1,159 matches
-
care și Liubka, au hoinărit vagaboande pentru a-și câștiga existența. Chera Duduca Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi Nicolae Filimon (1819-1865) s-a remarcat în lumea artistică românească în calitate de muzician și de critic muzical, în lumea literară ca jurnalist, culegător și prelucrător de basme și, în mod special, ca scriitor talentat, fiind autorul unor nuvele romantice, realist-satirice și al cunoscutului roman Ciocoii vechi și noi, cu subtitlul Ce naște din pisică șoareci mănâncă, publicat în 1863, și care reprezintă, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
examina ultimul pachet expus. Mulțumită de căutările ei, a luat primul pachet examinat, l-a pus în cărucior și a plecat mai departe. Oare ce le face pe femei așa niște cumpărători-eroi? Părerea istoricilor că rolul preistoric al femeilor, de culegători de rădăcini, alune și fructe, care preferau să stea mai mult pe lângă casă decât să cutreiere dealurile în căutarea mamuților, demonstrează o înclinație biologică spre cumpărături. Alte păreri susțin că, timp de secole, societatea patriarhală le-a ținut pe femei
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
ființei umane, considerând sportul ca factor decisiv în dezvoltarea armonioasă a omului. Exercițiile fizice nu sunt o invenție a grecilor. Inițial, exercițiile fizice erau un mod de a lupta pentru existență. În evoluția societății, omul a trecut de la condiția de culegător la aceea de vânător și apoi de agricultor. Elemente ale civilizației mesopotamiene și egiptene se regăsesc și în cea minoică. Aceștia au preluat jocuri sportive, care s-au dezvoltat mai târziu în jurul cetății Micene. Întrecerile sportive ca: box, kybistisis (acrobații
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cu folii din plastic. Un fel de covoare. Calci pe ele fără să te înnoroiești. Și am mai văzut ceva: culegătorii, când aduceau lădițele cu fructe coapte, apăsau pe butoanele unor mici aparate amplasate la aleea principală. - Ce fac acești culegători? îl întreb pe Henri. - Își marchează flecare lădița. Astfel, la sfârșitul zilei, se știe cât a făcut fiecare. În funcție de rezultat, e plătit. Am înțeles că, prin acest sistem, toate sunt bune și la locul lor, adică corecte. Nimeni nu pă-
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
O fabrică, unde culegătorii, flăcăi și fete, își îndeplinesc munca lor automatic, tăcuți, cu regularitatea monotonă și hursuză a unor mădulare de mașini, nu cu zburdălnicia zgomotoasă cu care niște vioaie albine adună mierea de pe flori. I-am văzut pe culegători mîncînd răzlețiți cîte un codru de mămăligă și-o bucată de brînză, în mijlocul aceluiași silnic mutism, i-am văzut apoi seara adormind rupți de oboseală, pentru a reîncepe în zorii zilei următoare corvoada plicticoasă din ajun. Țăranii culeg astăzi viile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Mai ales la noi! Totuși au fost cîteva cazuri, dar nici unul răsunător ca, la francezi, acela al lui Rimbaud. Unul este C.A. Rosetti, care, după întoarcerea din exil, a încetat de a mai scrie versuri. Altul e poetul și culegătorul de folclor I. C. Fundescu, dar abia în ultimul deceniu al vieții. Al treilea și cel mai interesant caz e (mai exact spus, ar fi putut deveni) I. L. Caragiale. Din cauza publicului, prea puțin receptiv, autorul „Scrisorii pierdute” a vrut - se cunoaște
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întrebat vreodată ce „curs” aveau „galbînul și paraua” din „istoria” lui Alecsandri. Sau banii de care vorbește Maiorescu în Jurnal și Epistolar. Fără cunoștințe monetare, mă îndoiesc că cineva poate să înțeleagă fabulosul din enumerarea făcută de Caragiale în „Norocul culegătorului”: „Poli, galbeni, patace, franci, băncuțe, hîrtii de 20, de 100, ba și de 1000!” 2). Poezia lui Bacovia din care am citat a apărut în 1914. Unitatea monetară romînească era atunci leul („leul nou”, care data din 1867). Puterea lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
știe toate țările ,,de la Europa la Oceania”, cu mulțime de amănunte. 23. Manuscris, p. 246. 24. în toate evocările, listele de profesori ai Liceului încep cu el ori cu Panaite Topliceanu. Prezent la centenarul instituției, Al. Piru declara unui reporter culegător de impresii: ,,Păstrez o vie amintire profesorilor mei azi trecuți în lumea umbrelor, lui Lascăr Veniamin, lui Grigore Tabacaru, lui Ion Alecu, lui Alfred Klugi, ca și eminenților profesori în viață: Ernest Stere de la Universitatea din Iași, profesorului de franceză
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a autohtonizat poezia, i-a dat specific național. A valorificat ca nimeni altul folclorul, oportunitatea fundamentala de a afișa tezaurul național așa cum Îl proiectase M. Kogălniceanu În „Dacia literară”. Dincolo de poezia originală, profund influențată de folclor, V. Alecsandri este primul culegător de folclor, chiar daca „l-a Îndreptat”. Variantele arhicunoscute ale „Mioriței” și „Mănăstirii Argeșului” Îi aparțin și ar trebui să i se atribuie ca proprietate indiscutabilă, așa cum „Revedere” sau „Ce te legeni” Îi aparțin lui Mihai Eminescu. De altfel Șerban Cioculescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și proza română”, apărut În „Convorbiri literare” În ianuarie 1872, considerându-l deja poet junimist: „În fruntea mișcării (junimiste, desigur) noi e drept să punem pe V. Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare În generația trecută, poetul „Doinelor și lăcrimioarelor” , culegătorul cântecelor populare păruse a-și fi terminat chemarea literară ... Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernii grele petrecute În izolare la Mircești ... poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea „Pastelurilor” ... Pastelurile sunt un șir de poezii .... toate Însuflețite de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Viena. În același an, Într-un număr din luna august, a fost reprodus și În revista Convorbiri literare. Izvorul de inspirație al celebrului poem Îl constituie un basm românesc intitulat Fata În grădina de aur, dintr-o culegere a unui culegător de folclor german, pe nume Richard Kunisch. Acesta a pretins că l-a cules de undeva de prin părțile Buzăului. Eminescu a citit povestea din culegerea de basme a cărturarului numit mai sus, dar Încercarea de a descoperi izvorul, a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a Kalevalei, dar care, inexplicabil, a rămas în umbra acesteia, atât în Finlanda, cât și în străinătate. Materialul care constituie această culegere de texte lirice populare a fost cules începând cu anul 1828 de Elias Lönnrot, în timpul călătoriilor întreprinse în calitate de culegător de folclor. În alcătuirea Kanteletarului, folcloristul nu s-a folosit doar de textele culese de el, ci și de cele inventariate de precursorii săi. Varianta finală a culegerii cuprinde 652 de rune, adică 22 201 versuri și are o întindere
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
țară lipsită de mână de lucru, constituie problema principală a agriculturii americane. Concursul de culegere a porumbului, în fiecare toamnă, merită toată lauda. Se acordă premii foarte mari, cu o largă și bine meritată publicitate. Se obțin adevărate recorduri. Un culegător bun poate obține 12,7 bl pe oră, aproape 1⁄2 hectar, cu îngăduință să rămână necules cel mult un știulete din 50 și cel mult 226 grame de foi pe știuleții culeși. Uneori, la cules sunt aduși porcii în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
obținut la cules e nevoie și de concursul cailor. Ei sunt docili, bine dresați, încât pornesc și se opresc la cea mai mică comandă. Astfel fermierul poate culege porumbul de la distanță, de unde azvârle știuleții direct în căruță. În partea opusă culegătorului, căruța are o scoarță mult mai înaltă, împiedicându-se astfel căderea știuletului pe câmp. O deosebită dexteritate au fermierii în organizarea muncii la descărcarea căruței și urcarea știuleților în porumbar cu ajutorul elevatorului. În multe ferme porcii consumă porumbul azvârlit din
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
prinde pe hoți. Dimineața vedea urmele tălpilor desculțe în țărâna dintre rânduri. Încercase totul: îi avertizase, îi amenințase, le micșorase rațiile, ba chiar amendase întreaga tabără - zadarnic însă. Câmpurile care se aflau în preajma colibelor erau prădate de recoltă, și când culegătorii își aduceau poverile, fiecare știa că va fi mai puțin decât era de așteptat să fie. Și dacă toți știau, de ce mai era nevoie, pentru a câta oară, de toată această mascaradă? Asta era întrebarea pe care o citea fermierul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
magistrați, desemnați prin tragere la sorți, continuau să-și ocupe funcția în timpul vacanței respective. Astfel, în Imperiul Roman, culesul viilor era o perioadă de veselie și de sărbătoare pentru toți, de la senatori la magistrați și de la proprietarii la sclavii latifundiilor. Culegătorii romani, cărora li se dădea vin la discreție, își murdăreau trupurile cu must. Platon (Legile, 637 b) descrie o sărbătoare în cinstea lui Dionisos în care drojdia de vin era folosită în același scop. În localitatea Cournonterral, aproape de Montpellier, în
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
agenți în principalele orașe ale Europei. Acești mari editori, cu relații extinse, deveneau adesea intermediarii îndatorați ai tipografilor și ai librarilor mai puțin puternici, care rămîneau cei mai numeroși. Condițiile de muncă erau dure în tipografie. Munca se repartiza între culegătorul așezat, apoi în picioare în fața cutiei cu litere, presorul care mînuia presa pentru a imprima, în timp ce un alt confrate ungea cu cerneală formele, și corectorul care adesea nu era altul decît patronul tipografiei. Ziua de muncă începea la ora 5
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de muncă din Moldova? Unde le mai lucrează urmașii lor? Discutam cu o veche cunoștință din Brașov că era foarte indignată și supărată pentru că are doi copii la muncă în Italia, făcând muncă de salahor și alți doi în Spania,culegători de fructe,deși toți au pregătire și calificare profesională dar nu au unde profesa meseria lor. Nemulțumirea mare este că unii nu au venit pe acasă de doi ani, alții de un an și că-i arde focul dorului și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
noastră națională. Acea economie care, la procesul lui Ceaușescu, constituise un cap de acuzare mincinos, de distrugere; dar în această economie lucrau milioane de oameni !-și acum sunt mulți șomeri, pensionari scoși la pensie cu 10-15 ani înainte de termen, ori culegători de fructe sau legume prin diferite colțuri de lume, ori crescând copii străinilor, iar ai lor cresc niște delincvenți, lipsiți de educația părintească, mulți dintre ei pierzânduse prin gunoaiele societății.Sute de mii care au abandonat școala și vagabondează pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și de profesorii de la "Nicu Gane". La începutul anilor '30 îi regăsim implicați în diferite activități și organizații menite să contribuie la formarea intelectuală a viitorilor absolvenți și la ridicarea nivelului cultural al societății provinciale. Astfel, profesorul de muzică și culegătorul de folclor, Gheorghe Fira, este cel care conduce Societatea muzicală "Nicu Gane", corul liceului susținând reprezentații în orașele din Moldova și Bucovina. Profesorul de desen, N. Tolea, a fost custode al bibliotecii pentru o perioadă și a conferențiat frecvent la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de Scaun, donând colecția sa muzeistică statului român. Este autor al volumelor: Muzeul orașului Suceava, Contribuții la istoria Sucevei și a împrejurimii, Bucovinesia. Catalogul medaliilor, plachetelor, insignelor din Bucovina, Suceava muzicală de altă dată ș.a. 36. Constatin Gafițescu (1907-1980), învățător, culegător de folclor, colaborează la Izvorașul, Poporul românesc. Este autor al unor consemnări ale obiceiurilor din Dumbrăveni, Suceava, în Arhiva de folclor, alcătuind și o monografie a comunei, aflată în manuscris. 37. Ion Irimescu (1903-?), sculptor, are prima expoziție ca elev
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
basmului Povestea despre urieși și al culegerilor de folclor apărute în Șezătoarea și alte reviste. 50. Gheorghe Mihuță (1881-1945), preot sucevean, publicist, este autor al lucrărilor Însoțirea orășenilor români din Suceava (1889-1939), Monografia satului Lisaura. 51. Constantin Milici (1880-1971), publicist, culegător de folclor, adună un bogat fond documentar despre satul Soloneț, depus la Muzeul Simion Florea Marian. Colaborează la revistele de literatură și folclor. 52. Dimitrie Mitric-Burja (1869-1952), învățător în localități bucovinene, publicist, colaborează cu articole la Junimea literară, Școala. 53
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
10 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 11 În "Eugen Pohonțu (1897-1992) și Societatea artiștilor și amicilor artelor plastice din Bucovina", în Vasile I. Schipor, Bucovina istorică..., p. 375. 12 În "Filimon Rusu, 1882-1957 - istoric, memorialist, culegător de folclor, publicist", în Ibidem, pp. 350-370. 13 Materialele la care facem referință sunt: Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999; Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Partea 2: În căutarea fondului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ostilitatea celorlalți, ci la nevoia de a asigura condițiile de subzistență. Ceea ce animă comportamentul omului natural este foamea și nevoia de a o satisface. În starea naturală, satisfacerea acestei nevoi se realizează printr-un efort minim, cum ar fi gestul culegătorului de fructe, sau printr-un efort mai consistent, cum ar fi cultivarea pământului. Acest efort se traduce prin muncă, ale cărei rezultate intră direct în stăpânirea individului, care se definește prin ceea ce îi este propriu. Constituirea individului ca individ nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în clepsidră, dar asta ar fi vandalism.) Trec în revistă garderoba. Mă opresc la niște odăjdii cu broderii aurite. (Din păcate n-am acces la mitră sau sceptru.) Încerc cu săculețul pentru chetă, dar din păcate mă simt ca un culegător de mere profesionist. Mai rămâne să repet pașii și distanțele. (Să denumesc pașii după apostoli? Epistola lui Pavel? Neamul lui Israel?). Saboții bocănesc, să pun preșuri? să merg desculț? Cea mai mare problemă: trasul clopotelor. Poate părea simplu la prima
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]