1,806 matches
-
în pahare, Dulceața din struguri să-i fie În ceru-i de gheață alinare. Toți brazii să-i știe povestea Culeasă cu struguri din vie, Acesta fecioară bogată Împarte iar daruri o mie! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: La cules / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346, Anul IV, 07 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LA CULES de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362230_a_363559]
-
aveam și noi cu ce te ține pe la oraș, pe la școli... -Și cu goegrafia mea cum rămine? Știi ca-mi place !? -De !... mamă, de! Ți-o fi plăcînd ! -O sa muncesc la fermă, în vacanțe ...și o sa merg și la cules de vie...și nu o să cer nimic , nimic...... Nu sunt decît 30 de kilometri pînă la Tulcea...și o să stau la Internat , cu Maria lu Culea, o stii... -Lucico, Lucico.... -Poate ne ajută si nenea Ion...mai incercă timid fata
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
de educare a limbajului, cât și în cadrul altor arii curriculare Educarea limbajului: Familia mea, Copiii la serbare, O faptă bună, De ziua mamei, Jocurile copiilor iarna, La școală, La plimbare, Vine Moș Crăciun, Satul natal, O zi la grădiniță, La culesul fructelor, În excursie, Povestea fulgilor de nea, Întâmplări din vacanță, Povestiri cu început dat etc. (Tudoran-Sabău-Antal 2004: 45); Cunoașterea mediului: La plimbare, În grădina zoologică, Familia mea, Afară ninge (plouă), Casa noastră, Munca oamenilor în grădină, A sosit toamna, Pădurea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Thomas Reid (1764). Stewart a definit frecvent legile ce guvernează gîndirea umană făcînd analogii cu axiomele matematicii. ¶ Eli Whitney inventează mașină de egrenat bumbac; astfel crește producția de bumbac, dar și dependența Sudului american de sclavii care erau implicați în culesul bumbacului (ce urma să fie prelucrat de mașină). ¶ Moare Șir Joshua Reynolds. ¶ Se naște Percy Bysshe Shelley. ◊1793 [vîrstă: 35 ani] Lucrează la Visions of the Daughters of Albion / Viziunile Fiicelor Albionului (1793-1794). Termină probabil lucrul la The Marriage of
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Gideon Mantell "iguanodon". ¶ J.N. Niepce folosește clorura de argint pentru a realiza prima imagine pozitivă (fotografie) fixată bine. Thomas Wedgwood făcuse și el încercări în această direcție (cu unele rezultate în 1802). ¶ William Church patentează prima mașină tipografica de cules. ¶ Mor P.B. Shelley și Șir William Herschel. ¶ Se nasc Matthew Arnold și Șir Francis Galton. ◊1823 [vîrstă: 65 ani] Linnel finanțează gravarea unei serii de 22 de desene în acuarela inspirate din Book of Job / Cartea lui Iov, pe care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
greul Tăvălug și 380 Grapa cea cu spîni; arde toate aste Holde, doboară toate aste-ngrădituri! Căci îngrășați cu sînge Omenesc și îmbătați cu-al vieții vin este cu mult mai bine Decît toate aceste trude ale secerișului și-ale culesului vitei de vie. Vezi rîul, Roșu de sîngele Oamenilor, se úmflă desfrînat în jurul genunchilor mei de stîncă; Nourii mei nu-s norii cîmpurilor verzi ori ai dumbrăvilor cu fructe, 385 Ci Nori ai Sufletelor Omenești 30: nările mele sorb viețile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
casa, nevasta, copiii săi. 400 Înțelepciunea e vîndută în piață părăsita în care nimenea să cumpere nu vine, Și-n vestejitul cîmp în care fermierul áră pentru o pîine-n van. E lesne să triumfi pe sub al verii soare Și la culesul viilor, să cînți pe harabaua care cu grîne e umpluta. E lesne să vorbești despre răbdare celor aflați în suferință, 405 Și ale prevederii legi să le grăiești pribeagului rătăcitor, Si croncănitul corbului ce flămînzește în iarna să-l asculți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Frate numindu-l, chip al Veșnicului Tata; șezură jos 645 La mesele nemuritoare, sunînd puternic din ale bucuriei instrumente, Chemînd în Beula Dimineață; înveselitu-s-a Omul cel Veșnic. Cînd Dimineață se ivi, Cei Veșnici se sculară ca să trudească la Culesul Viei. Văzut-au dedesubt pe fiii și pe fiicele lor, nespus fiind uimiți De miriadele întunecate-n umbre din lumile aflate dedesubt. 650 Dimineață se ivi. Urizen se ridicắ, și-n mîna să Îmblăciul Făcu Podeaua să răsune, fu auzit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un simț narativ desăvârșit, așa că dinspre public au venit numeroase suspine. Iar când a istorisit cum chiar și el, pe vremea cât a fost tânăr și necunoscut, a fost refuzat de către o gazetă, când a trimis acolo un reportaj despre culesul strugurilor de către harnicii țărani din satul Măgura, comuna Lipeț, sala a putut cu greu să-și înăbușe compasiunea. Dar, trecând pe alt ton, Ludovic L. a asigurat Curtea că pentru aceste momente grele ale existenței sale, a găsit remediul în
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
îi sugerez să-l schimbe numaidecît, pentru că nu poți veni cu asemenea "poantă", în 1981; este aproape un "banc", cu săritul de la trambulină într-un bazin care nu are apă. Eu credeam că va opri piesa cu mult înainte, de la culesul unor flori care de fapt nici nu există, ceea ce este o imagine extraordinară. Deci, nu este înstrăinare. Înstrăinarea are întotdeauna niște motive. Ei nu-și cunosc motivele; la ei este o boală mult mai profundă; un fel de evaziune, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
faptul că nu se mai folosea nici un gram de pământ (înlocuit cu vată minerală, în păhăruțe din plastic), iar umiditatea, îngrășămintele, temperatura și lumina erau controlate de calculatoare. Producția era de cca. 40 kg. pe fiecare vrej de tomată. La cules, legumele semănau uluitor cu cele din pliantele pentru reclamă. Delegația a primit cataloage, după ce vizitase sera. Am reținut remarca premierului român: dacă-mi dădeați pliantele înainte să vizitez sera, aș fi zis că-i propagandă capitalistă. Conducerea firmei s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nu va știi câte piei să ofere pentru o măsură de porumb. Specific economiei naturale este izolarea deplină a producătorului. Natura constituie principalul "partener", principala sursă de existență. Tot ce este necesar traiului se obține din interacțiune directă cu natura. Culesul și vânătoarea sunt principalele ocupații în familia omului sălbatic. Economia naturală nu cunoaște plus-produsul și nici surplusul. Fernand Braudel, discutând despre rolul pieței și despre caracterul său social, numește economia naturală ca fiind o "non-economie"84 în care viața este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
primitive, în care membrii familiei sau comunității își împart în mod instinctiv și natural sarcinile între ei. Este vorba despre epoca vânătorilor-culegători, în care diviziunea muncii era una după sex în primul rând, în care bărbații mergeau la vânătoare și cules, iar femeile pregăteau în mod primitiv roadele puse la dispoziție de către natură. Omul despre care vorbim nu este un individ cu o conștiință de sine dezvoltată. Anthony Giddens 212 situează organizarea socială de tip familial la cel mult 30-40 de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 5 și p. 41. 197 Marcel Mauss, Eseu despre dar, Editura Institutul European, Iași, 1993, p. 38. 198 "Triburile au o dublă morfologie: dispersate de la sfârșitul primăverii pentru vânătoare, pentru culesul rădăcinilor și al suculentelor fructe de munte, pentru pescuitul fluvial al somonului, când începe iarna ele se întâlnesc în ceea ce numim "orașe". Și atunci, în perioada acelei concentrări, începe o stare de efervescență permanentă. Acolo viața socială devine foarte intensă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
evocat are ca scop influențarea comportamentului unui tânăr, crearea unor sentimente erotice pentru o anumită fată, cu ajutorul unei plante sau a unor poțiuni fabricate pe baza acelei plante. Ritul magic se bazează pe câteva acțiuni banale: ieșitul În pădure la cules de plante, culegerea, obținerea altor ingrediente, prepararea alimentului. Aceste acțiuni sunt Încărcate cu semnificații aparte și dotate cu o eficiență de ordin magic, și nu pragmatic. Glisarea de la practic și banal la magic și excepțional se face cu ajutorul unor operatori
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ordin magic, și nu pragmatic. Glisarea de la practic și banal la magic și excepțional se face cu ajutorul unor operatori simbolici. Primul este scoaterea actelor din contextul normal. Dislocarea se efectuează prin câteva operațiuni simple: a) schimbarea cadrului temporal: spre exemplu, culesul are loc noaptea, nu ziua; b) schimbarea modului uzual de culegere: cu gura, nu cu mâna, sau prin contactul mediat de un alt corp, nu prin contact direct; c) schimbarea modului de plecare și Întoarcere În sat: mersul este Înlocuit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bine sugerate prin simboluri, cu accente pasionale, febrile. Există și un roman în roman, Trista poveste a doamnei Maderbach și a domnului general Bem, istoria contemporană legându-se astfel de istoria trecutului, la distanță de un secol (1848). În La cules de vipere (1978) se mișcă o lume ruptă brusc și brutal de toate tradițiile ei, de toate cutumele de clasă și de familie. O lume automatizată și bolnavă, victimă a unui morb ce macină dintotdeauna omenirea: acapararea și răzbunarea. Evocările
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
a cădea în cinism. Întâmplare cu Zâna Mirării (2002) este o povestire cu note autobiografice, dintr-o „biografie a fantazării”. SCRIERI: Blana de focă, București, 1966; ed. București, 2002; A XI-a poruncă, București, 1969; Moartea centaurului, București, 1970; La cules de vipere, București, 1978; Dyonis sărmanu, București, 1984; Vin americanii... destin amânat, București, 1998; Întâmplare cu Zâna Mirării, București, 2002. Traduceri: Fred Hoyle și John Elliot, A de la Andromeda, București, 1968 (în colaborare cu Dan Hurmuzescu). Repere bibliografice: Al. Săndulescu
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
cunoscut, fie că este o creație strict personală, originală, b. cult nu poate fi separat de modelul lui popular, de sursa sa folclorică. Se înțelege că nu se poate vorbi despre b. cult decât după ce b. popular a fost descoperit, cules, publicat și comentat de oamenii de cultură ai vremii. Aproape simultan cu culegerea b. populare, a început și prelucrarea acestora de către scriitorii vremii, b. devenind astfel o specie de sorgine populară a literaturii culte. Chiar dacă încercări vor fi fost și
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
turnat Și-n maria [= mare] cî l-o dat (29, p. 427). în unele basme românești este expus pe apă pruncul nenăscut, aflat încă în pântecele mamei sale. Astfel se întâmplă lucrurile în basmul Fata de împărat și fiul văduvei (cules de Petre Ispirescu). Prințesa - rămasă grea „dintr-un vântișor” - este lăsată pe Dunăre într- un „boloboc”. În basmul Finul lui Dumnezeu (cules de Dumitru Stăncescu), fata de împărat - fecundată de „o așchie” aruncată de un băiat - este lăsată în voia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prindă bucatele” (92, pp. 286-287), „ca să le ia alții sporul” (32, p. 249), să nu strice strigoii vacile (62, p. 30). De asemenea, se crede că nuiaua de arțar are putere asupra demonilor. Iată un fragment de „descântec de judecată”, cules de la „o vrăjitoare” : Eu îl bat parul în lac, Ca să-mi scoată pe drac, îl bat cu nuiele de alun Să se ducă ca un nebun... Îl bat cu nuia de arțar, Să fugă ca un armăsar (24, p. 348
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drumul este obstaculat și 181Dendromitologie românească. Paltinul labirintic (1, pp. 121-130). Ea presupune coborâri și ascensiuni, traversări de ape și de codri, întâlniri cu animale sălbatice, bifurcări de drumuri etc. Iată descrisă „calea raiului”, într-un cântec cere- monial funerar cules în Moldova : Calea raiului e lungă ; cât o viață să n-ajungă. Calea raiului e smeadă, tragi la ea ca la obadă, urci, cobori și nu sfârșești, cauți și nu nimerești, când să zici că ai scăpat, de la cap o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
multe. Acum am o întreagă farmacopee în cap și poftă nebună să descifrez mătrăguna” (4, pp. 231-233). Scriind despre cultul mătrăgunei în România, Mircea Eliade (5) s-a folosit - printre alte materiale - de „una dintre cele mai bune expuneri despre culesul mătrăgunei”, cuprinsă în studiul din 1874 al folcloristului bănățean Simeon Mangiuca „De însemnătatea botanicei românești” (6), „unul din cele mai vechi studii de botanică populară românească”, cum îl considera Eliade. Astăzi sunt cunoscute atât meritele, cât și lipsurile lucrării folcloristului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și medievale referitoare la antropomorfismul rădăcinii mandragorei (numită și anthropomorphon) și la obligativitatea dezrădăcinării plantei (numită și cynospastos) de către un câine. În studiul său privind Cultul mătrăgunei în România, istoricul reli giilor conchide, printre altele, că „românii nu cunosc [...] ritul culesului [mătrăgunei] cu ajuto rul unui câine” (26), așa cum este cunoscut în alte zone ale Europei. Nu sunt atestate în România, adaug eu, nici credințe sau legende explicite pri- vind antro pomorfismul rădăcinii acestei plante. Și totuși, unele vagi informații ar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
născută pe câmpul de bătălie a fost dintotdeauna mai presus decât dragostea pentru o femeie. - Și, deci, ce vrei să faci? insistă Kasser. - Să mă asigur că între el și quinții mei se va naște o asemenea solidaritate. Mergem la cules de fructe. "Unul din motivele pentru care am decis ca gândurile mele să fie împărtășite printr-o carte este evidența faptului că nu avem aliați nici măcar în plan teoretic. Nici una din forțele acestui univers nu are interesul natural de a
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]