15,271 matches
-
fie culpă simplă, fie culpă cu prevedere. Pericolul social al unei fapte săvârșite din culpă este întotdeauna mai redus decât acela al unei fapte similare săvârșite cu intenție, această evaluare diferențiată fiind valabilă și în cazul omuciderii. Deși uciderea din culpă prezintă, în mod evident, un grad de pericol social mai redus decât omuciderea săvârșită cu intenție, posibilitatea săvârșirii respectivei fapte din culpă constituie o gravă amenințare pentru viața oamenilor și pentru securitatea relațiilor sociale. Astfel, legiuitorul, incriminând uciderea din culpă
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
unei fapte similare săvârșite cu intenție, această evaluare diferențiată fiind valabilă și în cazul omuciderii. Deși uciderea din culpă prezintă, în mod evident, un grad de pericol social mai redus decât omuciderea săvârșită cu intenție, posibilitatea săvârșirii respectivei fapte din culpă constituie o gravă amenințare pentru viața oamenilor și pentru securitatea relațiilor sociale. Astfel, legiuitorul, incriminând uciderea din culpă, a urmărit crearea unei acțiuni inhibitoare pentru conștiința oamenilor, de natură să îi oblige la cântărire, la chibzuire atunci când efectuează acte
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
culpă prezintă, în mod evident, un grad de pericol social mai redus decât omuciderea săvârșită cu intenție, posibilitatea săvârșirii respectivei fapte din culpă constituie o gravă amenințare pentru viața oamenilor și pentru securitatea relațiilor sociale. Astfel, legiuitorul, incriminând uciderea din culpă, a urmărit crearea unei acțiuni inhibitoare pentru conștiința oamenilor, de natură să îi oblige la cântărire, la chibzuire atunci când efectuează acte ce ar putea provoca moartea unui om. Legea penală asigură, în acest mod, ocrotirea membrilor societății, ocrotire care
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
ar putea provoca moartea unui om. Legea penală asigură, în acest mod, ocrotirea membrilor societății, ocrotire care, în prezent, capătă o importanță din ce în ce mai mare, având în vedere că activitățile în cadrul cărora se pot săvârși, din culpă, fapte cauzatoare de moarte sporesc numeric în același ritm cu progresul tehnic. Asemenea fapte sunt destul de frecvente și prezintă un pericol social evident - chiar dacă acesta este mai redus decât în cazul omorului intenționat -, punând în pericol viața oamenilor
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
social evident - chiar dacă acesta este mai redus decât în cazul omorului intenționat -, punând în pericol viața oamenilor ca urmare a neatenției sau ușurinței în folosirea mijloacelor susceptibile să producă moartea. Întrucât legea penală nu distinge între diferitele grade de culpă, cea mai ușoară dintre ele atrage răspunderea penală a autorului faptei, urmând ca la individualizarea pedepsei să se țină cont de gravitatea culpei (Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
ușurinței în folosirea mijloacelor susceptibile să producă moartea. Întrucât legea penală nu distinge între diferitele grade de culpă, cea mai ușoară dintre ele atrage răspunderea penală a autorului faptei, urmând ca la individualizarea pedepsei să se țină cont de gravitatea culpei (Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragraful 14, și Decizia nr. 499 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 15 noiembrie 2018, paragraful 15). ... 15. Modalitatea agravată a acestei infracțiuni - reglementată de dispozițiile art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal - constă în uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități. Potrivit prevederilor art. 192 alin. (2) fraza a doua din Codul penal, atunci când încălcarea dispozițiilor legale
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
judiciară și în condițiile reglementării anterioare, chiar dacă nu era prevăzută în mod expres de dispozițiile art. 178 din Codul penal din 1969. În modalitatea agravată reglementată de prevederile art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal, uciderea din culpă este caracterizată prin cauza care a condus la atitudinea vinovată a autorului faptei, și anume nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități. Existența acestei forme agravate a
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
care a condus la atitudinea vinovată a autorului faptei, și anume nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități. Existența acestei forme agravate a infracțiunii de ucidere din culpă necesită îndeplinirea următoarelor cerințe cumulative: autorul faptei să fie un profesionist (inginer, medic, farmacist, chimist, arhitect etc.) sau un meseriaș (mecanic, instalator, zidar, tâmplar etc.) sau să efectueze o anumită activitate (conducător de vehicul, vânător etc.); pentru exercițiul respectivei profesii
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
răspunde pentru varianta simplă a infracțiunii, în schimb cel care nu are nicio profesie sau meserie, dar se manifestă într-un sector de activitate specific și, din ușurință sau neprevedere, ucide o persoană, răspunde pentru varianta agravată analizată. ... 16. Sfera culpei profesionale cuprinde, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, orice domeniu de activitate în care se implică o persoană și care este caracterizat prin anumite cunoștințe și un anumit grad de manualitate. Dispozițiile legale și măsurile de prevedere
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
viața persoanei - îi obligă pe destinatarii textului de lege criticat să manifeste atenție, chibzuință în relațiile sociale ori de câte ori exercită profesii sau meserii ori desfășoară anumite activități care ar putea provoca moartea unei persoane. În practică, uciderea din culpă în modalitatea agravată reglementată de dispozițiile art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal este mai des întâlnită în domeniul circulației pe drumurile publice, în cel medical și în cel al construcțiilor (Decizia nr. 499 din 17 iulie 2018
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
activitate - atrage incidența dispozițiilor de lege criticate, ceea ce ar avea drept consecință faptul că destinatarii normei penale nu și-ar putea conforma conduita prescripțiilor acesteia. ... 20. Curtea constată că, prin natura ei, varianta agravată a infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de dispozițiile art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal nu permite o enumerare exhaustivă a măsurilor de prevedere - pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități - a căror nerespectare este susceptibilă să provoace
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
ce îndreptățește creditorul să recurgă la procedura executării silite este refuzul debitorului de a se conforma de bună voie unei obligații cuprinse într-un titlu executoriu. În același timp, instituția popririi este o sancțiune care intervine atunci când creditorul, din culpa sa, lasă să treacă o anumită perioadă de timp fără să întreprindă un act de executare. Rezultă că ceea ce sancționează legiuitorul este pasivitatea creditorului, iar rațiunea acestei sancțiuni este reglarea conduitei creditorilor în sensul ca aceștia să fie diligenți
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
hotărâri contrare angajamentelor asumate la nivelul organelor de conducere ale acesteia, suportă din bugetele locale: a) prejudiciul adus zonei metropolitane evaluat de către consiliul director; ... b) contravaloarea investițiilor realizate de zona metropolitană pe teritoriul acestora, în situația în care, din culpa unității administrativ-teritoriale respective, acestea nu pot fi realizate în condițiile stabilite la nivelul organelor de conducere ale acesteia. ... (5) Modul de calcul și cuantumul sumelor stabilite potrivit prevederilor alin. (4) se aprobă prin hotărârea adunării generale a zonei metropolitane. (6
LEGE nr. 246 din 20 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257798]
-
în RNPM de către operatorii autorizați, precum și a taxelor de autorizare/reautorizare; ... 5. verifică situațiile înaintate de operatori cuprinzând lista avizelor de înscriere scutite de taxe; ... 6. verifică rapoartele înaintate de operatori cuprinzând avizele de îndreptare a erorii materiale din culpa operatorului/agentului, efectuate de acesta sau de agenții săi împuterniciți; ... 7. controlează de la distanță, prin sistemul informatic (vizualizare înscrieri pe server), activitatea operatorilor și/sau a birourilor teritoriale ale acestora de înscriere în RNPM; ... 8. cooperează cu Corpul operatorilor RNPM, precum
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
funcția publică specifică de inspector constituie vechime în specialitatea studiilor absolvite. (5) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, inspectorii beneficiază de asigurare pentru răspundere profesională, suportată din bugetul Agenției, în limita bugetului aprobat acesteia, care să acopere eventualele prejudicii aduse, din culpă, proprietarilor bunurilor indisponibilizate. Articolul 14^2 (1) Competențele privind numirea, promovarea, sancționarea, încetarea exercitării funcției, precum și toate celelalte aspecte ce țin de desfășurarea raporturilor de serviciu și a raporturilor de muncă privind personalul din cadrul Agenției sunt exercitate de directorul
LEGE nr. 230 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257704]
-
4 care face parte integrantă din prezenta metodologie-cadru. (3) În situația în care documentele transmise de către furnizori nu respectă prevederile prezentei metodologii-cadru și precizările subsecvente, publicate pe site-ul oficial, în secțiunea dedicată, acestea sunt considerate documente neconforme din culpa furnizorului și nu fac obiectul analizei și soluționării. Articolul 78 Gestionarea și arhivarea documentelor specifice, inclusiv a documentelor de certificare, pentru toate programele de dezvoltare profesională continuă, se realizează conform prevederilor legislative în vigoare, responsabilitatea revenind integral furnizorului. Articolul 79
METODOLOGIE-CADRU din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257618]
-
înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin le sunt aplicabile prevederile legislative anterioare intrării în vigoare a acestuia. ... i) Documentele/Notificările transmise de către furnizori la Ministerul Educației și care nu respectă prevederile metodologiei-cadru sunt considerate documente neconforme, din culpa furnizorului, nu se înregistrează la Ministerul Educației și nu fac obiectul analizei și soluționării. ... j) În contractele de formare încheiate cu formabilii, furnizorul are obligația precizării informațiilor referitoare la implementarea programului pentru dezvoltare profesională continuă - inclusiv la evaluarea finală. ... k
METODOLOGIE-CADRU din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257618]
-
formare și de evaluare finală. ... 7. În comunicarea cu Ministerul Educației, furnizorii au obligația respectării prevederilor metodologiei-cadru cu privire la forma, conținutul și la modalitatea de transmitere. ... 8. Documentele care nu respectă prevederile pct. 6 sunt considerate documente neconforme, din culpa furnizorului, nu se înregistrează la Ministerul Educației și nu fac obiectul analizei și soluționării. ... 9. Documentele privind implementarea programelor complementare se completează, se semnează/certifică și se înregistrează, în ordine cronologică, la momentul elaborării lor. ... 10. Documentația specifică implementării, aferentă programului
METODOLOGIE-CADRU din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257618]
-
iar aceste încasări să nu depășească câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020. ... 22. Este real că dobândirea calității de avocat la finele anului 2019 ori în cursul anului 2020 reprezintă o împrejurare obiectivă, independentă de ideea vreunei culpe a persoanei aflate în această situație, însă o astfel împrejurare, dacă ar fi luată în considerare, independent de cerințele cumulative impuse de art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 cu privire la veniturile obținute în
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
legea. ... 18. Din acest motiv, legiuitorul a instituit o prezumție legală relativă, în teza finală a art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, potrivit căreia, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. ... 19. În cadrul acestei prime orientări jurisprudențiale, instanțele au considerat că prezumția legală a existenței culpei și a unei legături de cauzalitate între faptă și prejudiciu nu poate fi
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
căreia, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. ... 19. În cadrul acestei prime orientări jurisprudențiale, instanțele au considerat că prezumția legală a existenței culpei și a unei legături de cauzalitate între faptă și prejudiciu nu poate fi limitată strict la cele două elemente din cadrul răspunderii civile delictuale, pentru că o astfel de limitare nu are sens. ... 20. Așa cum este formulată teza finală
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
strict la cele două elemente din cadrul răspunderii civile delictuale, pentru că o astfel de limitare nu are sens. ... 20. Așa cum este formulată teza finală a art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, rezultă că atât culpa, cât și legătura de cauzalitate se prezumă în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, de unde se concluzionează că legiuitorul a înțeles să instituie prin acest text de lege și prezumția legală a săvârșirii faptei delictuale
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
prin neținerea contabilității. În ceea ce privește prejudiciul s-a considerat că acesta constă în ajungerea debitorului în stare de insolvență și se cuantifică în concret prin contravaloarea pasivului rămas neacoperit. ... 22. În concluzie, prezumția legală se referă atât la culpă, legătură de cauzalitate, cât și la săvârșirea faptei și la prejudiciu (intrarea debitorului în insolvență). ... 23. Pentru a pronunța o soluție identică, alte instanțe au mai argumentat că neținerea contabilității este o faptă negativă, ce nu poate fi probată decât
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
a art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014. ... 30. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că art. 169 alin. (1) lit. d) teza finală din Legea nr. 85/2014 instituie o prezumție legală doar cu privire la culpă și la legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu, astfel încât reclamantul nu este dispensat de a proba existența faptei, a prejudiciului și a împrejurării că fapta a determinat intrarea debitorului în insolvență. Prezumția legală nu se poate întinde și
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]