1,164 matches
-
a legat și predat tătarilor cu tot cu întăritură, care au ucis pe toți oamenii, iar pe principi i-a strivit sub niște scânduri peste care au trecut oștile tătărești”. Trecerea brodnicilor de partea tătarilor a desăvârșit dezastrul rușilor și al celorlalți cumani. Probabil că, până la urmă, brodnicii cu care au fost, desigur, și mulți români, vor fi avut aceeași soartă ca și rușii și ceilalți cumani. D. Onciul îi socotește români. Istoricii ruși presupun că ei erau slavi creștini, precursori ai cazacilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au trecut oștile tătărești”. Trecerea brodnicilor de partea tătarilor a desăvârșit dezastrul rușilor și al celorlalți cumani. Probabil că, până la urmă, brodnicii cu care au fost, desigur, și mulți români, vor fi avut aceeași soartă ca și rușii și ceilalți cumani. D. Onciul îi socotește români. Istoricii ruși presupun că ei erau slavi creștini, precursori ai cazacilor. Cercetătorii români nu au căzut încă de acord asupra originii lor etnice, unii susținând că sunt slavi, alții români, alții ostași cu platoșe și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Onciul îi socotește români. Istoricii ruși presupun că ei erau slavi creștini, precursori ai cazacilor. Cercetătorii români nu au căzut încă de acord asupra originii lor etnice, unii susținând că sunt slavi, alții români, alții ostași cu platoșe și alții cumani. Dacă lăsăm la o parte ipotezele și teoriile, numai de dragul de a fi neapărat originali, și venim la informațiile izvoarelor narative și la textele documentelor, din acestea reiese clar că denumirea de brodnici apare în cronicele rusești odată cu știrile despre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la o parte ipotezele și teoriile, numai de dragul de a fi neapărat originali, și venim la informațiile izvoarelor narative și la textele documentelor, din acestea reiese clar că denumirea de brodnici apare în cronicele rusești odată cu știrile despre și alături de cumani, observație făcută de A. V. Boldur, și dispare îndată după desființarea Imperiului Cuman, în 1241; ultima mențiune o avem în scrisoarea lui Bela al IV-lea din anul 1250 către Vatican. Părerea emisă de I. Ferenț că ei erau un
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de A. V. Boldur, și dispare îndată după desființarea Imperiului Cuman, în 1241; ultima mențiune o avem în scrisoarea lui Bela al IV-lea din anul 1250 către Vatican. Părerea emisă de I. Ferenț că ei erau un trib al cumanilor, denumiți și berindei și nu români, rămâne astfel în picioare. Ea e confirmată, de altfel, și de textul a două documente, unul dinainte de 7 mai 1222 și altul după 30 noiembrie 1223, care conțin ambii termeni brodnici și blaci „usque
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
termeni brodnici și blaci „usque ad terminos Brodnicorum” și „per terram Balcorum”, demonstrând încă o dată deosebirea etnică dintre brodnici și români. Probabil că, brodnicii și românii, care au fost cu ei, au avut aceeași soartă, ca și rușii și ceilalți cumani, și că puțini se vor mai fi înapoiat în Moldova inferioară și Țara Românească, după bătălia de la Cacea. Consecința imediată a pieirii multora dintre cumani o avem în faptul că regele Andrei al II-lea, socotind că foștii stăpâni ai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
românii, care au fost cu ei, au avut aceeași soartă, ca și rușii și ceilalți cumani, și că puțini se vor mai fi înapoiat în Moldova inferioară și Țara Românească, după bătălia de la Cacea. Consecința imediată a pieirii multora dintre cumani o avem în faptul că regele Andrei al II-lea, socotind că foștii stăpâni ai stepelor nu mai prezintă un pericol pentru Transilvania, dinspre Moldova și Țara Românească, izgonește, în primăvara anului 1225, pe cavalerii teutoni cu toate protestele Papei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în faptul că regele Andrei al II-lea, socotind că foștii stăpâni ai stepelor nu mai prezintă un pericol pentru Transilvania, dinspre Moldova și Țara Românească, izgonește, în primăvara anului 1225, pe cavalerii teutoni cu toate protestele Papei de la Roma. Cumanii, de lângă Țara Brodnicilor de pe Siret, convertiți la creștinism de către călugării din Ordinul Predicatorilor și botezați în 1227 în număr de 15.000, cu 2.000 de nobili, veniți cum am văzut mai sus, de pe dreapta Niprului, vor deveni vasalii Coroanei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
jale... Tătarii însă au făcut calea întoarsă de la fluviul Nipru. Și nu știm nici de unde au venit și nici încotro au plecat”. Lipsa unor mențiuni directe despre participarea românilor la această bătălie se datorează faptului că ei, fiind sub dominația cumanilor și brodnicilor, au luptat alături și împreună cu aceste popoare, așa cum am văzut că se întâmplase în anii 1070, 1186, 1199 și 1210 (v. mai sus) De altfel, cronicele maghiare și actele emise de Coroana Ungară nu-i vor arăta pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la 1241. În alte izvoare, însă, ei apar. CAUZELE INVAZIEI MONGOLILOR ÎN ȚĂRILE ROMÂNE Bătălia de la Calca a adus victoria lui Gebe și Subotai și o nesfârșită pradă de război. Dar, nu e mai puțin adevărat că rezistența rușilor și cumanilor a rărit simțitor rândurile celor 25.000 călăreți, încât Subotai nu și-a mai putut continua înaintarea spre Apus. Mai mult decât atât chiar, el a trebuit să se reîntoarcă pe la nordul Mării Caspice, unde a suferit o grea înfrângere
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care să asigure venitul (indju) pentru curte și oameni. Lui Giuci, care venea la moștenire prin reprezentanții săi, prin cei patru fii: Batu-khan, Orda, Șiban (Șaiban) și Berke, îi căzuse cele mai de Apus și îndepărtate ținuturi, în principal Imperiul Cumanilor, Dești-Kipciak, care ca ulus al lui Giuci, va fi numit Hoarda de Aur. Dar acesta nu aparținea mongolilor, în fapt, ci trebuia cucerit. Problema luării în stăpânire a acestui vast teritoriu, care cuprindea în el Țările Române de la Dunăre și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
început în primăvara anului 1236. Subutai cucerește mai întâi Ungaria Mare și dărâmă orașul Bolgar de pe Volga, unde a masacrat pe toți bărbații care au purtat armele, iar pe ceilalți prizonieri i-a deportat în Mongolia. În 1237, împinge pe cumani, iar Mangu și Budjek nimicesc ultimele rămășițe ale bulgarilor în frunte cu șeful lor, Baciman, refugiat într-o insulă din mijlocul râului Itil, afluent al Volgăi. În 1238, Berke, fratele lui Batu-khan, îneacă în sânge mai întâi o răscoală a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
iar Mangu și Budjek nimicesc ultimele rămășițe ale bulgarilor în frunte cu șeful lor, Baciman, refugiat într-o insulă din mijlocul râului Itil, afluent al Volgăi. În 1238, Berke, fratele lui Batu-khan, îneacă în sânge mai întâi o răscoală a cumanilor, apoi zdrobește rezistența alanilor, condusă de viteazul rege Caciar Ogala, și determină exodul a vreo 10.000 de oameni, care-și găsesc adăpost tocmai în Moldova, pe râul Prut, unde înființează orașul Iași. Prin anul 1300, parte din aceștia vor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
țările rusești în Imperiul Cuman și printr-un ultim efort bate pe Kotian, determinând nu numai închinarea acestuia, în vara anului 1238, față de Bela al IV-lea și trecerea în octombrie aceluiași an a celor 40.000 de corturi de cumani cu 200.000 de oameni prin Moldova în Ungaria, ci și fuga lui Mihail de Cernogov și a principelui Daniel al Haliciului, la Pesta, adăugând astfel încă un motiv pentru o ofensivă mongolă în contra Țărilor Române și Ungariei. Nevoit să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pentru o ofensivă mongolă în contra Țărilor Române și Ungariei. Nevoit să-și reîmprospăteze trupele, după înfrângerea lui Kotian, cum apare în izvoarele rusești, Batu-khan se întoarse dincolo de Volga. Acolo, el arată Adunării principilor, victoriile sale și aduce la cunoștință plecarea cumanilor, prin Țările Române, în Ungaria. Guiuk, fiul împăratului Ogodai, se crezu cel mai în drept ca să scrie lui Bela al IV-lea despre consecințele primirii cumanilor în Ungaria. Amenințarea avea să fie tradusă în fapt, în curând, numai că nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
dincolo de Volga. Acolo, el arată Adunării principilor, victoriile sale și aduce la cunoștință plecarea cumanilor, prin Țările Române, în Ungaria. Guiuk, fiul împăratului Ogodai, se crezu cel mai în drept ca să scrie lui Bela al IV-lea despre consecințele primirii cumanilor în Ungaria. Amenințarea avea să fie tradusă în fapt, în curând, numai că nu de Guiuk, ci de Batu-khan, viitorul stăpân al Hoardei de Aur, care, în urma unui conflict cu el la un banchet, a cerut lui Ogodai să-și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fi ridicate de patru oameni. Căderea Kievului mai apoi, în 6 decembrie 1240, le-a deschis, în sfârșit, mongolilor cale liberă spre Europa centrală și spre Țările Române. Dacă Moldova și Țara Românească trebuiau ocupate, deoarece făceau parte din Imperiul Cumanilor, dăruit ca ulus lui Giuci și revendicat de Batu-khan, pentru a întemeia Hoarda de Aur, cauza invaziei Ungariei a fost extinderea suveranității acesteia la Sud și Răsărit de Carpați și azilului politic oferit de Bela al IV-lea lui Kotian
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ca ulus lui Giuci și revendicat de Batu-khan, pentru a întemeia Hoarda de Aur, cauza invaziei Ungariei a fost extinderea suveranității acesteia la Sud și Răsărit de Carpați și azilului politic oferit de Bela al IV-lea lui Kotian și cumanilor lui, socotiți de mongoli „paznicii cailor” lor. Ultimul obiectiv urmărit de Batu-khan, în anul 1241, a fost, deci, refacerea Imperiului Cuman cu teritoriul Țărilor Române de pe malul Dunării, denumite, cum am văzut mai sus, Cumania Neagră și Țara Brodnicilor, fără
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Haliciului, spune că se numește Batu-khan, iar șeful Statului Major, Bochetor, „Rex regum Tartarorurn, Bathus suo nomine vocabatur, Rector erat sub ipso in militia potentior Bochetor appelatur”, pentru ca, imediat în capitolul XX, să scrie că acel care a pustiit Episcopia Cumanilor, după ce a trecut Siretul este același Bochetor: „Bochetor autem cum aliis regibus fluvium qui Zerech dicitur transeuntes pervenerunt ad terram episcopi cumanorum et expugnatis hominibus, qui ad pugnam convenerant ceperunt terram totaliter occupare”, ceea ce este inadmisibil, deoarece vom vedea mai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mort, tătarii au putut număra 270.000 de urechi. Cu toată afirmația lui Rogerius, că întreaga Cumanie a fost distrusă, e greu de spus dacă în aceeași stare se va fi aflat și Moldova, pe care o părăsiseră Kotian și cumanii, din lipsa izvoarelor istorice scrise de martori oculari. Cronica Ipatievscaia menționează, de pildă, că pe români (bolohoveni), mongolii i-ar fi lăsat în pace să cultive grâu și mei, ca unii ce vor fi avut de suferit probabil de pe urma stăpânirii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din lipsa izvoarelor istorice scrise de martori oculari. Cronica Ipatievscaia menționează, de pildă, că pe români (bolohoveni), mongolii i-ar fi lăsat în pace să cultive grâu și mei, ca unii ce vor fi avut de suferit probabil de pe urma stăpânirii cumanilor, ceea ce a trezit ura lui Daniel al Haliciului. Împotriva afirmației lui Rogerius, care scrie că „circula zvonul” (fama fuit) și nu ca martor ocular, el fiind în acel moment tocmai la Oradea Mare, vine contextul din propria sa lucrare că
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
după Marea Schismă din 1054) sau din „vecini necredincioși”, cum sunt cunoscute acelea ale moldovenilor, care au contribuit la distrugerea Regatului Ungar în anul următor, pentru ca, sub adevăratul lor nume de „unități valahe”, să fie înregistrate, împreună cu aceiași tătari și cumani, tocmai la asediul unor mănăstiri și localități din Italia, în oastea lui Vitale di Aversa „români și cumani, triburi tătărești așezate între gurile Dunării și ale Niprului”. Observând această alianță moldo-tătară, înainte de a începe și în timpul iureșului prădalnic din primăvara
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la distrugerea Regatului Ungar în anul următor, pentru ca, sub adevăratul lor nume de „unități valahe”, să fie înregistrate, împreună cu aceiași tătari și cumani, tocmai la asediul unor mănăstiri și localități din Italia, în oastea lui Vitale di Aversa „români și cumani, triburi tătărești așezate între gurile Dunării și ale Niprului”. Observând această alianță moldo-tătară, înainte de a începe și în timpul iureșului prădalnic din primăvara anului 1241 în Țările Române, N. Iorga scria: „Dacă ziduri s-au sfărâmat înaintea tătarilor și biserici au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ostași, ce purtau grele săbii de fier și bani emiși de regele Bela al IV-lea (1235-1270), precum și ale unor locuitori, care s-au apărat în contra mongolilor cu uneltele lor agricole. Budjek în persoană a trecut apa Siretului în Episcopia Cumanilor. Aripa lui dreaptă a înaintat prin satele Urechești și Conțăști de pe Străminoasa, pe „drumul tătarului” spre Trotuși și Oituz (numele unui zeu dacic, Oituz) pentru a pătrunde în Transilvania, în centrul a căutat pe „Drumul Furilor” de la Drăghiești și Stănișori
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
drumul tătarului” spre Trotuși și Oituz (numele unui zeu dacic, Oituz) pentru a pătrunde în Transilvania, în centrul a căutat pe „Drumul Furilor” de la Drăghiești și Stănișori ținutul Putnei, spre cetatea de pe Milcov, de la Odobești, unde se afla catedrala Episcopiei Cumanilor și cu aripa stângă pe „drumul lui Conceac”, (han cuman din anul 1169-1170), menționat de tradiție în hotarnica satului Berilești, din județul Brăila, până la 1608, spre Țara Românească. Deși aceste drumuri sunt culese din documente mai târzii, totuși, informațiile despre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]