2,007 matches
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ZIUA CÂT O FELIE DE TORT Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 308 din 04 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de AL.Florin ȚENE Ziua cât o felie de tort Azi am cugetat cât este ziua de mare până mi-sau aprins stelele-n creier. Miroase tot spațiul a cercuri fără sfârșit, un fel de spirală până sub Scaunul Domnesc al lui Dumnezeu. Se auzea o muzică ca o notă venită din ancestral
ZIUA CÂT O FELIE DE TORT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341718_a_343047]
-
să iau medicamente pentru tensiune, pentru circulație ... Așa spune medicul: „Nici o zi fără ele!” și asta fiindcă inima a devenit stăpâna voinței, trimite sângele prin traseele care-i convin, îl oprește pe unde-i taie capul (inima are „cap care cugetă”, se pare totuși că a mea cugetă greșit!), se ceartă cu mine, uneori se răzbună, și nu știu cu ce i-am greșit și când, mă rog! Cârdul anilor grei pot fi de vină ... Și ritmul acesta de „marș forțat
SE NUMEŞTE STRES... de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341729_a_343058]
-
Așa spune medicul: „Nici o zi fără ele!” și asta fiindcă inima a devenit stăpâna voinței, trimite sângele prin traseele care-i convin, îl oprește pe unde-i taie capul (inima are „cap care cugetă”, se pare totuși că a mea cugetă greșit!), se ceartă cu mine, uneori se răzbună, și nu știu cu ce i-am greșit și când, mă rog! Cârdul anilor grei pot fi de vină ... Și ritmul acesta de „marș forțat” ține până la miezul nopții. Se numește Stres
SE NUMEŞTE STRES... de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341729_a_343058]
-
un veritabil promotor istoric, cultural, literar și artistic al Ținutului Românesc și Ardelean ori Transilvănean, dintre Mureș și Târnave și pentru care fapt eu țin să vă apreciez, să vă admir și să vă stimez în mod deosebit!... Prin urmare, cugetând eu acum, în acest ceas sărbătoresc, omagial și aniversar, la activitatea și la personalitatea domniei voastre foarte complexă și foarte completă, mă gândesc la darul omului providențial cu care v-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu
LA MULŢI, BINECUVÂNTAŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATĂ DOAMNĂ PROFESOR ŞI PREŞEDINTE SILVIA POP!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340572_a_341901]
-
Eu spre exemplu, mi-am conștientizat aproape trei sferturi dintre greșelile pe care le-am făcut și asta mi-a luat în măsura terestră aproximativ o sută douăzeci de ani. Alții au plecat mai repede, dar mai sunt mulți care cugeta. În general ne susținem, mai ales la început și astfel ne este mai ușor, dar până la urmă totul depinde de tine. --Acum îmi pare simplu. De fapt, iubirea este soluția indiferent de problemă. Și în esență nici nu ar trebui
POVESTEA INTRUPARII de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340617_a_341946]
-
în funcție de condițiile și structurile ființei sale, de aceea nu se hazardează în absolut. Deși în clipa unei luminări are simțământul Adevărului, el rămâne rezervat, căci numai verificarea ulterioară va dovedi în ce măsură a fost în adevăr. Misiunea omului este de a cugeta necontenit, în complexitatea și taina vieții, sensul și rostul său pe lume. Profetul a suferit înainte, în timpul și după suferință, admițând-o și abordând toate problemele omenești existențiale prin prisma teologic-ortodoxă, străduindu-se prin subțirimea minții coborâte în inimă să
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
nu face sinteze, căci a uitat tot ce a citit, ci vede sinteza lumii în simbolurile ei. E atent la toate dimensiunile condiției umane, dorește să le cuprindă, dar știe că mereu îi va scăpa ceva. De aceea nu poate cugeta lumea decât ancorat în Hristos... Pe firul Tradiției prelinsă din lumina lui Hristos, profetul nostru se ancorează cu tot harul pentru a da temei mesajului său și pentru a avea rezonanță deplină în rândul celor avizați de autoritatea instituțiilor pe
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
În toată umilitoarea lui înfrângere, el are certitudinea triumfului Hristosului din lume. Este el un mistic, un filosof, un om politic, un poet, un om de știință, un economist? Nu. El se consideră simplu un om creștin. Din perspectiva aceasta cugetă la Filocalie, la teologie, la creștinătate... Mănăstirile îi dau un prilej de îndelungată și rodnică meditație. Monahismul îi apare fie ca o dedicare de excepție în duh paulinic ce nu s-a stins în creștinătate, fie ca o resemnare a
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
să-și trăiască permanent viața în grădina Ortodoxiei, ca și cum Dumnezeu ar fi de față, udându-i florile însușirilor sale, din care se ridică suav spre cer mireasma de nard a sufletului său dac și curat: „Misiunea omului e de a cugeta necontenit, în complexitatea și taina vieții, sensul și rostul său pe lume. Viața lui materială s-a tot simplificat, iar cea interioară face transparente esențele. Adesea, aceleași probleme îi apar în culori și semnificații înnoite. E încântat de darul cu
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Articolele Autorului Poate că melosul folcloric românesc, folclorul neînsemnând alrceva decât înțelepciunea neamului, ar fi ajuns, din vina celor care sunt între cântăreții de demult și din ce în ce mai puținii de azi ceea ce-s păsărelele ciripitoare între privighetori și ciocârlii (cum ar cugeta maestrul Gheorghe Roșoga), în totală izolare; sau ar fi devastate de expansiunea kitskh-ului, dacă nu ar exista mirabilii noștri melozi folclorici, între care Gheorghe Roșoga este pe cât de generos pe atât de înzestrat cu talentul cuvântului de vers popular și
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
vordiește ce trăbuie-n lume. Ahăla-i omu cumsacadie. Cân bălmăje, omu vordiește șî iel să nu tacă. Ahăla-i omu bolund. Da cân rostește, atuncea vorba omului îi înțaleaptă. Omu hăl de rostește îi omu de s-o tras deoparte ș-o cugetat ș-o-nțales rostu la toate helea. Mi-i drag de tinie că iești inimos șî priceput, ș-ai fi cioban bun. Da iești ca oaia de trece pin gard în otavă. În loc să tacă șî să mânce liniștită, zdiară cu iarba-n
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele () [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
un plagiat și agentul corupției (poate fi un ministru, un politician, un reprezentant al unei agenții, consiliu, comitet etc.) îți spune că nu e așa. Plagiatorul îți spune că a „respectat legea”. Și agentul stă cu capul sub fund și cugetă. La nesfârșit. Ca voinicul din poveste, corupția iese mai întărită din asta decât lupta anticorupție din punerea sub urmărire penală sau trimiterea în judecată. Noi am tabloidizat și corupția și lupta anticorupție. E un succes răsunător. E ediția specială a
„Am învins” () [Corola-blog/BlogPost/337723_a_339052]
-
lucrurile erau așezate în matca firescului și a normalității - părintele era modelul ideal pentru copilul său, în procesul de devenire și integrare a acestuia în societate, în calitatea sa de viitor actor dezirabil, pe scena țării. La acest aspect am cugetat cu ocazia sărbătorii internaționale a muncii. Paradoxal, avem o zi de celebrare a muncii, în contextual în care numărul șomerilor este în continuă creștere. Pentru mine, ziua de 1 Mai este mereu un prilej de rememorare a acelor vremuri, iar
TATĂL MEU de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344383_a_345712]
-
au fost doar țigani până la Revoluție, vor să redefinească și să reconstruiască identitar și cultural poporul romilor. Asta ar fi cum romii n-ar ști cine sunt, și în ce constă identitatea lor. Am stat eu mult timp și am cugetat de ce vor acești țigani să reconstruiască ceva ce romii deja au moștenit. Adică noi, romii autentici, vorbitori nativi de limbă români, avem o cultură și o identitate bine păstrate. De ce dar, trebuie să vină un grup străin de noi, si
TIGANII KASHTALE VOR SĂ RECONSTRUIASCĂ IDENTITATEA ȘI CULTURA ROMILOR? DE CE? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343912_a_345241]
-
zice, răspundea tot el, nu zice că Dumnezeu când a făcut lumea a zis să trăiască în pace și înțelegere, nu să se bată ca bezmeticii... Pentru ce, citea Perniu Sfântu din Biblie, s-au întărâtat neamurile și popoarele au cugetat deșertăciuni? S-au ridicat căpeteniile pământului împotriva Domnului și a unsului său zicând: Să rupem legăturile lor și să lepădăm de la noi jugul lor... Păi era al dracului Stalin să facă așa ceva, sau Ciurcil, sau al Americii, Rozvelt ăla? Trebuia
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
gânduri și spicuiri din comentarii ale autorilor de cărți cunoscuți pe net) - lector pentru "umbre și lacrimi"(text de teodor dume), Veronica Pavel Lerner - 96 de titluri Teodor Dume: Azil într-o cicatrice - o explorare continuă a abisului temporal Autorul cugetă la moarte fără teamă căci Viața celui care se teme de moarte este tot un fel de moarte : ”eu sunt unul și același cu tata între noi sunt doar câteva iluzii și un somn care înspăimântă restul nu mai contează
TEODOR DUME, O NOUĂ CARTE: AZIL ÎNTR-O CICATRICE de TEODOR DUME în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342811_a_344140]
-
care i-au forat adâncimile sufletului marelui Poet și Profet Mihail Eminescu au explorat în același timp și splendidele înălțimi ale Celui Preaînalt, contemplând deopotrivă bucuria dreptei credințe, adevărul, lupta, dăruirea, jertfa și nădejdea învierii: „Misiunea omului e de a cugeta necontenit, în complexitatea și taina vieții, sensul și rostul său pe lume.” (Ioan Ianolide, Deținutul profet. Ed. Bonifaciu, București-2009, p. 17) Toată gândirea sa lucidă, profundă, plină de adâncă înțelegere filosofică l-a condus spre taina cunoașterii teologico-ortodoxe, temei aprofundat
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Dumnezeu te întreabă dacă steaua ți-a fost adesea potenta sau nu. Tehnologia și tehnică nu-s decât ramificații ale propriilor capacități fizice și mintale. Moartea-i doar o poartă interstelara care ne duce către alte limane necunoscute nouă... Adesea cugetam precum iarbă... în loc să avem un crez potent pentru care să luptăm în viață, ne aplecăm după cum bate vântul favorabil nouă, ca să vedem oportunitatea din ochii văzduhului. Dumnezeu este ca și dragostea - nu poți vedea, pipai, gusta, mirosi... trebuie doar sa
AFORISME de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342949_a_344278]
-
celor slabi cu duhul, Mângâierea celor ce n-au mângâiere, Hrana celor ce flămânzesc după al tău Fiu... Pe Tine te fericim până la sfârșitul veacurilor. Praf celest ce te-așezi pe fiece stea muribundă Și rămâi nemuritor în ale noastre cugete profane... Pe Tine, pacea familiilor... te fericim, Că-n fiecare femeie te regăsim pe tine, Fecioară maică. Referință Bibliografică: Partea I din volumul MASTI / Alexandru Enache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
Păunescu, 3, nr. 6 (73), 6 feb. 2003, p. 19. Basarabia este un copil înfășat în sârmă ghimpată. Interviu realizat de Adrian Păunescu. Flacăra lui Adrian Păunescu, 4, nr. 9 (128), 26 feb. 2004, p. 5. Sunt o inimă care cugetă. Grigore Vieru în dialog cu Andrei Strâmbeanu. Flacăra lui Adrian Păunescu, 8, nr. 25 (296), 29 iun.-5 iul. 2007, p. 11. Umilința, cel mai sângeros tiran: Dialog Vieru-Strâmbeanu. Flacăra lui Adrian Păunescu, 8, nr. 26 (297), 6-12 iul. 2007
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
Acasa > Poezie > Cantec > GÂNSACUL PEDEPSIT Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1276 din 29 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Un gânsac înfumurat Plimbându-se-a cugetat Că-i ograda-aglomerată Și că ar putea pe dată Să scape ca de neghină De puiuții de găină, Așa că-i goni pe toți, Alergându-i ca pe hoți Pân’ pe coastă, în grădină, Și se-ntoarse cu o mină Inocentă
GÂNSACUL PEDEPSIT de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343041_a_344370]
-
Păunescu, 3, nr. 6 (73), 6 feb. 2003, p. 19. Basarabia este un copil înfășat în sârmă ghimpată. Interviu realizat de Adrian Păunescu. Flacăra lui Adrian Păunescu, 4, nr. 9 (128), 26 feb. 2004, p. 5. Sunt o inimă care cugetă. Grigore Vieru în dialog cu Andrei Strâmbeanu. Flacăra lui Adrian Păunescu, 8, nr. 25 (296), 29 iun.-5 iul. 2007, p. 11. Umilința, cel mai sângeros tiran: Dialog Vieru-Strâmbeanu. Flacăra lui Adrian Păunescu, 8, nr. 26 (297), 6-12 iul. 2007
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
a aruncat, grăbit. Acolo, Scaraoschi sta / Tare mâhnit și tot ofta, Gândindu-se la banii dați / Cu cari puteau fi cumpărați Mulți oameni care se vădeau / Lacomi și sufletu-și vindeau. În acest timp, Dănilă sta / Privind la bani și cugeta Cum să își ducă pân’ acasă. „Mai, ca să vezi ce poa’ să iasă!” - Își zise el. „Să tot voiești / Doar mănăstiri să construieși, Că dracii te și bagă-n seamă. / Și-apoi să n-ai tu nici o teamă, Că te
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
-l arunc, însă de el, De-acum te vei lipsi de tot. Așa că linge-te pe bot, Că nu ai să-l mai vezi nicicând!” / „Da cum așa? Ce ai de gând? - A întrebat dracul speriat. / „Păi uite cum am cugetat:” - Spuse Dănilă - până-n lună / Am să-l arunc. Fac treabă bună Și-am să-i ajut și pe-ai mei frați / Care acolo sunt aflați. Nu prea au fier ca să își facă / Potcoave pentru cai. Dar dacă, Azvârlu eu ăst
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Adam a fost o simplă zămislire A unui demiurg ce-și termina De aranjat în casă și'nsemna Pământul cu pecetea de gândire. Privind atent, a cugetat o clipă: Tabloul viu, privit gospodărește, Părea complet. El, iarăși îl privește Și, ce-i lipsea, în mintea-I se'nfiripă. Lucrase depășind imaginația, Pământul ca un lucru bun făcut, E totul viu, chiar și Adam din lut, Dar dintre
ETERNITATEA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343332_a_344661]