13,249 matches
-
de fapt, tot o închisoare din care nu toți pacienții scapă. De data aceasta, nu păianjenul periclitează viața omului, ci un câine uriaș care se repede la cel numit Bujor Florian, om cu nume și prenume de floare, care, culmea! culegea trandafiri într-un parc, curmându-le viața “cu o plăcere sălbatică”. Rănitul acesta prezintă o ciudățenie, așa cum se specifică în titlu: de îndată ce atinge o floare, aceasta se ofilește. Există o legătură intimă, o empatie între om și floare. Omul simte
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
o noapte își descarcă întreg parfumul și frumusețea în văzduh ca în zori să închidă ochii obosită și ofilită. I s-a dat o clipă făpturii și când aceasta a învățat cum să ia viața de mână și să-i culeagă roadele a fost condamnată la neputință și moarte. O clipă scurtă în care îți dorești să urci muntele de piatră, dar în spatele fiecărei pietricele se află cineva care te împinge în abis, se află câte o babă care își cunoaște
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
se ascunde în spatele fiecărui copac”. Fiecare preferă alt loc de ședere: Păpădie - câmpia; Piatră și Sfinx - vârful muntelui, înălțimile. Și iarăși, regnurile conlucrează. Regnul mineral, regnul animal, regnul vegetal, împreună alcătuind universul. Din cei trei, doar Sfinx atinge vârful muntelui, culegând floarea de colț, atât de prețioasă: “Floarea și lumina e secretul. Floarea de colț e lumina din stânca vieții fiecăruia. Când atingi vârful muntelui răsare și înflorește. Toți avem undeva uitată o floare sălbatică ce așteaptă răbdătoare să-i recunoști
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
a făcut cunoscut și solicitat pe tot globul pământesc. Din acest triunghi creativ, a rămas doar o singură - bară - în care s-a strămutat pentru totdeauna memoria anilor petrecuți împreună. În mine s-au adunat sclipirile astrale ce le-am cules de la acești mari artiști și le-am împletit împrerună într-o cunună de diamante, pe care noi am pus-o pe capul neamului nostru și așa dezbinat și anevoios cu speranța... Cine știe oare dacă această cunună se va încununa
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
ea sau, mai corect, își propune să o cucerească. De acea se transformă într-un taur alb, tânăr și viguros (așa cum în alte ocazii luase înfățișarea unui lebădoi sau a ploii de aur) și se apropie de tânără fată care culegea flori împreună cu prietenele ei. Se lăsă, blând, mângâiat și încălecat, pentru ca apoi s-o răpească și să o ducă în insula Creta. Unde o seduce... Legenda continuă, Europa îi naște trei feciori, printre care pe Minos. Ideia este că Europa
RĂPIREA EUROPEI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383823_a_385152]
-
anotimp asezonat sufletului neliniștit și inima, ca un sfetnic, mă-ndeamnă, să văd în fiece cuvânt un pom înflorit. Pânză rogvaiv mi-e toamna flămândă, dar din copacul vieții desfrunzesc anii; și iarna gătită-n mireasă, stă la pândă, să culeagă de pe tâmple, toți ghioceii. 10 octombrie 2016 - MIT Referință Bibliografică: PÂNZĂ ROGVAIV / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Ileana Tănase : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PÂNZĂ ROGVAIV de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380086_a_381415]
-
apa în cercuri, cu cerul închis, timpul se-nfășoară-n cuvinte care ne dor și timpul ne minte cu silabe dincolo de moarte căzând peste dealuri bezmetic, cum cade un fulger pe-o carte. lasă-te, iubito, pe umărul meu, să culegem de pe cer stelele, aurul inimilor ce ni-s averile; culorile tale, umbrele, genele, îmi înverzesc poienele și-mi însoresc viața de -apoi când ne plimbam fericiți amândoi.. marți, 26 iulie 2016 Referință Bibliografică: zarea cu plopi / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
ZAREA CU PLOPI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380128_a_381457]
-
cel mai tare subiect în viață la ora asta din România! - Neluța, ad’-o bere rece că nu mai pot de năduf! O plătesc eu, scri’-mă colo șa pe hârțoagele tale! - Auzi, da’ despre ce scrii mata de obicei? Culegi folclor? Scrii romane? Sau ești cu poeziile? La mine găsești de tăte! Știu să vorbesc și ca-n carte și ca pe tarla! Vezi, mata, eu am fost mecanic de locomotivă și-am cutreierat țara asta în lung și-n
OCTAVIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380127_a_381456]
-
a străpuns.BMM... XVI. ANI ROMANI, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016. Ani romani Plânge Leonard de atâtea blestemății, Cinstitul Brutus își ascunde cuțitul și scoate limba Înveninată, onestul Iago face ordine în seifuri, Culege scrisori de iubire, spre bine Republicii, zice Brutus, Să ne iubim , zice Iago, îl respect dacă-i gay, nu-l iubesc, Cineva amintea de Arghezi, „făcu din zdrențe muguri și coroane”, Ura, aplaudă cucuveaua, iar eu luai mărgăritare și le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
retrag, plec în Canada sau în Asia, totuna-i. Poemul meu, un zmeu purtat de vechi iubiri ... Citește mai mult Ani romaniPlânge Leonard de atâtea blestemății,Cinstitul Brutus își ascunde cuțitul și scoate limbaînveninată, onestul Iago face ordine în seifuri,Culege scrisori de iubire, spre bine Republicii, zice Brutus,Să ne iubim , zice Iago, îl respect dacă-i gay, nu-l iubesc, Cineva amintea de Arghezi, „făcu din zdrențe muguri și coroane”, Ura, aplaudă cucuveaua, iar eu luai mărgăritareși le pierdui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
unde lucrez și trăiesc în prezent. Membră în LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, filiala Vrancea, din august 2015. Publicat primul volum în proză- debut editorial colecția GRAI ROMÂNESC 2015, intitulat”POVEȘTI DESPRE UN TERITORIU MARGINALIZAT”; povestirile tratează frânturi de viață a personajelor, culese din lumea satului natal așa cum l-a cunoscut și perceput autoarea de-a lungul anilor vieții sale. publicat al doilea volum proză-romanul ,,INGRID” -august 2015 la aceeași editură- Editgraph; poezii în Antologie 2015-,,Ieri ca prin vis” la editura Editgraph
MARIA GIURGIU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380153_a_381482]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SĂRUTUL SOARELUI Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului Sărutul soarelui Soarele sărută fruntea zilei Cu buze de lumină și candoare În palmele lui pline de iubire Culege roua și-o transformă-n floare. Lumina iar îmbrățișează zarea Dând zilei un etern sărut de cer Pecetluit cu bunătatea Lui înnoitoare În tot ce-i viu, prezent e Dumnezeu. În ziuă e-ncrustrat minut de veșnicie Și-n zborul ei
SĂRUTUL SOARELUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380167_a_381496]
-
AJUNSESEM ÎNTR-UN CÂMP DE LAVANDĂ Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ajunsesem într-un câmp de lavandă și mă opream să privesc luna... atât de aproape, dacă întindeam mâna, o culegeam ca dintr-un pom, roade bogate. Liniștea îmi picura ceară în sânge și ca un șarpe galben mă încolăcea, un copil se auzea în mine cum plânge și l-am strigat îndată, dar nu mă auzea. Ajunsesem într-un câmp
AJUNSESEM ÎNTR-UN CÂMP DE LAVANDĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380179_a_381508]
-
pe platou cafeaua aburindă, înfășurat în mac, covrigul cald Gogoașa cu stafide și glazură ferindu-se s-atingă sticla ta cu malț. Tu o ignori, că ce-i respectul, oare când val-vârtej, ai întâlnit-o-n scară În timp ce mătura și culegea chiștoace fiind grăbit, ai nimerit în bară . Înjuri nervos și printre dinți i-arunci privirea cea fățișă și fugară Când ai putea, măcar să o saluți că nu-i așa mare scofală . Cu un salut s-ar mulțumi și dânsa dar
FEMEIA DE SERVICIU (PAMFLET) de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380229_a_381558]
-
rostogoliseră câteva sticle de bere. Ochiul exersat al lui Vadim ghici dintr-o privire marca, după forma specială a sticlei și asta îl hotărî să coboare și să aducă el, sticlele promise de Florin. Coborî, așeză cutia de carton și culese de pe jos sticlele rostogolite pe care, le așeză cu grijă la loc. Aplecându-se să le ia pe ultimele două, observă sub una dintre ele, o frunză, al cărei format îi păru cunoscut. O ridică. Nu se înșelase; era ceea ce
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
ce-aș putea să înțeleg? Cine era micuțul, iubirea sau fericirea mea? Sau sufletu-mi, care nu mai era întreg. Însă, când m-am trezit, pe cer mai strălucea o stea, Din așternuturi, petale mici de vise și-o lacrimă, culeg. Și-am înțeles, că totul a fost doar un vis, Pe care, din mintea mea-l voi șterge, Voi îmbrăca în văluri de iubire, speranța din abis, Iar dintre vise, pe tine iubite, te-oi alege. Referință Bibliografică: Melcul / Margareta
MELCUL de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380243_a_381572]
-
putere. Nimic nou și în ce privește medaliile olimpice ale elevilor merituoși. Cândva luam medalii și la olimpiadele sportive. Acum ne limităm la olimpiadele științelor și tehnicii în care istețimea românească îndrumată de profesori buni dă rezultate. Dar ... , ca întotdeauna, laurii se culeg numai dinafara țării. Numai acolo este apreciată puterea de muncă a românilor. Nu numai recompensa, un venit mai mare pentru meritocrație, atrage tineretul oriunde în afara granițelor. Dar ce să facă omul dotat cu inteligență în țara dobitoacelor? Ca să mâncăm dobitoacele
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
consfințit internațional, ci un drept care trebuie realizat, care trebuie să se impună inclusiv prin mijloace tehnice și instituționale. Fără acestea, libertatea presei este doar pe hîrtie. Ea vizează în primul rînd libertatea jurnaliștilor de a-și exercita meseria, de a culege și de a difuza informații adevărate. Apoi vorbim despre libertatea de exprimare și libertatea de opinie. Aceste libertăți sunt drepturi de bază într-o democrație. Libertatea și responsabilitatea sunt cuvinte cheie în universul media. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România pledează
Libertatea presei şi dreptului la libera exprimare [Corola-blog/BlogPost/94113_a_95405]
-
Asistăm în ultima vreme la o adevărată ofensivă mediatică - ziare, posturi de radio, dar mai ales clipuri la diverse televiziuni - care vrea să ne convingă să ne aplecăm și să culegem miliardele de dolari pe care vrea să ni le ofere o companie, desigur, mare prietenă a României. Pe numele ei Gold Corporation, nume binecunoscut nouă dintr-o bătălie mediatică de acum șase ani privind exploatarea reziduurilor din haldele miniere de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
n-a fost neglijat. Este de reținut însă că nici agenții diplomatici ai statelor străine, ca lordul englez Paget, consilierul imperial Quarrient, contele Ludovic Ferdinand de Marsigli, călugărul italian Del Monte, abasadorul suedez Hylteen etc., nu pierdeau ocazia de a culege direct informațiile care îi interesau atunci când se găseau în trecere prin Țara Românească. Un exemplu edificator în această privință îl constituie însemnările de călătorie ale lui Edmund Chisthull, diplomat din suita lordului Paget, din care rezultă că ambasada engleză era
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
suportat; politica de echilibru și de apropiere față de Rusia, care acceptase tratative pe bază de egalitate, era cea mai rezonabilă. Furnizarea unor valoroase informații politice puterilor negociatoare, facilitarea transmiterii corespondenței diplomatice prin Țara Românească, informarea fiecărei puteri acaparatoare cu știrile culese de pe teritoriul celorlalte, unite cu satisfacerea tuturor cererilor în măsura posibilităților și în condițiile păstrării unei depline discreții, constituiau laolaltă principalul mijloc de realizare a acestei politici. Triumful politicii lui Constantin Brâncoveanu a fost asigurat pe o perioadă de peste două
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
înflorit -deasupra cocorii tragbrazde noi pe cermuzica verii -printre zece degeteprivesc azi cerul... XXVII. MIREASĂ, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1900 din 14 martie 2016. Mireasă De-ai vrea să fii a mea mireasă, Buchete ți-aș culege mii, Fluturii din ascunziș or să iasă, De la altar vei vrea să vii. Rochia-ti albă, catifelata Pe umerii goi, de altădată, Vă oglindi-a ta puritate, Și-a inimii-ti castitate. Bujorii tăi din obrăjori, Ce-i sărutam de-
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
mărgăritare, Scăldate-n magnificul soare. La bratu-mi vei merge pe veci, Uita-vei de zilele reci. În care nu-ți eram alături, Erai pierdută printre omături. Citește mai mult MireasăDe-ai vrea să fii a mea mireasă, Buchete ți-aș culege mii,Fluturii din ascunziș or să iasă,De la altar vei vrea să vii.Rochia-ti albă, catifelatăPe umerii goi, de altădată,Vă oglindi-a ta puritate,Și-a inimii-ti castitate.Bujorii tăi din obrăjori,Ce-i sărutam de-atâtea
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
muntele din fața casei roșul păraiele de dor iar orange cascada unde se revarsă secundele așteptărilor. albastrul nu are astâmpăr și le tachinează pe fiecare cum că el trebuie să aibă domnia că numai așa se poate răcori soarele și va culege roua florilor de mac. și- apoi tac... un scâncet inundă aerul știu sigur că e negru pe el nu-l vrea nimeni și doar pământul negru face roade bune întunericul ascunde lumina și în moarte este viață ca să le împac
ÎN ZORI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378163_a_379492]
-
aripile vântului de pe Lupoaia pe Lorniț până la Ogrădeasa aici doar vântul te ia de mână și-ți scaldă ochii în zâmbetul său Bogata de Jos e satul amintirilor e satul unde tu însuți îți poți frige ciupercile ce le-ai cules de pe Imașul din Sus la flacăra focului imaginea zboară ca un țiglu pe drum cu el când te joci ori de-a țădiu cu alți copii sau de-a untuțu în minunata copilărie din Bogata de Jos cât de scumpă
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]