2,383 matches
-
În dzilele ... [R]omânii sau prenoit această sfăntă biserică a patra [oară] din temelie, coperiși, tencuiala, dzugrăbeala paretilor, și toate icoanele la anul 1882 septemvrie 8, cu binecuvatarea prea sfintitului episcop al Râmnicului Domnul Domn Iosif Bobuleanu, cu cheltuiala dumnealor ctitorilor zos ânsămnați: Costandin Cruceriu, Elisaveta, Matei Popescu, George Popescu, Maria Pătru, Mălaielia Sanda, Matei Ilinca ml, George Poroinicu, Ilinca, Nicolae, George, Stanca, Maria, Tauru”". De remarcat lucrările la acoperiș, o refacere a temeliei, un nou înveliș exterior și interior cu
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
Matei Ilinca ml, George Poroinicu, Ilinca, Nicolae, George, Stanca, Maria, Tauru”". De remarcat lucrările la acoperiș, o refacere a temeliei, un nou înveliș exterior și interior cu picturi murale, precum și repictarea icoanelor. Acest moment important a fost susținut de numeroși ctitori, ce se trag din patru moși/moșii din partea locului: Popești, Florești, Mălăești și Tauru. La ei se referă pisania de peste intrare: "„Anul 1882 octomvrie 8 sau prenoit aceasta biserică a:4 oară de titori ân biserică ânsemnați”". Lista ctitorilor este
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
numeroși ctitori, ce se trag din patru moși/moșii din partea locului: Popești, Florești, Mălăești și Tauru. La ei se referă pisania de peste intrare: "„Anul 1882 octomvrie 8 sau prenoit aceasta biserică a:4 oară de titori ân biserică ânsemnați”". Lista ctitorilor este reluată și completată în pomelnicul din altar, lungă „cât un pomelnic”, la capătul căruia apare însemnat: "„1883 septemvrie 8, sau [t]rnosit biserica preotu Rafail zugravu”". Biserica de lemn a fost înlocuită în 1909 de o biserică nouă de
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
resfințit acest sf. locaș, fondat la 7255, mitropolit al Olteniei fiind i.p.s. Firmilian, prenoindu-se a 5-a oară, de satele Crețești și Florești, și cu ajutorul altor buni, creștinii din satele vecine”". De același eveniment este legat tabloul pomelnic al ctitorilor așezat în proscomidier și datat 1958. În acesta este confirmată o refacere a acoperișului. O ultimă intervenție surprinsă de însemnări se referă la acoperișul de tablă, reparat în anul 1986. Biserica a fost ridicată între satele Floreșteni și Crețești, în
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
intitulată "„Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova”". O altă variantă de datare a lăcașului din Dumbrava-Găureni este anul 1872. Este cunoscut faptul că în acel an actuala biserică exista. De asemenea, se știe că Vasile Zorniciuc este ctitorul lăcașului. De-a lungul timpului au avut loc lucrări de restaurare, acoperișul din șindrilă fiind înlocuit cu unul din tablă zincată. La intrarea în curtea bisericii a fost înălțat un turn clopotniță cu etaj. Preotul paroh Marius Balan a explicat
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
după trecerea teritoriilor francone a casei Hohenzollern la Prusia, el a fost conferit de regele Prusiei, devenind cel mai important după acel al Vulturului Negru. Premiul a fost acordat până la sfârșitul monarhiei în 1918 și desființat la 11 august 1919. Ctitorul ordinului a fost domnitorul principatului de Bayreuth, Gheorghe Wilhelm de Brandenburg-Bayreuth, în ziua de 17 noiembrie 1705. Probabil l-a fost întemeiat pe baza ordinului englez al Jartierei, cu care a făcut cunoștință în timpul călătoriile sale. Ultimul Margraf de Brandenburg-Ansbach
Ordinul Vulturul Roșu () [Corola-website/Science/334421_a_335750]
-
2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare, fiind adusă în Bujoreni, fost Asan Aga sau Costieni, dintr-un sat din zona muntoasă a Munteniei. Chiar dacă locația inițială nu se cunoaște cu certitudine, pisania de la intrare și pomelnicul ctitorilor de la altar stau drept mărturii prețioase asupra vechimii și actorilor implicați în ridicarea lăcașului. Pisania se păstrează în întregime iar textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„ Ridicatu-sau această sf[ă]ntă și Dumnezăiască beserecă în zilele
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
textul începe cu numele lui "„Radu T[u]dorache”", posibil chiar preotul în timpul căruia s-a ridicat lăcașul. Rândul de sus și toată partea dreaptă continuă cu "„Paminighi Titori Oprea, Marga, Icsinie, Bratina, Dragomira sin Vlada, Tudora sin Bandul ... sin ...”" Ctitorul Oprea nu poate fi altul decât pârcălabul de pe pisania de la intrarea în naos, iar numele care îl urmează sunt foarte probabil membrii ai familiei sale și alți ctitori locali. În centru se poate citi: "„Pominighi leatu pan Ianache veac[u
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
Titori Oprea, Marga, Icsinie, Bratina, Dragomira sin Vlada, Tudora sin Bandul ... sin ...”" Ctitorul Oprea nu poate fi altul decât pârcălabul de pe pisania de la intrarea în naos, iar numele care îl urmează sunt foarte probabil membrii ai familiei sale și alți ctitori locali. În centru se poate citi: "„Pominighi leatu pan Ianache veac[u] veacului jupăneas[a] dumisale Stan...”". Această parte se poate referi la un proprietar de pământ din localitatea de origine. Trebuie remarcat că pe portalul cu pisania apare schițată
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
Această piatră s-a dăruit sf[intei] biserici de Nicolae Penovici, soția sa Petra [și] cu fi[ul] lor Giurgiu 1862”". Aceștia sunt desigur o parte dintre cei care au contribuit la înzestrarea bisericii pe noul său loc. Rolul de ctitor și l-a asumat preotul Stan Oncescu, care a lăsat următoarea însemnare pe un Minei al bisericii: "„Aceste mineaturi sânt cumpărate prin osteneala supt iscălitului priot și să nu să ia vreuna în silnicie de cineva, sau copii[i] mei
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
biserică dumnealui Iani Hadâmbul, în Codrii Iașilor, la Dealul Mare, unde este hramul Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu, în zilele lui Io Ghiorghe Ghica Voievod, în anul 7168 (1659), septembrie 8"". Mănăstirea care s-a numit "Hadâmbu", după numele ctitorului ei, este un complex monastic fortificat, defensiv, construit în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Biserica și zidurile sunt construite din piatră de carieră sub forma unei fortărețe, din cauza acelor vremuri vitrege când năvăleau turcii și tătarii, prădând
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
de 1783, refăcuta în 1823. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserică de lemn din Canicea (Isverna) este de tip navă, fără turla. Pisania, abia descifrabila, menționează anul zidirii 1836, ctitor principal Mihuță Sbârnă din Seliștea Izvernei, la îndemnul fiicei sale Sară, măritata cu popa Dumitrașcu din Cloșani. Pe icoana Mântuitorului se mai deslușește semnătură pictorului și anul 1823. Este reparata radical în anul 1856, când se tencuiește cu mortar, se
Biserica de lemn din Isverna () [Corola-website/Science/319857_a_321186]
-
uitați însă nici pionierii filmului românesc, și anume Grigore Brezeanu, Jean Georgescu, Jean Mihail și Jean Negulescu (cunoscut sub numele de Jean Negulesco), care cu multe privațiuni au făcut remarcată cea de-a șaptea artă în cultura românească interbelică, fiind ctitorii "cinematografiei românești". Ca și în cazul celorlaltor arte, cinematografia se supune, mai mult sau mai puțin unei clasificări pe "curente": Noul Val - Franța, Neorealism italian, Noul val suedez, Free cinema sau "The Angry Young Men Movement", New American Cinema, Cinema
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
XVIII-lea o școală sătească, condusă de Barbu, elev al școlii mănăstirești. Mănăstirea a fost construită, conform legendei, în apropierea altei mănăstiri construită de Negru Vodă. Biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost ridicată între anii 1387-1391, ctitor fiind voievodul Mircea cel Bătrân. A fost sfințită la 18 mai 1388, așa cum reiese din hrisovul lui Mircea cel Bătrân, în care se spunea: Hrisovul este totodată și actul de atestare a localității Călimănești din județul Vâlcea. Pictura interioară a
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 347 nr. 2218. - Tot aici, pe ulița Podul Mogoșoaiei, mahalaua Sfântul Vasile, este înregistrat și căminarul Toma Baltă, ctitor al actualei biserici, care s-a construit cu cea mai mare parte a cheltuielilor date de el. . Biserica veche a fost distrusă de cutremurul din 1838 și refăcută din zid la anul 1847, așa cum ne prezintă pisania, scrisă cu litere
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
zilele acestea, unde se prăznuiește hramul Sfintei Troiți și întru lauda sfântului mucenic Pantelemon, în Domnia Măriei Sale Io Alixandru Nicolae Șuțu Voivod, și prin blagoslovenia Preasfințeniei Sale părintelui [chirio] chir Nectarie, și cu silința și osteneala celor mai jos pomeniți ctitori: Postelnicu..., Brutaru, Dinu Brutaru, Nicolae Păscaru, ... Armianu, Mihalache Ion, Sima Hărstu..., Ioniță, Ion, Dumitrache, Matei, Scarlat, I..., Radu, ...mna Hagica, Ghiorghi, Anghel, Din...am, Stan Voicilă, SerdarulIordache, Nicola..., ...meru Cruciaru, Milu Petraru; leat 1819".' Acest sfânt lăcaș a fost restaurat
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
menționați anterior. Cele mai importante descoperiri, provenind din capitala faraonilor, au fost adunate în Muzeul Luxor. Aici pot fi admirate, printre altele, obiectele găsite în mormântul lui Tutankhamon, decedat la vârsta de 19 ani, după o foarte scurtă domnie. Principalii ctitori ai templelor din Karnak sunt considerați Tutmes I, Tutmes al III-lea, Hatshepsut și Ramses al II-lea. Decăderea finală a Tebei a avut loc, după o reînflorire episodică, odată cu prăbușirea dinastiei XXXI, în anul 332 î.Hr. La sfîrșitul secolului
Luxor () [Corola-website/Science/312471_a_313800]
-
de Welf din Suabia au trecut în mîinile Hohenstaufenilor, descendenți din sora lui Welf, Judith. Linia masculină a Welfilor, pornind de la Henric Leul, a rămas cu patrimoniul său de la familia saxonă a Billungilor din Germania de Nord. Welf a fost ctitor al unor biserici. A fost înmormântat în mănăstirea Ordinului Premonstratens din abația Steingaden din Bavaria, pe care a fondat-o împreună cu fiul său, Welf al VII-lea. A fost de asemenea patron al "Historia Welforum", prima cronică medievală dedicată acestei
Welf al VI-lea () [Corola-website/Science/325116_a_326445]
-
arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților și cu Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Pe piatra de marmură ce se află deasupra criptei unde este înmormântat Alexandru Șandru Alboi a fost săpată următoarea inscripție: ""Aici odihnește întru așteptarea învierii ctitorul bisericii, inginerul diplomat ALEXANDRU ȘANDRU ALBOI, cetățean de onoare al Câmpulungului Moldovenesc. 4 august 1914 - 23 aprilie 2006"". Reîntors în România după mulți ani de muncă în străinătate, inginerul diplomat Alexandru Șandru Alboi a cumpărat în anul 2000 un teren
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
recunoaștere a efortului făcut în favoarea comunității locale, Consiliul Local al municipiului Câmpulung Moldovenesc le-a acordat, la 12 ianuarie 2004, inginerului Alexandru Șandru Alboi și preotului Teodor Giosan titlul de "Cetățean de onoare al municipiului Câmpulung Moldovenesc". În anul 2006, ctitorul Alexandru Șandru Alboi a murit, fiind îngropat sub streașina bisericii, lângă zidul sudic. Înainte de a trece la cele veșnice, ctitorul a scris câteva cuvinte despre biserica ctitorită: "„Eu, Alexandru Șandru Alboi, am cumpărat terenul pe care s-a construit Biserica
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
inginerului Alexandru Șandru Alboi și preotului Teodor Giosan titlul de "Cetățean de onoare al municipiului Câmpulung Moldovenesc". În anul 2006, ctitorul Alexandru Șandru Alboi a murit, fiind îngropat sub streașina bisericii, lângă zidul sudic. Înainte de a trece la cele veșnice, ctitorul a scris câteva cuvinte despre biserica ctitorită: "„Eu, Alexandru Șandru Alboi, am cumpărat terenul pe care s-a construit Biserica «Izvorul Tămăduirii» în anul 2000 și am ctitorit această biserică în colaborare cu pr. Teodor Giosan, ca o mărturie a
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
biserică în cadrul și sub oblăduirea parohiei «Nașterea Maicii Domnului», locul în care am fost botezat și locul în care își dorm somnul de veci cei din familia mea; pentru a lega trecutul de prezent și de viitor“". La momentul morții ctitorului, construcția bisericii era terminată, lucrându-se la realizarea picturii interioare. Pictura interioară a fost realizată de pictorul bisericesc Vasile Buzuloi. Toate lucrările au fost finalizate în anul 2009, la trei ani de la moartea ctitorului. Biserica a fost sfințită la data
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
și de viitor“". La momentul morții ctitorului, construcția bisericii era terminată, lucrându-se la realizarea picturii interioare. Pictura interioară a fost realizată de pictorul bisericesc Vasile Buzuloi. Toate lucrările au fost finalizate în anul 2009, la trei ani de la moartea ctitorului. Biserica a fost sfințită la data de 24 mai 2009 de trei ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului și Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, la
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național, Gheorghe Flutur - președintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Timiș - secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, precum și oaspeți din Germania. Cu acest prilej, arhiepiscopul Pimen a conferit o distincție de vrednicie post-mortem ctitorului Alexandru Șandru Alboi, precum și pr. paroh Teodor Giosan. Pe fațada vestică a bisericii se află o placă cu următoarea inscripție săpată: Biserica „Izvorul Tămăduirii“ din Câmpulung Moldovenesc are statutul de filie a Parohiei „Nașterea Maicii Domnului“ din municipiu.
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
menționată și Mănăstirea de la Lipovu (pe locul căreia, în pădurea Schitul a Lipovului a fost amplasată o troiță în anul 2004), care peste 100 de ani va fi cunoscută ca cea mai renumită în sud-vestul (actual) județului Dolj. Necunoscându-se ctitorul, documentele au evidențiat pe Dobromir din Runcu, mare ban al Craiovei, pentru dania către mănăstire, dar și pe Dragomir din Plăviceni, ctitor al altei mănăstiri, din lemn, construită alături. Prima mențiune documentară privind localitatea Lipovu este datată 4 octombrie 1569
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]