 medici, 49 farmaciști, 9 „dentiști“, 9 spitale, 92 moașe, 30 tăbăcării, 97 mori cu cai, 12 mori cu abur, două turnătorii de fontă etc., etc. (cf. Aurel D. Pe trescu, Semnificația recensământului din 1878 la București, București, materiale de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
tăicuțu când a intrat în casă, întorcându-se de unde fusese, negru la față de supărare, cu ochișorii plângând: „nevastă, nu putem da fata la școală, uite ce mi-au cerut...!” Biata măicuță l-a liniștit: „lasă române, că dăm fata la croitorie la Mărioara, și tot o să facă ea ceva”. La toate în școală eram bună, dar cu matematica eram pe linie moartă. Mă treceau de milă, clasa! Dar aveam trei frățiori, tari la matematică, mereu ieșeau primii, dar sărăcia din casa
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mamă, nu de ăștea e vorba, ci... despre Ghiorghe Gruia, cel despre care a trimis vorbă prima dată, prin Natalița, acum știi ? - A ! da, da ! ai zis croitorul, cel care era de prin părțile ei, și-și deschisese atelier de croitorie la noi în târg?! Da mi-aduc aminte. Deci s-a căsătorit cu el? - Da! o să faceți cunoștință, cred, în seara aceasta, că am înțeles de la fete, că în seara aceasta va avea loc și o mică șezătoare. Mai vin
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Soțul lui Netuța, ca ofițer de securitate, a fost brutal și s-a lăudat cu barbariile pe care le-a aplicat deținuților, despre care nu cunoștea nimic. După moartea lui Stalin a fost dat afară din securitate, a revenit la croitorie, dar ceva se schimbase în mentalitatea lui. A devenit alcoolic, iar când se îmbăta făcea scandal. A început să se poarte rău cu soția și cu cei doi băieți, copiii lui. Era stabilit în Brăila. Sora noastră a dat alarma
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
se îmbăta făcea scandal. A început să se poarte rău cu soția și cu cei doi băieți, copiii lui. Era stabilit în Brăila. Sora noastră a dat alarma la părinți. Situația s-a agravat pentru că a fost dat afară din croitoria colectivă. Rămas fără condiții de trai, sora a adus copiii la mămica, la Râmnicelu și a intrat în fabrica de confecții pe post de croitoreasă. Tata a alegat ca o fiară să-și apere fiica. S-a ajuns la divorț
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Huși și Vutcani, un escadron de Călărași, și din milițienii județului, în total peste 7.200 militari. Totodată, în oraș funcționau trei școli primare de băieți și două de fete, un gimnaziu, un seminar cu curs inferior, o școală de croitorie pentru fete, două librării, șapte biserici, din care una era biserica Episcopiei, ridicată pe vestigiile vechii biserici construită de Ștefan cel Mare în 1495, pe locul vechii Curți domnești. Evreii aveau două sinagogi, iar catolicii două biserici. În oraș mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar la târgul Drânceni funcționa o moară), patru brutării, două simigerii, două mori cu cai, cinci pitării și cinci căsăpii, trei săpunării, două tinichigerii, două spoitorii, două de armurărie, nouă fierării, 10 tăbăcării, 34 ciubotării, cinci pantofării, trei săidăcării, nouă croitorii pentru haine femeiești, 10 pentru haine bărbătești, două strungării, șase stolerii, șase dogării, trei făclării, trei hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și 207 eleve. În orașul Huși funcționau trei școli primare de băieți cu 638 elevi și două școli de fete cu 311 eleve, un gimnaziu cu 57 elevi, un seminar în orașul Huși cu 42 elevi și o școală de croitorie pentru fete. Totuși, Er. Vârnav, prefectul județului Fălciu, considera că instrucțiunea primară era neglijată. El semnala faptul că Școlile Nr. 2 și Nr. 3 de Băieți din Huși funcționau în localuri improprii, care afecta sănătatea copiilor. În cele 123 biserici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cauzele insalubrității și mijloacele de îndreptare: lipsa apei și a canalizării, dezordinea din curți, piețe și străzi, gunoaiele aruncate în stradă, străzile nepavate, casele suprapopulate și lipsite de igienă, starea de neigienă a latrinelor particulare, suprapopularea pe unele străzi: Blănărie, Croitorie, Meletie Istrati, Episcopiei și parte din strada Stoianovici, lipsa unei băi în stare de funcționare permanentă; baia israelită nu putea satisface cerințele populației; lipsa unui abator modern afecta și el sănătatea publică, cel existent, dacă dăm crezare presei, era mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
existente în oraș), se găseau două fabrici de tricotaje, două uzine electrice, două mori, patru tipografii, două legătorii, o fabrică de vopsitorie, trei farmacii, 25 magazine diverse, cinci cofetării, cinci librării, un restaurant, 15 berării, trei cârciumi, 15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau căruțele numite hușence. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu era o invenție a neastâmpărului lui erotic, atunci o s-o găsească, Bugazul nu era Parisul. Și suspinând: Din păcate! Doamna Segal, gazda lui, stă în salon, în fața unei măsuțe, cosând la lumina unei lămpi cu abajur verde. "Fac și croitorie, spune ea. Din fericire, că am avut un sezon prost. În alți ani, nu puteam să satisfac toate cererile, dar în vara asta mi-au rămas neocupate două camere." Un magistrat, care venea să se îngrijească la sanatoriu, a decomandat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]