1,109 matches
-
colaborarea pe plan internațional"101. Ca fapt divers, doresc să menționez o întâmplare "nostimă" din timpul vizitei la București, la 26-30 mai 1972, a delegației guvernamentale cubaneze conduse de Fidel Castro Ruz, care a demonstrat relațiile apropiate dintre membrii delegației cubaneze. Unul dintre însoțitorii români a fost martorul întâmplării care a avut loc într-una din diminețile petrecute la București, în cartierul Primăverii, în vila unde era cazată delegația cubaneză. Șeful delegației cubaneze se plimba pe marginea piscinei cu un membru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Fidel Castro Ruz, care a demonstrat relațiile apropiate dintre membrii delegației cubaneze. Unul dintre însoțitorii români a fost martorul întâmplării care a avut loc într-una din diminețile petrecute la București, în cartierul Primăverii, în vila unde era cazată delegația cubaneză. Șeful delegației cubaneze se plimba pe marginea piscinei cu un membru al delegației sale, când un al doilea membru s-a apropiat și l-a împins prietenește pe conducătorul delegației cubaneze, care a căzut în apa piscinei; cei prezenți s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
care a demonstrat relațiile apropiate dintre membrii delegației cubaneze. Unul dintre însoțitorii români a fost martorul întâmplării care a avut loc într-una din diminețile petrecute la București, în cartierul Primăverii, în vila unde era cazată delegația cubaneză. Șeful delegației cubaneze se plimba pe marginea piscinei cu un membru al delegației sale, când un al doilea membru s-a apropiat și l-a împins prietenește pe conducătorul delegației cubaneze, care a căzut în apa piscinei; cei prezenți s-au delectat, râzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în cartierul Primăverii, în vila unde era cazată delegația cubaneză. Șeful delegației cubaneze se plimba pe marginea piscinei cu un membru al delegației sale, când un al doilea membru s-a apropiat și l-a împins prietenește pe conducătorul delegației cubaneze, care a căzut în apa piscinei; cei prezenți s-au delectat, râzând în hohote, dar cel în cauză nu a spus nimic, a ieșit din piscină, și-a stors apa din barbă și s-a dus în vilă, unde și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
relațiilor româno-cubaneze; a fost semnată Convenția privind crearea Comisiei mixte româno-cubaneze. La 31 octombrie 1972, a fost semnată la București, Convenția de cooperare economică între România și Cuba, privind construirea unor noi capacități de producere a cimentului necesar dezvoltării economiei cubaneze; partea cubaneză avea să ramburseze creditul prin livrări în România de sinter de nichel. Protocolul semnat în anul 1973 (5 martie) prevedea o creștere de 63% față de cifrele din anul precedent, afirmându-se ca un nou gen de colaborare între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a fost semnată Convenția privind crearea Comisiei mixte româno-cubaneze. La 31 octombrie 1972, a fost semnată la București, Convenția de cooperare economică între România și Cuba, privind construirea unor noi capacități de producere a cimentului necesar dezvoltării economiei cubaneze; partea cubaneză avea să ramburseze creditul prin livrări în România de sinter de nichel. Protocolul semnat în anul 1973 (5 martie) prevedea o creștere de 63% față de cifrele din anul precedent, afirmându-se ca un nou gen de colaborare între state libere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și artistice. La 21 noiembrie 1972, a fost semnat la București Programul de colaborare în domeniile științei, învățământului și culturii pe anii 1973-1974 între România și Cuba. În acea perioadă, în țara noastră studiau peste 200 de studenți și elevi cubanezi; majoritatea se pregăteau pentru inginerie și ca tehnicieni, cadre calificate necesare dezvoltării economiei Cubei. Colaborarea economică și tehnico-științifică, acordurile comerciale semnate și alte numeroase acorduri, schimburile culturale, vizitele reciproce ale unor importante personalități ale vieții politice din cele două țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
3, ,, 1,07 În România sunt înregistrate 5 firme cu capital mixt româno-cubanez, cu un capital străin de 76,2 mii dolari S.U.A. Pentru realizarea în comun a principalelor obiective de cooperare economică, în 1993 s-a convenit cu Partea cubaneză ca schimburile comerciale bilaterale să se efectueze în devize libere, pe baza normelor internaționale de comerț exterior. Înainte de 1989, volumul schimburilor comerciale între România și Cuba atingea valoarea de 400 mil. dolari anual, în 1996, volumul schimburilor a scăzut la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mai sus, ministrul afacerilor externe George Macovescu a transmis ambasadorului țării noastre la Havana, C. Ionescu, fost prim-secretar al Comitetului județean P.C.R. din Constanța, o dispoziție cifrată, în luna iulie 1973, prin care i-a solicitat să propună Părții cubaneze, prin șeful Secției Relații Externe al P. C. Cubanez, încheierea și semnarea, cu prilejul vizitei la nivel înalt din luna septembrie, a unui Tratat de prietenie și cooperare între România și Cuba. Până la plecarea mea, la sfârșitul lunii iulie, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ambasadorului țării noastre la Havana, C. Ionescu, fost prim-secretar al Comitetului județean P.C.R. din Constanța, o dispoziție cifrată, în luna iulie 1973, prin care i-a solicitat să propună Părții cubaneze, prin șeful Secției Relații Externe al P. C. Cubanez, încheierea și semnarea, cu prilejul vizitei la nivel înalt din luna septembrie, a unui Tratat de prietenie și cooperare între România și Cuba. Până la plecarea mea, la sfârșitul lunii iulie, în America Latină, în statele care urmau să fie vizitate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
externe. La sosirea mea în Republica Cuba, prima țară care urma să fie vizitată oficial, am constatat și am informat M.A.E. că ambasadorul român nu a întreprins nici un demers, replicând că nu a acționat întrucât apreciază că Partea cubaneză nu ar accepta propunerea română. Între timp am vizitat Costa Rica, Panama și alte state prevăzute în program, dar la întoarcerea mea în Republica Cuba, cu delegația la nivel înalt, la sfârșitul lunii august, am constatat că ambasadorul român nu întreprinsese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prânzul oficial. Am solicitat vizită urgentă la șeful Secției Relații Externe a C.C. al P.C. din Cuba, care ne-a primit și a fost uimit de situația creată prin netransmiterea propunerii Părții române; acesta a plecat imediat la ședința conducerii cubaneze, în frunte cu Fidel Castro Ruz. Ședința menționată s-a prelungit cu o oră, depășindu-se ora programată pentru întâlnirea delegațiilor română și cubaneză. L-am informat asupra situației create pe ministrul George Macovescu, care a adus la cunoștință președintelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
uimit de situația creată prin netransmiterea propunerii Părții române; acesta a plecat imediat la ședința conducerii cubaneze, în frunte cu Fidel Castro Ruz. Ședința menționată s-a prelungit cu o oră, depășindu-se ora programată pentru întâlnirea delegațiilor română și cubaneză. L-am informat asupra situației create pe ministrul George Macovescu, care a adus la cunoștință președintelui României situația în care ne aflam; între timp, reprezentantul cubanez al C.C. al P.C. din Cuba a sosit la locul întâlnirii și m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a prelungit cu o oră, depășindu-se ora programată pentru întâlnirea delegațiilor română și cubaneză. L-am informat asupra situației create pe ministrul George Macovescu, care a adus la cunoștință președintelui României situația în care ne aflam; între timp, reprezentantul cubanez al C.C. al P.C. din Cuba a sosit la locul întâlnirii și m-a informat că a fost luată în discuție propunerea Părții române, care a provocat întârzierea sosirii delegației cubaneze la întâlnirea cu delegația română; reprezentantul cubanez m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
României situația în care ne aflam; între timp, reprezentantul cubanez al C.C. al P.C. din Cuba a sosit la locul întâlnirii și m-a informat că a fost luată în discuție propunerea Părții române, care a provocat întârzierea sosirii delegației cubaneze la întâlnirea cu delegația română; reprezentantul cubanez m-a informat că propunerea nu a putut fi acceptată, întrucât încheierea și semnarea unui asemenea document ar crea un precedent ce va determina și alte propuneri (de exemplu, U.R.S.S. și alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
timp, reprezentantul cubanez al C.C. al P.C. din Cuba a sosit la locul întâlnirii și m-a informat că a fost luată în discuție propunerea Părții române, care a provocat întârzierea sosirii delegației cubaneze la întâlnirea cu delegația română; reprezentantul cubanez m-a informat că propunerea nu a putut fi acceptată, întrucât încheierea și semnarea unui asemenea document ar crea un precedent ce va determina și alte propuneri (de exemplu, U.R.S.S. și alte state socialiste). Întâlnirea celor doi lideri ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
că propunerea nu a putut fi acceptată, întrucât încheierea și semnarea unui asemenea document ar crea un precedent ce va determina și alte propuneri (de exemplu, U.R.S.S. și alte state socialiste). Întâlnirea celor doi lideri ai delegațiilor română și cubaneză a avut loc fără a fi transmise scuze pentru depășirea orei de începere (ora 14.00 în loc de 13.00), cei doi conducători înțelegând că impasul poate fi depășit prin amânarea acțiunii propuse de Partea română pentru altă dată, când ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Hiroshima și Nagasaki au răvășit atât de adânc conștiința omenirii, încât făuritorii Cartei ONU au stipulat explicit interzicerea folosirii forței ca principiu fundamental al dreptului internațional contemporan. Dar abia în primii ani ai deceniului șapte al secolului trecut, după criza cubaneză, s-a impus în literatura de specialitate conștientizarea faptului că armele racheto-nucleare de distrugere în masă anulează eficacitatea războiului nuclear ca metodă de rezolvare a problemelor internaționale contemporane. Deși lumea în care trăim este plină de contradicții, nici una nu pare
[Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
să începem prin a cerceta care sunt tipurile de conflict cu potențial de război existente în lumea noastră: 1. conflicte generate de jocul strategic global, de rivalitatea dintre marile puteri pentru supremație mondială, de cursa nucleară etc. (de exemplu, criza cubaneză din 1962); 2. conflicte generate de revendicări teritoriale dublate de animozități etnico-religioase (între arabi și Isarel, Bosnia, Nagorno-Karabah); 3. conflicte izvorâte din relații îndelungate de dependență și dominație, bazate pe superioritate economică și tehnologică (Panama, Grenada, Haiti, Afganistan, Suez 1956
[Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
demersurile ambasadorului către autoritățile locale au fost multiple și benefice, unii "turiști" români fiind scoși chiar din arest. S-a reușit, de asemenea, includerea, ca punct permanent pe ordinea de zi a sesiunilor Comisiei Mixte de colaborare a chestiunii datoriilor cubaneze, după ce se reușise convenirea valorii acestei datorii. Din păcate, autoritățile de atunci de la București nu au acceptat propunerile ambasadorului de recuperare rezonabilă a acestei datorii, preferându-se cochetarea cu idei păguboase. În anul 2000, a fost rechemat în Centrala M.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fost o astfel de "lovitură de culise". În schimb, o lovitură de stat prin "puci militar" a constituit-o debarcarea președintelui comunist Salvador Allende Gossens de către armata (Chile, 1973), în momentul când acesta pregătea (ajutat de serviciile secrete sovietice și cubaneze) propria să lovitură de stat, împotriva armatei chiliene, si instaurarea comunismului în Chile. La fel de tipice au fost toate "puciurile militare", derulate în anii '50 și ''60 în statele latino-americane, cu sprijinul secret al CIA, că Operațiunea "Diabolo", din 1954, contra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
au trecut pe lângă sumedenie de fapte și de documente, din necunoaștere a semnificației reale "estice" purtată de respectivele piese ale dosarului. Impecabil argumentată și convingătoare sută la sută este relația Oswald-KGB. Raportul Warren a minimalizat-o fiindcă, după criza rachetelor cubaneze și după doborârea de către ruși a avionului-spion U-2, nu era în interesul ambelor puteri să se propună pista implicării sovietice. Oswald a fost în totalitate omul KGB-ului (la vremea aceea, PGU), argumentele autorului nu lasă loc nici unui fir de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Desigur, acum ne privește din altă lume... A văzut lumina zilei la Roman, a studiat dreptul la Paris, se înscrie voluntar în armata franceză, nimerește, nici el n-a prea a înțeles cum, în Antile și devine, în 1945, cetățean cubanez. Expune la New York, Veneția, în Brazilia, Japonia, Franța, intrigând și atrăgând mereu publicul, obținând repede recunoașterea criticii cu ale sale "structuri transformabile". Dicționarul picturii abstracte (Michel Seuphor, Paris, 1957) îl caracterizează mai mult decât elogios, apreciind că "sugerează universul industrial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
s-au opus; nu mai puțin mirată a rămas și majoritatea celor care urmăresc cu interes ceea ce se întâmplă de câțiva ani în Venezuela, în primul rând americanii poate cu excepția serviciilor lor secrete -, apoi simpatizanții lui Chavez, ca iranienii, bielorușii, cubanezii și mulți alții. Dar de ce acest rezultat a fost o surpriză pentru toți și o lecție pentru mulți? Pentru că, așa cum au evoluat lucrurile în Venezuela în ultimii ani, se părea că nimic nu mai stătea în calea lui Chavez spre
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
A declara, acum, că vrei să faci dintr-o țară ca Venezuela una socialistă în urma experiențelor de care am amintit este cel puțin un gest riscant, dacă nu un anacronism istoric. Faptul este cu atât mai curios cu cât exemplul cubanez o adevărată fosilă social-istorică se află la o aruncătură de băț de Venezuela. De aceea, eu mă gândesc că înfrângerea lui Chavez, la limită e drept, se datorează mai mult acestei intenții anacronice decât poftelor lui dictatoriale care, în America Latină
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]