2,936 matches
-
sunt motivele principale. E posibil. Dar, cel puțin În ceea ce privește justificarea sa, războiul a fost Întotdeauna prezentat publicului american drept o luptă a binelui cu răul. În timpul Războiului Rece, eforturile noastre de a Îngrădi expansiunea comunistă au fost văzute ca o cruciadă morală Împotriva „comunismului ateu”. Spre sfârșitul Războiului Rece, președintele Regan a descris Uniunea Sovietică ca pe un „Imperiu al răului”. După căderea comunismului, acul busolei noastre morale s-a Întors spre pericolele determinate de regimurile duplicitare și de grupările teroriste
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a Întors spre pericolele determinate de regimurile duplicitare și de grupările teroriste. După atacurile din 11 septembrie, președintele George W. Bush a mobilizat poporul american referindu-se la eforturile noastre de a-i găsi pe teroriști ca la o mare cruciadă. Mai târziu, președintele s-a referit la Irak, Iran și Coreea de Nord ca la o „Axă răului”. Cu toate că europenii se sperie de imaginile religioase folosite de America pentru a descrie conflictele planetare, retorica Casei Albe găsește o audiență favorabilă În inima
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
domeniile vieții. Progresiștii au introdus eficiența În arena politică și au Început să ceară depolitizarea guvernului și introducerea principiilor științifice de management În toate agențiile și programele guvernamentale. Ne vom ocupa de acest aspect mai pe larg În capitolul 10.) Cruciada eficienței a ajuns chiar și În case și În școli. În 1912, Christine Frederick a scris un articol În influenta revistă Ladies’ Home Journal intitulat „Noua economie menajeră”, cerând soțiilor să adopte metode mai eficiente În gospodăriile lor. Frederick le-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nespectaculoase este efectuarea stagiului militar în marină, când a putut naviga între Marea Neagră și Mediterană, vizitând și zone din Turcia și Grecia. Debutează la „Dimineața copiilor” în 1924 și publică mult timp versuri în „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Cruciada românismului”, „Curentul magazin”, „Caiet de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), mai târziu în „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. În 1935 îi apare primul volum, Pași spre lumină, ulterior devine membru al grupării poetice
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
ALA, 1922, 106; Perpessicius, Opere, II, 95-96; Al. Kirițescu, „Păpușile”, LUT, 1927, 1774; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 183-185; Nichifor Crainic, [Mihail Săulescu], G, 1930, 361; Mihail Sorbul, Mihail Săulescu, „România literară”, 1933, 77-78; Virgil Treboniu, Despre Mihail Săulescu, „Cruciada românismului”, 1936, 84; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 114, 350; Const. Virgil Gheorghiu, Voluntarul Mihail Săulescu, RML, 1939, 30; Radu Gyr, Jertfa lui Săulescu, UVR, 1939, 37; C. Pârlea, Mihail Săulescu (poem), București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 631, Ist.
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
colaborare cu Mariana Vartic); Dramaturgia românească în interviuri, I-V, București, 1995-1997 (în colaborare cu Mariana Vartic); Bătălia pentru roman, pref. edit., București, 1997 (în colaborare cu Mariana Vartic); Constantin Fântâneru, Cărți și o altă carte, pref. edit., București, 1999, Cruciada umbrelor, pref. edit., Târgoviște, 2001; Întoarcerea învinsului. Întâlniri cu Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 2001 (în colaborare cu Mircea Petean). Traduceri: Northrop Frye, Dubla viziune, București, 1993 (în colaborare cu Ioana Stanciu), Marele cod, București, 1999 (în colaborare cu Ioana Stanciu); Susan
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
Victor Ernest Mașek, București, 1975; L’Artiste, Paris, 1957; Amor, Paris, 1958. Repere bibliografice: O.D. [Ovid Densusianu], „Leș Rythmes comme introduction physique à l’esthétique”, „Grâi și suflet”, 1930-1931, fasc. 1; Mihai Musceleanu, „Introduction à une manière d’être”, „Cruciada romanismului”, 1936, 78; Constantin Noica, Gândirea lui Pius Servien, CL, 1937, 8-10; Petru Manoliu, Cazul Servien, TIL, 1943, 2 051; Sandu Tzigara-Samurcaș, „Introduction à une manière d’être”, „Duminică”, 1944, 1; I. G. Dimitriu, „Sagesse et poésie”, „Înșir’te mărgărite
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
manuscris. Postum va fi editat romanul Sub semnul paloșului (1989), a cărui elaborare datează din 1955-1958. Autorul plasează acțiunea în secolul al XIII-lea, între 1211 și 1266, nucleul epic principal constituindu-l ipoteza că, după ce participaseră la a cincea cruciadă, cavalerii teutoni (crijacii) au ctitorit, în ostrovul Snagov, o biserică. Cartea este o frescă ce imaginează organizarea socială a vlahilor, cu informații despre gospodăriile lor, muncile specifice, port, sărbători și cutume sau despre modul de strângere a oastei domnești. O
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
Anathemă (1931), Poem simfonic (1931), Ars poetica (1931). Cei doi vor fonda, cu alți câțiva tineri, în 1935, cercul poetic Adonis. În intervalul 1932-1944 T. colaborează, destul de asiduu, cu versuri, recenzii, articole, comentarii și note la „Raze poetice”, „Raza literară”, „Cruciada românismului” și, sporadic, la „Ogorul”, „Luceafărul literar”, „Jurnalul literar”, „Prepoem”, „Bilete de papagal”, „De toate pentru toți”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Tipărește, de asemenea, peste cincizeci de broșuri (multe în colecția „Adonis”), conținând poeme, „mistere”, cicluri lirice. Participă și la
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
1935). Debutează cu note critice în februarie 1931, la revista studențească „Licăriri”. Articole, alte note critice și recenzii mai tipărește în „Păreri studențești”, „Vremea”, „Seara”, „Brazda literară”, „Răboj”, „Pegas”, „Viața intelectuală”, „Timpul nostru”, „Politica”, „Lumea românească”, „Jurnalul”. La „Adevărul”, „Dimineața”, „Cruciada românismului” (unde e redactor-șef în 1934-1936) și „Acțiunea” (1941-1943) face parte din redacție. După război va lucra la „Jurnalul de dimineață” (1944-1947) și la „Viața economică”, dar semnătura îi poate fi întâlnită în numeroase alte periodice, între care „Manuscriptum
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
lui Panait Istrati. Cunoscându-l în decembrie 1934, cu puțin timp înainte de a se stinge, T. și-a asumat îndatorirea morală de a-i perpetua mesajul în posteritate. Mai întâi traduce în românește și publică în „Litere” (1934) și în „Cruciada românismului” (1935) - unde concomitent semnează o serie de articole despre Panait Istrati, pe care le va reuni ulterior într-o încercare biografică -, în „Politica vremii, „Azi” ș.a. pagini de publicistică și fragmente din opera literară a scriitorului brăilean. În 1936
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
deși într-o formă sfâșiată, acordând prioritate fie triviumului „umanist”, fie quadriviumului „realist”. Aceste metamorfoze paideutice și culturale nu se desfășurau solitar; dimpotrivă, au fost însoțite de frământări politice și religioase care, în secolele XVI-XVII, au atins paroxismul. După dezastrul cruciadelor creștine, acestea s-au transformat chiar în înfruntări sângeroase. Mai ales în Europa Occidentală și, cu precădere, în Anglia, Țările de Jos și statele germanice. Supusă presiunilor, Biserica Catolică a reprimat violent protestele, dar mișcările protestante s-au întețit și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Beteatc "Lavinia Betea" Motto: „Un întreg popor Nenăscut încă, Dar condamnat la naștere, Foetus lângă foetus, Un întreg popor Care nu vede, n-aude, nu înțelege, Dar înaintează Prin trupuri zvârcolite de femei, Prin sânge de mame Neîntrebate.” (Ana Blandiana - Cruciada copiilor) Nu este nevoie să recurgem la o analiză de conținut pentru a observa discrepanța cantitativă a referințelor din discursul public asupra trecutului comunist despre două categorii de victime: deținuții politici morți în detenție și femeile decedate din cauza legislației antiavort
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și a apariției naționalismelor. În orice societate se pot găsi destui oameni bolnavi psihic sau psihopați agresivi care să se ofere cu plăcere să facă „ordine”, s-o mențină sau s-o impună, la nevoie, cu forța, prin declanșarea unor cruciade/mineriade. Ei pot ajunge până acolo încât să pedepsească anumite grupuri de oameni, personalități, etnii, folosindu-se de tot felul de discriminări, intimidări, agresiuni verbale, linșaj sau provocându-le dureri, folosind brutalitatea. Dar, dacă o societate sau un guvern permite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Legenda Coroanei (1922), piesa în versuri Făuritorii (1937), dedicată zilei de 24 ianuarie; culegerea de schițe Portrete și amintiri (1924), volumul Poeme pentru Galateea (1925); plachete de lirică patriotică - Cântarea eroilor (1933), Hotarele sfinte (1935), Rapsodii românești (1935), poemele din Cruciada noastră (1942); basmele în versuri Povestea ghiocelului (1937), Barbă-Roșie (1940), Crăiasa piticilor (1945). I se acordă Premiul Național pentru artă dramatică în 1943. Înrudit cu simboliștii printr-o vădită propensiune către universul citadin, R. poetizează în Leii de piatră vitrinele
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
București, 1922; Bizanț, București, 1924; Portrete și amintiri, București, 1924; Poeme pentru Galateea, București, 1925; Petronius, București, 1928; Cântarea eroilor, București, 1933; Hotarele sfinte, București, 1935; Rapsodii românești, București, 1935; Făuritorii, București, 1937; Povestea ghiocelului, București, 1937; Barbă-Roșie, București, 1940; Cruciada noastră, București, 1942; Războiul nostru sfânt pentru țară și cruce, București, 1943; Crăiasa piticilor, București, 1945. Traduceri: Edmond Rostand, Romanțioșii, București, 1913. Repere bibliografice: G. Topîrceanu, „Leii de piatră”, VR, 1913, 11-12; G. Topîrceanu, „Poeme eroice”, VR, 1915, 11-12; Paul
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
eterne, București, 1943; Amintiri și medalioane literare, București, 1967; Poeme, îngr. și pref. D. Micu, București, 1967; Eminescu și cultura franceză, îngr. Albert Schreiber și D. Murărașu, pref. D. Murărașu, București, 1976. Traduceri: Albert Samain, Polyphem, Iași, 1911; Marcel Schwob, Cruciada copiilor, Iași, 1912. Repere bibliografice: D. Karnabat, „Polyphem”, „Minerva”, 1911, 920; G. Topîrceanu, „Sub cupole de vis”, VR, 1913, 4; Pamfil Șeicaru, I. M. Rașcu, „Răsăritul”, 1913, 3; Emil Isac, „Orașele dezamăgite”, GT, 1916, 2; Perpessicius, Opere, III, 9-13, V
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
al lui Virgil Treboniu, M. a urmat cursul secundar la Liceul „Matei Basarab” din București, după care s-a înscris la Facultatea de Drept. A debutat în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, sub numele real. Ulterior a mai colaborat la „Cruciada românismului”, „Raza literară”, „Progresul”, „Suflet și viață”, „Prepoem”, „Jurnalul literar”, „Afirmarea”, „Curentul magazin” ș.a. După ce își tipărește la Craiova placheta Versuri (1937), îi apar în colecția „Adonis”, printre ai cărei fondatori se numără, volumele Țărm sacru (1938), Iulia Hasdeu (1939
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
dogmatismul proletcultist, cât și paradigma realismului socialist și instituie o adevărată renaștere spirituală în peisajul cultural autohton. Ideile expuse inițial își găsesc aplicarea în secțiunea Generația ’60 între etic și estetic, iar cel mai amplu capitol este Obsesia eticului sau Cruciada pentru adevăr (Augustin Buzura). Dintre „novatorii structurilor epice” din această perioadă, criticul se oprește la trei figuri emblematice: Sorin Titel, D.R. Popescu și Paul Georgescu. Cel mai deschis inovației, experimentului naratologic este considerat Sorin Titel, care a înțeles printre primii
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
la sociografia romanescă, Timișoara, 1993; Fragmentarium, Timișoara, 1995; Generația ’60 și redescoperirea modernității/modernismului, pref. Iosif Cheie-Pantea, postfață Gheorghe Glodeanu, Reșița, 2001. Repere bibliografice: Ionel Bota, Prima monografie despre proza lui Augustin Buzura, „Timpul” (Reșița), 1994, 39; Adrian Dinu Rachieru, Cruciada pentru adevăr, „Orient latin”, 1994, 3; Horea Poenar, „Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă”, ST, 1994, 9; Alexandru Ruja, „Fragmentarium”, „Renașterea bănățeană”, 1995, 126; Gheorghe Jurma, Un spirit creator, „Timpul”, 1995, 133; Ionel Bota, Metafora spiritului creator, „Timpul
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
catolic și protestant versus ortodoxie și islam), precum și prin procesele istorice legate de națiune, capitalism și democrație. Potrivit lui Mesnil, este vorba aici despre o ,,maladie identitară”, cu rădăcini istorice coborâte până la Carol cel Mare, apoi la Marea Schismă și la cruciada din 1204, fapt ce continuă a produce și azi ,,cartografii mentale” sau ,,rupturi” de civilizație de tipul ,,spațiului Schengen” sau cel al războiului din Kosovo. O atare ideologie - a ,,evitării metisajului” Est-Vest - Înseamnă, În fond, tocmai ,,amnezia trecutului metisat” al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vom zice deci: «Aprindeți torțele să luminăm prezentul literar». Nu vom zice că «am pornit cu târnăcoapele ca să zdrobim arta veche, pentru a închipui una nouă!» Vom spune: «Aprindeți torțele și dați foc revistei care își propune o astfel de cruciadă»”. În consecință, se afirmă că P.l. „se prezintă cu o atitudine cu totul modernă”, căci „orice fel de artă va găsi ospitalitate în paginile libere ale revistei noastre. Singura condiție este ca lucrările să aibă un substrat de realitate sufletească
PAGINI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288612_a_289941]
-
carierei sale, Born s-a reîntors în Germania, stabilindu-se lângă Göttingen. A publicat lucrarea „Energia atomină și folosirea ei în timp de război și de pace”, curând după al doilea război mondial și a continuat să se implice în cruciada antinucleara. A fost unul dintre fondatorii mișcării Pugwash și lider al grupului „Göttingen 18”, o grupare de fizicieni vest-germani, care a lansat un manifest ce prevedea respingerea oricărei colaborări cu guvernul în privința armelor nucleare. Cand Born a primit Premiul Nobel
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Sfetagora”. Se poate afirma că sclipirea, spectaculoasă, din tema iconografică a lui Ștefan cel Mare (Cavalcada Sfintei Cruci pictată la Pătrăuți, reluată la Bălinești și la Arbore) și-a aflat în Învățături... o extensie profundă și mai ales durabilă. Ideea cruciadei antiotomane prinde astfel substanță, în primul rând prin alegerea făcută de cărturarul român citind Panegiricul... lui Eftimie al Târnovei. N.B. oprește pentru „îndreptarul” său pasajele ce istoriseau victorii câștigate de Constantin cel Mare sub pavăza semnului sfânt. Căci, printr-un
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
politic geometria simbolică a Areopagului (o invenție greacă). Astăzi, religiile sunt chemate, uneori numai prin forța împrejurărilor, să intre în conversație. Unul dintre meritele modernității este și acela că aporiile teologice nu mai sunt rezolvate prin recurs la intifade sau cruciade. Pentru că religiile nu se mai pot impune decât prin ceea ce le este propriu, Biserica Ortodoxă n-ar trebui să îmbrățișeze cu seninătate constrângerile unui sistem de educație limitat de agenda valorilor modernității. Ea ar putea să redescopere astăzi virtuțile catehezei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]