2,036 matches
-
al VlII-lea Paleologul, Imperiul bizantin oferă toate aparențele unui stat în plină renaștere, în realitate el intră într-o epocă de decădere. Este adevărat că Mihail al VIII-lea recucerește Constantinopolul și îl alungă pe împăratul latin instalat de cruciați, dar o coaliție se formează rapid împotriva lui. Aceasta reunește în jurul suveranului celor Două-Sicilii prințul francez Carol de Anjou, căruia împăratul latin îi cedează drepturile asupra Imperiului bizantin papalitatea, Veneția, statele slave din Balcani și majoritatea principatelor grecești și latine
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ale Europei. După creștinarea europenilor, capii bisericilor au inițiat persecuții și prigoane împotriva evreilor, intenționând să-i constrângă pe această cale să accepte botezul. Participanții la diverse cruciade s-au dedat la masacre în rândul comunităților evreiești aflate în calea cruciaților spre Ierusalim. Monarhi creștini cu intenția de a-și însuși averile evreilor i-au expulzat pe aceștia din țările în care comunitățile evreiești ființaseră timp de secole. Astfel, din cauza valurilor de expulzări, mare parte din evreimea vest-europeană a ajuns în
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
pruncilor creștini, reeditarea crucificării, batjocorirea ostiei, ca simbol al trupului lui Dumnezeu), evreilor le era greu să se apere, după ce, sub groaznice torturi recunoșteau toate acuzațiile ce li se aduceau. Mulți au fost supuși la botezuri forțate. În timpul cruciadelor, deseori cruciații plecați spre Ierusalim ca să-l elibereze de musulmani, săvârșeau adevărate masacre ale evreilor în drumul lor. Un alt procedeu practicat era cel al expulzărilor; Anglia „scăpase” de evrei încă din Evul Mediu, din Franța au fost expulzați, în trei rânduri
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
orașul Therma care, reconstituit de macedoneni în secolul al IV-lea î.e.n. a devenit în 146 î.e.n. capitala provinciei romane Macedonia. A făcut parte din Imperiul bizantin iar în secolul al XIII-lea a devenit capitala regatului Thessalonic, înființat de cruciați. Din anul 1387, cu intermitențe, a aparținut turcilor până în 1912, când a fost eliberat de greci. Vorbim despre cele de mai sus și în atmosferă termometrul arată 40 de grade la umbră, mașina aleargă, Dan și soția ațipesc, trecem de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un important centru meșteș ugăresc, de comerț internațional, cultural și științific,a fost supus încercărilor istorice, dar a rezistat la numeroase atacuri dușmane: ale avarilor, perșilor ( 616 și 626 ), arabilor ( 667 673, 716-717), selgiucizilor ( sec, al XI-lea),și al cruciaților care l-au cucerit în anul 1204 și l-au stăpânit până în 1261, ca în 1453 să fie cucerit de oștile de sub comanda sultanului Mahomed al II-lea și transformat în capitală a Imperiului otoman, cu numele de Stambul, nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de covârșitor impresia ce a voit-o pictorul. Câtă putere de a sugera anumite stări sufletești cu mijloace atât de sumare, aparent! Este unul din tablourile cele mai frumoase ale meșterului de la Amsterdam. Multe zile am meditat în fața capodoperelor "Intrarea cruciaților în Constantinopol", în fața "Masacrului de la Chios" și înaintea "Femeilor din Alger", "Barca lui Don Juan", a "Libertății conducând poporul". În mod deosebit m-au interesat "Odihna căprioarelor" și "Atelierul" de Courbet. Prima, o pagină aproape naturalistă, a doua, un realism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
majoritate tineri sunt educați din copilărie în credința că viața pământească este o simplă haltă în drumul spre sânul lui Allah, iar calea cea mai sigură spre Paradis este martirajul, moartea ta prin care omori cât mai mulți necredincioși (ghiauri, cruciați etc.). Și a mai apărut un element relativ nou, poate cel mai groaznic: moartea în orb, răspândirea morții la întâmplare, în magazine, piețe, autobuze etc. în care pot muri și de-ai tăi, inclusiv cei de aceeași credință cu tine
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
greu de depistat. Unii din cei pe care i-a arestat acum poliția britanică fac parte din această categorie. Așa încât problema terorismului nu este deloc ușor de rezolvat, iar soluția nu se află, în niciun caz, în măsurile exclusiv polițienești. Cruciații creștini care s-au dus să elibereze pământul sfânt de "necredincioșii" musulmani cu arma în mână au rezistat acolo ceva mai mult de o sută de ani; "semi-lunaticii" musulmani care le întorc azi "vizita" pe cale pașnică vor rămâne acolo mult
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lui Satan, răpitori de copii creștini al căror sânge era folosit în ritualuri diavolești, perfizi etc. etc. Consecințele, în plan social, au fost teribile. Periodic, în orașele cu evrei aveau loc pogromuri, în spatele cărora se aflau, deseori, chiar autoritățile, iar cruciații, în drumul lor spre Țara Sfântă, își făceau mâna omorând evrei, indiferent de sex, vârstă etc. În Spania, în 1492, s-a ajuns până la expulzarea tuturor evreilor care au refuzat să se boteze; cu vreo două secole mai devreme aceștia
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de rit, s-a născut și amplificat și o adevărată ură între greci și latini. S-a ajuns până acolo încât călugării greci fanatici ziceau că "mai bine turbanul turcesc decât tiara papală". Cucerirea și prădarea barbară a Constantinopolului de către cruciații latini în 1204 n-au făcut decât să perpetueze și să crească această ură. Orice încercare de reconciliere și, mai ales, de reunire a celor două Biserici-surori gândită de oameni politici și ierarhi luminați s-a lovit ca de un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lui Ben Laden vor avea aceleași efecte dacă nu mai mari ca în cazul lui Saddam. El ar deveni martir, iar numărul celor care vor dori să-l urmeze "în sânul lui Allah", luând cu ei cât mai mulți americani, cruciați, evrei etc., ar crește exponențial. Așa încât americanii ar trebui să se gândească la acei conducători înțelepți care nu vroiau să-și suprime dușmanul tocmai pentru a nu-l transforma în martir. Din păcate, americanii se află în fața unei dileme din
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Doar unul singur am numit Ierusalimul poate arunca în aer orice alte înțelegeri, pe orice alte teme. Acest oraș, leagăn a trei religii majore, este un măr al discordiei de vreo 2000 de ani. Evrei și romani, perși și bizantini, cruciați și sarazini, creștini și musulmani, evrei și arabi, evrei și palestinieni toți și l-au disputat și și-l dispută, unii, și azi, într-o luptă ce pare a nu avea sfârșit. Și totuși cum a fost posibilă întâlnirea de la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
religii. Cruciadele au fost o culme a acestui conflict. Multă vreme și după cruciade, războaie deosebit de sângeroase au fost purtate sub semnul Crucii și al Semilunii chiar dacă adevăratele lor cauze erau economice sau politice. Și astăzi, încă, musulmanii îi numesc cruciați pe militarii americani și pe aliații lor care au intervenit în Irak și Afganistan. Așadar, o istorie încărcată care încă ocupă un loc important în memoria colectivă în special în cea a musulmanilor. La acestea se mai adaugă un factor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Vodă Pleșuvul, În anii 1431, 1433 și 1438 trec, pe acest culoar, din nou oștile turcești, ultima având în frunte chiar pe sultanul Murad, În 1445, a intrat în Țara Românească, Ion Corvin de Hunedoara (Hunyadi), când mergea în întâmpinarea cruciaților și s-a întâlnit cu Vlad, domnul Țării Românești, În 1459-1460, trece în Transilvania, Vlad Țepeș pentru a-i pedepsi pe cei ce îi adăposteau pe rivalii săi. De menționat că, atunci, Dan încerca să-i ia scaunul, cu ajutorul sașilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
nu-l pricepe nici el. Bodo poate să-ți spună. Tatăl lui, bancherii bogați din Zürich cu sipetele lor pline de aur pot schimba mult mai mult fața lumii decât o Întreagă armată flămândă și prost Înarmată. Ce-au făcut cruciații care au plecat cu burțile goale și desculți ca să elibereze Sfântul Mormânt? S-au gândit mai mult la prădăciuni decât la țelul sfânt despre care vorbeau. și vor mai Încerca iarăși și nu vor reuși nimic pentru că sunt mânați de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
avea de făcut. Se va duce la Konstanz, tocmai În celălalt capăt al lumii. Își aminti fața lătăreață a lui Hermann și ochii lui albaștri și cinstiți, În timp ce-i povestea despre meleagurile lui natale. Hermann ajunsese la Constantinopol Împreună cu alți cruciați. O credință naivă și puternică Îl Împinsese să străbată Europa pentru a elibera Sfântul Mormânt. Dar pe drum se Întâmplaseră atâtea, de neînțeles pentru mintea lui onestă. Cruciații nu așteptaseră Întâlnirea cu necredincioșii pentru a-și potoli setea războinică. Drumul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-i povestea despre meleagurile lui natale. Hermann ajunsese la Constantinopol Împreună cu alți cruciați. O credință naivă și puternică Îl Împinsese să străbată Europa pentru a elibera Sfântul Mormânt. Dar pe drum se Întâmplaseră atâtea, de neînțeles pentru mintea lui onestă. Cruciații nu așteptaseră Întâlnirea cu necredincioșii pentru a-și potoli setea războinică. Drumul lor fusese pre sărat cu jafuri, cu cadavre ale fraților lor creștini din această parte a lumii. Plătiseră și ei, ce-i drept, un tribut sângeros. Istrul oglindise
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
soldat care a scăpat cu zile din acel măcel. Fiindcă nici localnicii nu s-au lăsat mai prejos...“ Cum veștile călătoresc mai repede decât armatele, Bizan țul, care aflase la ce trebuia să se aștepte, Îi primi cu răceală pe cruciați și le stabili cvartirul la Pera, pe celălalt mal al Cornului de Aur. Pe măsură ce trecea timpul, Hermann era din ce În ce mai dezamăgit și mai descumpănit. El plecase să-l gonească pe Antichist de la Ierusalim și acum, iată, totul devenise un joc al
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de Aur. Pe măsură ce trecea timpul, Hermann era din ce În ce mai dezamăgit și mai descumpănit. El plecase să-l gonească pe Antichist de la Ierusalim și acum, iată, totul devenise un joc al politicii pe care Împăratul Alexis Comnenul Îl juca cu mai marii cruciaților, pentru a-și asigura supremația În Țara Sfântă. Încet, Încet, Înflăcărarea cin stitului soldat se stinsese, așa că părăsi tabăra cruciaților și hotărî să se Întoarcă acasă. Dar n-avea bani, n-avea cal, n-avea nimic și nu știa Încotro
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Ierusalim și acum, iată, totul devenise un joc al politicii pe care Împăratul Alexis Comnenul Îl juca cu mai marii cruciaților, pentru a-și asigura supremația În Țara Sfântă. Încet, Încet, Înflăcărarea cin stitului soldat se stinsese, așa că părăsi tabăra cruciaților și hotărî să se Întoarcă acasă. Dar n-avea bani, n-avea cal, n-avea nimic și nu știa Încotro s-o apuce. Așa Îl Întâlni Simeon pe străzile Bizanțului, căscând gura la minunile unei lumi pe care n-o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
orașului. Sau se prăpădise doborât de molimă. Sau poate că plecase. În câteva zile Hermann fu dat uitării și chiar și Simeon Își amintea rareori de el. Acum, dintr-odată, Îi răsărise În minte numele pe care buzele arse ale cruciatului Îl șoptiseră fără Încetare În timpul agoniei și o pornire ciudată Îl făcu să hotărască În grabă: va porni spre Apus. Va căuta lacul acela mare, În conjurat de munții albaștri și va intra Într-o lume nouă și Într-o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
n-ai de unde să știi asta. Oricum, moartea Domniei Tale trebuia să semene cu o Întâmplare nefericită a cărei vină o poartă acest dobitoc cuminte și nevinovat. Ucigașul, cine o fi el, cunoaște obiceiurile Bizanțului. Stăpână, caută-l printre cavalerii cruciați care s-au Întors de acolo și păzește-te. E un om primejdios și, dacă a Încercat o dată, va mai Încerca. Ți-a cumpărat slugile și știe ce faci și unde te duci. Oricând poate lovi iar! Fata Îl privi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
totul deosebit. Hildebrand, credinciosul vasal al ducelui Bertold, care se bucura de cinstea de a fi prietenul și omul său de Încredere, plecase cu stăpânul la vânătoare. Tocmai apăruse moda vânătorii cu șoimi, pe care o aduseseră din Răsărit cavalerii cruciați ai lui Bohemund Normandul. Ca de obicei, doamna Rishawa, stăpâna castelului, se pregătise cu grijă pentru sosirea oaspeților. Pe talgere de argint așteptau păstrăvi prăjiți În unt, spinare de căprioară cu foi de dafin și boabe de ienupăr, potârnichi Învelite
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Fără să zică un cuvânt se lăsă condus de părintele Urban În biblioteca mânăstirii, unde erau primiți oaspeții aleși. Duhovnicul ședea Într-un jilț, numărându-și cu nerăbdare mătăniile de chihlimbar, după moda grecească, aduse de un preot ce Întovărășise cruciații În expediția lor nefericită. În dreptul ferestrei, În picioare, un bărbat slab și Înalt, cu Îmbrăcăminte modestă de burghez, Își mângâia gânditor bărbia și, se vedea, aștepta cu nerăbdare, numărând clipele. Urs, care nu-l cunoștea, se Întrebă cine putea fi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
VII, Agnes este mama fraților Bertold III și a lui Conrad. 15. Conform tradiției, În regiune au existat multe capele, de exemplu cea de la Ravennabrücke, dedicată Sfântului Oswald. 16. În istorie sunt menționate multe molime și epidemii. După 1097, unii cruciați au adus din Orient ciuma sau lepra, pe care le Împrăștiaseră În Bizanț mișcări mari de populație din Asia, și care s-au Întins apoi În toată Europa. 17. Până astăzi la Staufen, „orașul lui Goethe“, se pot vedea ruinele
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]