1,143 matches
-
aspect neted ceros; ochi strălucitori și scânteietori, gene și sprâncene fine, lucioase, lungi și mătăsoase, buze subțiri. Oase malare proeminente, buze subțiri. În câteva cazuri, pielea feței este aspră, voce aspră, profundă, deseori spartă; pleoape roșii, inflamate, cu scuame și cruste ale genelor, rupte, tocite, curbate neregulat și imperfecte. In aceste cazuri, elementul luetic sau tuberculinic predomină în formă latentă. Fața și capul este deseori văzută ca având formă piramidală cu apexul la bărbie. Nasul va fi bine conturat, trăsăturile sunt
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Senzație de slăbiciune în extremități. Picioare reci în pat. Senzație de slăbiciune sau ca paralizate la nivelul membrelor, agravate la ora mesei de seară. Dureri în nervul ulnar. PIELE. Uscată. Aspră. Foarte sensibilă. Ușor de modificat. Prurigioasă la aer rece. Cruste maronii. Psoriazis. Eczeme cronice. Prurit migrator la scarpinat. SOMNUL. Neliniștit noaptea. Țipă în somn. Senzație de înfiorare la adormire. Se trezește în teroare. Vise însuflețite. Vise de rușine. Înfricoșătoare. FEBRĂ. Frison înainte de culcare, deși dorește aer proaspăt. Căldură pe obrazul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ceea ce vor. G. Tendința de a distruge la un pacient ne poate face să ne gândim la Tuberculinum. Sunt remedii mari în homeopatie cu această tendință. Exemplu: își izbește capul de podea, de perete, se trage de păr, își pigulește crustele. Este distructiv cu alții, bătându-se la școală cu colegii. H. Dorința de a contrazice. La multe dintre lucrurile pe care pacientul este pus să le facă, răspunsul este negativ. Exemplu: aranjează-ți lucrurile cum trebuie - răspunsul este nu. Când
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Tuberculoză laringiană, mai ales când începe ulcerația.Tuse gâdilitoare. Dispnee. Expectorație gri, purulentă, sărată, hemoragică, groasă. Constricție în piept, ca o arsură. Înțepături și uscăciune a gâtului, ameliorată când bea cald. Nas înfundat. Fornăit, coriză fluentă, nări ulcerate și cu cruste. Myositis Bronșite cronice și TBC. Transpirații nocturne, cu expectorații muco-purulente abundente, cu vomitare dificilă în timpul tusei, agravată la sau după mâncare. Bronhoree. Durere în plămânul stâng; durere când tușește și mare sensibilitate la percuție. Myrtus communis Durere în piept care
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
trezește înspăimântat de la halucinații. Diaree matinală apărută brusc și imperativă, scaun maron închis, apos și ofensiv. Menstruații precoce, abundente, prea lungi cu dismenoree care o înspăimântă, dar cu debut greu. Eczemă aparținând miasmei tuberculinice, pe tot corpul. Prurit intens și cruste aspre. Dorește lapte rece și are aversiune pentru carne. Totul sugerează dorință de a mânca și asta face. Dorință de aer proaspăt și schimbarea locului. Ca și cum într-un tablou, el aleargă într-o cursă. Beneficiind de un „Cuvânt înainte”, din partea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
inului, după înflorit, boala se observă prin apariția unor pete de culoare galbenă roșiatică dispuse pe frunzele superioare, tulpini și chiar capsule. Ceva mai târziu, pe plantele bolnave apar puncte mici, roșii, proeminente, ce în scurt timp iau aspectul unor cruste negre. Din tulpinile infectate, cu fibre anormal dezvoltate, inegale ca grosime și lungime și foarte fragile, care se prelucrează greu, rezultă un fuior de proastă calitate. Transmitere răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spori și după o lună, apar fructificații cu spori ce vor răspândi ciuperca în primele fenofaze. Sporii de vară, ce apar imediat după înflorire, răspândesc ciuperca până spre sfârșitul vegetației, când apar grupurile de spori de rezistență, sub formă de cruste negre. Prevenire și combatere. Temperaturile moderate și umiditatea mare favorizează extinderea ciupercii, în special pe culturile semănate târziu, pe terenuri umede. Ciuperca prezintă mai multe rase fiziologice cu specializări stricte, așa încât folosirea de soiuri rezistente este una din măsurile de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
poate produce pagube însemnate. Simptome. Pe frunze și cozile lor, apar pete neregulate, rotunjite, gălbui sau brunii la început. Pe vreme umedă, petele, ce la început au fost izolate, se unesc, iar în dreptul lor pe fața inferioară a frunzelor, apar cruste negre de 1 mm în diametru. Ca urmare, frunzele se veștejesc, se usucă și cad (fig. 92). Transmitere-raspândire. Ciuperca se poate răspândi foarte ușor în timpul vegetației, prin sporii de tip Polythryncium duși de vânt și ploi, iar spre toamnă prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
92). Transmitere-raspândire. Ciuperca se poate răspândi foarte ușor în timpul vegetației, prin sporii de tip Polythryncium duși de vânt și ploi, iar spre toamnă prin sporii de tip Sphaeria. Ciuperca poate rezista peste iarnă prin spori, dar și sub formă de cruste negre, din care vor apărea alte fructificații cu spori. Crustele rămân viabile pe sol până la 5 ani. Prevenire și combatere. În cazul apariției în masă a bolii, se recomandă cosirea prematură a trifoiului, strângerea și arderea fânului cosit. 7.2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin sporii de tip Polythryncium duși de vânt și ploi, iar spre toamnă prin sporii de tip Sphaeria. Ciuperca poate rezista peste iarnă prin spori, dar și sub formă de cruste negre, din care vor apărea alte fructificații cu spori. Crustele rămân viabile pe sol până la 5 ani. Prevenire și combatere. În cazul apariției în masă a bolii, se recomandă cosirea prematură a trifoiului, strângerea și arderea fânului cosit. 7.2.4. Făinarea trifoiului Erysiphe trifolii Făinarea poate fi prezentă pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se instalează atacul sub forma unor pete mici galbene, ce cu timpul cresc, se unesc și ocupă suprafețe mari din frunză. Petele devin brune, apoi brun-roșcate sau negre. Înainte de a cădea, în centrul petelor apar puncte negre, mici alcătuite din crusta (stroma) ciupercii (fig. 93). Transmitere răspândire. Ciuperca se răspândește în primăvară prin spori ce ies din crustele iernate, iar de la un an la altul rezistă ca strome în frunzele căzute 7.2.6.Rugina trifoiului Uromyces trifolii. Boala este răspândită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suprafețe mari din frunză. Petele devin brune, apoi brun-roșcate sau negre. Înainte de a cădea, în centrul petelor apar puncte negre, mici alcătuite din crusta (stroma) ciupercii (fig. 93). Transmitere răspândire. Ciuperca se răspândește în primăvară prin spori ce ies din crustele iernate, iar de la un an la altul rezistă ca strome în frunzele căzute 7.2.6.Rugina trifoiului Uromyces trifolii. Boala este răspândită în America, Europa, Noua Zeelandă, Japonia, Asia, Australia și Africa de Nord, producând pagube destul de mari în ceea ce privește producția de fân
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și cad. Fructele infectate prezintă pete circulare, umede, galben-brunii sau cenușii înconjurate de un inel alb gri (fig.100-b). În zonele atacate, țesuturile fructului se scufundă ușor, devin crustoase și chiar dacă fructul se coace, în jurul rănilor rămâne o zonă verde. Crustele apărute pot crăpa pe parcursul creșterii fructului, iar prin crăpături pot pătrunde alți agenți ce depreciază mai mult fructele. Transmitere răspândire. Bacteria infectează țesuturile prin deschiderile naturale din frunză, răni ale frunzelor și tulpinilor sau ale perișorilor absorbanți de pe rădăcini. Primele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a frunzei, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albelăptoase, bășicate, inelare. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma frunzei crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporilor (fig. 124). Frunzele cu multe pete unite se usucă înainte de vreme. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
maturitate capătă culoarea brună și se observă greu. Atacul pe părțile subterane ale plantelor este greu de văzut și poate fi sesizat doar după simptomele exterioare de veștejire și îngălbenire a frunzișului. Pe țesuturile putrezite și apoi uscate, ciuperca formează cruste de scleroți prin care se va asigura transmiterea în anii următori. Transmitere răspândire. Ciuperca trăiește în sol pe resturile vegetale, rămânând de la un an la altul sub formă de scleroți. Din acești scleroți, în condiții de umiditate crescută și temperaturi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în cordon speronat (cepi de 2-3 ochi) și dacă mulți dintre aceștia sunt pe zona albită, se ajunge la scăderea încărcăturii de ochi pe butuc. Spre sfârșitul primăverii și vara, simptomele devin din ce în ce mai evidente putând fi remarcate sub forma unor cruste brune de dimensiuni variabile, izolate sau unite; se mai pot observa pete brun întunecate, uneori negricioase, în dreptul cărora scoarța crapă, când acestea au dimensiuni relativ mari (aspectul cel mai frecvent) și sub formă de crăpături longitudinale, cu marginile de culoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciclism). Ca factori locali declanșatori ai hemoragiei nazale pot fi: -strănutul zgomotos și suflarea incorectă a nasului; -scărpinatul În nas și zgârâituri cu unghia care provoacă inflamarea și infectarea foselor nazale; -inhalarea de pulberi și substanțe volatile corozive; -formarea de cruste prin uscarea mucoasei, după un guturai sau după o insolație prelungită; -apariția de polipi nazali sau a unor formațiuni tumorale În cavitățile nazale; -rinite acute și alergice. Ca factori de ordin general acționează: -schimbarea bruscă a presiunii atmosferice În cazul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
transportate și conservate corespunzător și prezentate sub formă de tabele, diagrame sau hărți. ... Măsurătorile și analizele se vor face în conformitate cu normele în vigoare, specifice apelor subterane. Pentru apele geotermale se vor analiza și procesele de coroziune și de depunere de crusta în coloanele tubate, în țevile de extracție, de transport și în recipientele de stocare a apei; e) date geofizice, obținute din cercetări atât la suprafață, cât și din foraje, prezentate sub formă de diagrafii și de hărți; ... f) date hidrologice
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
coloanei de exploatare, subansamblurile și construcțiile componente ale sistemului de exploatare a apei subterane, sistemul de urmărire a parametrilor de exploatare și de intervenție la puțuri în caz de necesitate, posibilitatea combaterii eficiente a coroziunii echipamentelor și a depunerii de crusta în țevile de extracție etc. ... Articolul 17. - Prin prelucrarea și interpretarea datelor obținute din lucrările de cercetare a resurselor/rezervelor de apă subterană, de căldură din sistemele geotermale sau de gaze necombustibile se urmărește realizarea următoarelor obiective: a) definirea și
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
coloanei de exploatare, subansambluri și construcții componente ale sistemului de exploatare a apei subterane, sistemul de urmărire a parametrilor de exploatare și de intervenție la puțuri în caz de necesitate, posibilitatea combaterii eficiente a coroziunii echipamentelor și a depunerii de crusta în țevile de extracție. Se vor menționa, de asemenea, lucrările curente și periodice de testare și de întreținere a lucrărilor de captare a apei subterane, a căldurii din sistemele geotermale sau a gazelor necombustibile și datele obținute astfel. g) Influență
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
în halat să se lămurească, vine și oprește motorul, numai pojghița dintre mare și soare, omul-litoral, deșertul stăpînirii singurul element, fundătură în cîmp verde crud, paleta verde o ridică tot femeia, șuvițe din cascheta roșie, km 250+600 mare peste crusta cîmpului, noroc de depărtare! arătura încolțește în lung pînă la ea, apeductul semicilindric pe picioare, lalele straturi, bătrînii pereche la vie, el cu bidonul de apă, cîmp cuprins de case, calcă vatra de sat, geamie turla din curte, urcă-te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
d-aghé sîntem la Zahăr, nici acolo, la Prefabricate! pe partea dreaptă, cum ți-am spus eu! mulțumim, vedeți că băiatul are tălpile degerate, bășici albe, gradul I, ghetele proaste! mimica mamei, nu pleacă, nu vă temeți! la coborîre pe jos crusta de gheață, excedat de aventură, la 14 ani la Timișoara și înapoi, acuma la sfîrșit o făceai! pași aerieni, geanta dusă cu părinții, te țin de baierele ei, Romanul cu malul de Moldovă, comuna suburbană Horia, centrul, hotelul, unul știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
strachină din care pământul, și prin el, floarea, să-și ia apa atâta cât Îi trebuie și când Îi trebuie. Tocmai asta e „perla“, căci comoditatea a fost dublată de o recomandare: nu se udă planta, căci cică pământul formează crustă și se Înnăbușă rădăcina... La ea acasă, planta Își ia apa dintr’un pământ jilav și imens. Asta Înseamnă atenuarea fluctuațiilor umidității atât În timp cât și În spațiu. Dar glastra e minusculă... Iar sursa principală a jilăvelii e ploaia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
stau bine. Dar cu soluția? Păi simplu, reproducând, acasă la noi, Încă ceva din ceea ce planta știe de la ea acasă: adică ploaia. Și, stropind floarea, nu turmându-i apă În străchioară, Îi modelăm Încă un element al mediului ei. Se formează crustă? Desigur dar, uscându-se, pământul crapă, devine poros, iar oxigenul capătă acces spre rădăcini... cam ceea ce se Întâmpla și când floarea era „la mama ei“, nu „măritată“, după orice ploaie. Mai are vreun rost gaura glastrei? Desigur, căci astfel, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ne holbam ca la un spectacol de toată bafta la tevatura mutei cu brotacul În brațe. I se tăiase răsuflarea de bucurie și de obidă. Gâfâia strângându-l la piept și albindu-l de pupături din creștet până-n tălpi peste crusta de jeg și muci, de-ai fi zis că tocmai Îl salvase dintr-un cataclism și gesticula În toate părțile aruncându-și-l dintr-o mână În alta și gemea și mugea acompaniată de orăcăiala copilului care-i dădea apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]