1,079 matches
-
Reîmprospătarea predicii ortodoxe nu se poate realiza decât printr-o autentică mișcare de reînnoire religioasă care să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante a clerului ortodox, cu largul concurs al laicatului creștin, trăitor al valorilor creștine și profund cunoscător al chestiunilor teologice ale Ortodoxiei. Comportamentul în Biserică Există în Biserica românească o serie de năravuri care se cer a fi îndreptate cât mai curând posibil întrucât împietează asupra bunei desfășurări a așezării religioase și, implicit, a vieții spirituale. Una
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Herța) ocupate de sovietici în 1940. În acele momente de reviriment național au existat impulsuri de a se face măcar primii pași spre reîntregire dar Statul Român a dat dovadă de maturitate politică apreciind corect strategia europeană în relațiile internaționale. Cunoscător al problemelor Basarabiei și al conceptelor moderne cu privire la Europa Unită Mircea Druc înființează Partidul Național al Reîntregirii din opiniile căruia redăm câteva secvențe: Puterea instalată la Chișinău reiterează teorii absurde din arsenalul aparatelor opresive coloniale, țarist și sovietic
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voința fermă, luptător, rezistent și muncitor. S-a impus că maestru neîntrecut al elocintei, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credința nestrămutata în monarhie, libertate și unitate națională, cu convingeri idealiste, dar și observator atent al proceselor din viața politică internă și internațională, admirator al Franței, dar și patriot de necontestat . După studii strălucite
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pământul la care râvnește atât de mult Ion,nu trebuie văzut ca obiect exclusiv al arivismului,ci un fundament însemnat de existență,de conservare a demnității umane,de a munci pentru a te bucura de roadele lui. Rebreanu, un excelent cunoscător al proceselor sociale, economice specifice satului românesc în care s-a născut și a trăit, nu se mărginește la motivarea sociologică, psihologică a acțiunilor lui Ion care,obsedat de pământ este constrâns să fie imoral,ambițios,calculat,viclean,ci depășind
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de cunoștințe despre traiul laolaltă al oamenilor. Aceste cunoștințe se bazează pe experiența directă a indivizilor. Este ceea ce numim cunoașterea comună (sau spontană, cotidiană, la nivelul simțului comun, a bunului simț). Cunoașterea comună nu este altceva decât însușirea de către agentul cunoscător a unei informații legate nemijlocit de condițiile praxiologice în care acționează. În activitatea lor practică oamenii, ca agenți cunoscători individuali sau colectivi, utilizează cunoștințele dobândite anterior, transmise cu ajutorul limbajului natural de la o generație la alta în procesul socializării. Structura și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cunoașterea comună (sau spontană, cotidiană, la nivelul simțului comun, a bunului simț). Cunoașterea comună nu este altceva decât însușirea de către agentul cunoscător a unei informații legate nemijlocit de condițiile praxiologice în care acționează. În activitatea lor practică oamenii, ca agenți cunoscători individuali sau colectivi, utilizează cunoștințele dobândite anterior, transmise cu ajutorul limbajului natural de la o generație la alta în procesul socializării. Structura și configurația activităților practice contemporane, modul de raportare la mediul natural și social, sistemul de valori, orizontul cunoștințelor anterioare alcătuiesc
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
alta. După modul de dobândire a cunoștințelor, simțul comun are două forme esențiale: simț comun de primă mână și simț comun de mână a doua. Simțul comun de primă mână reprezintă ansamblul cunoștințelor spontane fondate pe experiența directă a agenților cunoscători. Un jurist cu experiență de multe ori își dă seama intuitiv de partea cui este dreptatea. În mod spontan simte că o mărturie este falsă. Dacă respectivul jurist a citit lucrări de psihologie și sociologie judiciară, va utiliza cunoștințele dobândite
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în caracterul evident și clar al cauzelor și rezultatelor 3. Adevărul este rezultatul acelor produse ale cunoașterii care întrunesc consensul Orientarea care susține că adevărul este o proprietate a conștiinței care este rezultat al interacțiunii dintre obiectul cunoașterii și subiectul cunoscător .Din acest unghi, adevărul este un raport , o relație între cunoștințele dobândite de om în cadrul cunoașterii și stările de fapt pe care aceste cunoștințe le reflectă. Aristotel definește adevărul astfel: a enunța că ceea ce este nu este sau că ceea ce
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
evul mediu iar în epoca modernă ea devine o componentă esențială a teoriei realiste, astăzi cea mai răspândită despre adevăr mai ales în cadrul concepției analitice despre cunoaștere. Conform acestei teorii, adevărul desemnează corespondența sau concordanța conținutului informațional al cunoștințelor subiectului cunoscător, cu starea de fapt reală a obiectului la care se referă. Așadar, adevărul nu este o proprietate nici a obiectului cunoașterii, nici al subiectului cunoscător, ci a conștientului cognitiv informațional, vehiculat prin intermediul expresiilor propoziționale. Adevărul se manifestă exclusiv la nivelul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
despre cunoaștere. Conform acestei teorii, adevărul desemnează corespondența sau concordanța conținutului informațional al cunoștințelor subiectului cunoscător, cu starea de fapt reală a obiectului la care se referă. Așadar, adevărul nu este o proprietate nici a obiectului cunoașterii, nici al subiectului cunoscător, ci a conștientului cognitiv informațional, vehiculat prin intermediul expresiilor propoziționale. Adevărul se manifestă exclusiv la nivelul propozițiilor. Definirea adevărului drept coordonată a conținutului informațional al cunoștințelor noastre cu starea de fapt reală înseamnă, în același timp, recunoașterea CARACTERULUI său OBIECTIV. Prin
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
adevărului drept coordonată a conținutului informațional al cunoștințelor noastre cu starea de fapt reală înseamnă, în același timp, recunoașterea CARACTERULUI său OBIECTIV. Prin adevăr obiectiv înțelegem existența în cunoștințele noastre a unui conținut care nu depinde de noi (de subiectul cunoscător). Caracterul obiectiv al adevărului este determinat de izvorul cunoașterii, adică de natura obiectului de cunoscut. Când vorbim de adevăr obiectiv avem în vedere numai conținutul lui pentru că, ținând seama de faptul că adevărul este dobândit în cadrul social-istoric și al experienței
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
termeni (obiect, subiect) se schimbă. Faptul că fenomenele și obiectele pe care le cunoaștem sunt într-o continuă transformare face ca, cunoștințele noastre să se schimbe, să se modifice. În diferite perioade istorice există particularități psihologice și intelectuale ale subiectului cunoscător. Oamenii aparțin unei anumite etape istorice și au la îndemâna anumite mijloace și posibilități de investigare. Prin criteriu al adevărului înțelegem un ansamblu de reguli sau semne prin care înțelegem dacă un enunț este adevărat sau fals. Deci criteriul adevărului se
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ebraicii și aramaicii. Și-au tradus Biblia În noua limbă, Împinși atât de nevoile lor culturale legitime, cât și din dorința de prozelitism. Ca urmare, acest text, operă a șaptezeci de membri ai celor douăsprezece triburi ale lui Israel („bătrânii cunoscători ai științei Legii lor”, cum scrie Aristeu), avea să devină opera de referință a lumii mediteraneene evreiești, apoi creștine ă În special pentru Biserica ortodoxă greacă. Multă vreme, diaspora evreiască (termenul a fost scris de altfel mai adesea Diaspora, cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pragmaticii și logicii. V. argumentare, concluzie, deducție. D. FILOZ. 1978; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO DENOMINAȚIE. Prin denominație (sau nominație) se înțelege faptul de a atribui nume și reprezintă manifestarea conștiinței de sine a omului prin stabilirea de relații între eul cunoscător și realitate. Procesul denominației sau numirii este în mare parte similar aceluia al referirii (referinței), dar actul cognitiv are orientare inversă, deoarece referința este o relație dintre o unitate lingvistică (un cuvînt) și un referent, pornindu-se de la limbă spre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
laturilor mentale sau atribuindu-le acestora statutul de a se afla în afara posibilităților umane de cunoaștere. Sugestia este însă aici de natură filozofică, deoarece Im. Kant considera că obiectele lumii reale există în sine, independent de cunoaștere și de subiecții cunoscători, astfel încît obiectele cunoașterii nu sînt decît reprezentări, idei despre lumea reală. Deși subiectul are un rol constructiv în cunoaștere, el nu poate depăși limitele formelor a priori ale intelectului său și, de aceea, realitatea gîndită și denumită de om
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
De aceea, numai experiența practică poate decide în cazurile de catgorizare, astfel încît, atunci cînd este avută în vedere de lingvist, percepția nu trebuie redusă la înregistrarea datelor senzoriale. Limba nu se raportează în mod obiectiv la realitate, căci subiectul cunoscător și vorbitor valorifică trecutul experiențelor sale practice și intervine cu propriile motivații. Sensul cuvîntului nu este în acest caz suma datelor obiective ale perceperii obiectelor lumii sensibile, ci ceea ce locutorul reține în funcție de parametrii subiectivi și intersubiectivi ce vin din istoria
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în mod esențial realistă. V. epistemologie, idealitate, materialitate, realitate. D. FILOZ. 1978; JULIA 1991; BLACKBURN 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO REALISM. În perioada contemporană, prin realism se denumește o "concepție (filozofică) conform căreia lumea exterioară există independent de subiectul cunoscător". De fapt, realismul reprezintă o atitudine sau o doctrină ce se bazează pe principiul că prin cunoaștere omul are acces la realitate, deosebindu-se de materialism, care este o teorie asupra naturii existenței. În această perspectivă, realismul se opune idealismului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este chemat constant să depună mărturie, ca un sacrificiu, korban kalil, pe tot parcursul acestei faze din istoria omenirii. G.W. Leibniz a făcut o distincție între adevărurile necesare ale rațiunii și adevărurile contingente ale acțiunii, fără a separa subiectul cunoscător de obiectul său de studiu sau credința de rațiune, așa cum făcuseră Descartes și Spinoza și cum avea să procedeze mai târziu Kant prin dihotomia fapt-valoare. Adevărurile obținute din studiul istoriei, bazate pe experiență, sunt adevăruri contingente, ele putând servi ca
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
multe decenii a predat literatură și arta scrisului la City College of New York. «Variațiuni pe tema bestialității» sau, poate mai bine, a unui monstru este primul său roman; un roman scris în mod evident de un mare meloman și perfect cunoscător al vieții muzicale interbelice și din timpul celui de-al doilea război mondial. Nu cred să se fi scris vreodată cu o astfel de pasiune rece o frescă romanescă de o asemenea fascinație despre evoluția unui personaj, pianist și apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
receptor pasiv. Mijlocul de comunicare publică este în lume, cu același rang ca și receptorul, așa cum lumea este în el și în receptor. Mijlocul de comunicare publică se instalează atunci în interstițiul minuscul al acestui continuu. El este exclusiv individul cunoscător, capabil de enunțuri drepte, adecvate lumii. Fiecare este aici capabil de a fi propriul său mijloc de comunicare publică. Fiecare este, în mod subiectiv, obiectiv în marea sa străduință de unire cu lumea. Comunicare democratică la îndemîna tuturor. 3. A
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
determinarea lor"79. Dacă există o realitate obiectivă ... accesul la cunoașterea acesteia depinde în realitate numai de subiect. În definitiv, nu există realitate obiectivă, ci o știință a subiectului. Prima idee. Facultatea de cunoaștere este parte constitutivă a organizării subiectului cunoscător. Ea este deci fenomen biologic. Un sistem autopoietic este un sistem homeostatic care produce propria sa organizare, ale cărei virtuți esențiale sînt de a conserva identitatea sistemului făcîndu-l să suporte transformările indispensabile supraviețuirii sale. Autopoietica se opune atunci alopoieticii: mașinile
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Archaeus, Marele Duh sau Emar Hud, nume pe care le-am întâlnit și în romanul Varvarienii, sunt ipostaze ale uneia și aceleiași personalități: cea care deține secretele facerii, izvorul rosturilor și al rostirii, nașterea lumii prin cuvânt, spiritul a toate cunoscător și veghetor. Tentativa autorului de a-și publica prezenta lucrare a fost mai veche. Sunt unul dintre aceia care știu de peregrinările manuscrisului prin redacțiile mai multor edituri, ba chiar de rătăcirea, la un moment dat, a acestuia și imposibilitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
grija bunicii ei. Cum s-au schimbat vremurile și o dată cu ele, și oamenii! Tinerii nu mai au grija înțelepților lor! Ce o fi conținând plicul cu biletul evocat? Cum îl știu eu pe profesor, nu numai didactic ci și un cunoscător om al vieții, tare cred că i-a spus viitorului călcător în lumea pământenilor, că niciodată esențiale nu sunt examenele la școală, ci cele din viață. Viața ne verifică pe toți ! Miercuri, 23 aprilie 2003 Făgăraș Iubitul nostru conu Alecu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
asupra chestiunilor rezultate, îndeosebi cele de ordin militar. Totodată, reprezentanții armatei și-au exprimat punctul de vedere că toate cheltuielile referitoare la serviciul cenzurii privesc „exclusiv” Ministerul de Interne. Un sprijin important a oferit I.G.J., care a delegat un ofițer cunoscător al limbii ruse, maiorul Vladimir Sachelarie, spre a controla și coordona echipa de filori. În plus, I.G.J. s-a ocupat de obținerea de date relevante pentru mediul rural, iar rezultatele cercetării au fost trimise la D.G.P. pentru documentare. O dată cu înființarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
profesionale obținute. Colonelul Walter Nicolai, șeful serviciului de informații al armatei germane în primul război mondial, și-a exprimat punctul de vedere față de calitățile celor care se aventurau să-și desfășoare activitatea în acest teren minat al domeniului informativ: „spirit cunoscător de oameni, inițiativă ageră și agilitate în mânuirea personalului”. De asemenea, el a considerat că „serviciul de informații este un serviciu nobil”, dar acesta nu va avea rezultate corespunzătoare când „va fi dat pe alte mâni”, adică ale neprofesioniștilor în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]