1,497 matches
-
Nu tocmai departe. În Bâtca Corbului... Ea tăcu. Sub privirea ei ațintită, flăcăul înțelese că femeia îl dorea. Și luminându-i-se și lui privirea, văzu înainte-i o muiere năltuță și mlădioasă, c-o floare galbenă în părul strâns cunună, cu gura ușor deschisă, în care luceau dinții albi și ascuțiți ca de sălbătăciune. Deodată ea nu mai zâmbi și-i zise încet: —Ascultă, Costandine... eu am a-ți spune ceva... Să vii la noapte la portița de colo, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ce-i mai bun din tine, Privirea-ți este goală, nu știi ce-ți aparține. Și greu îți este pasul. Mai grea e și gândirea Când somnul pierde visul iar chipul strălucirea. Privind conturul stelei, ai vrea să-i prinzi cununa S-o dăruiești iubirii, s-o simți întotdeauna... Dar ea dispare-n ceață, în ceață și în gând; O fi pe cerul nopții, pe astre lunecând? Ne pierdem crud adesea și întrebăm de noi, În rătăciri fugare ca picurii prin
Gânduri…. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_548]
-
senine, să le dăruiască o cunună de ” Nu mă uita”, să râdă cerului, apelor și văzduhului, să treacă ca o libelulă de abia atingând pământul ca în alte lumi necunoscute. Steluța are în ea setea izbânzii. Va reuși să se cunune cu albul din răsăritul florilor, cu dulceața din surâsul primăverii, va dărui celor săraci daruri și bucurii, îi va mângâia pe frunte, îi va săruta și îi va mulțumi. Când trece Steluța, parcă trece suflarea gândului neîntinat, creasta urcării, șoapta
STELUŢA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
o gospodărie mare, se bucură și îl primi dându-i o cameră în fundul curții. Ceva o atrăgea nespus spre acel chipeș bărbat, harnic și bun. Se împăcau așa de bine, încât nu trecu mult timp și se hotărâră să se cunune. - Uite chioara ce flăcău chipeș are lângă ea! A luat-o pentru avere! spuneau unii din sat. Spiridușul vedea sufletele celor care vorbeau: erau pline de invidie, incapabili de noblețe, de dăruire. Se mută și el la casa cea nouă
IEPURAŞUL MÂNIOS. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
să-l rostești. Toate Bisericile aveau agenți și notau pe toți cei care aveau o viață publică. Profesori, învățători mai ales, erau obligați să predea ateismul. Pe copiii lor nu aveau voie să-i boteze. Nu aveai voie să te cununi religios căci îți pierdeai postul. Spovedaniile erau ascultate și în unele cazuri vândute. Eu, personal, am trăit cruda nefericire de a fi turnat de un preot. Nu vreau să consemnez aici numele lui. L-am iertat și mi-a făcut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
lui Dumnezeu; nu pentru un cîștig mîrșav, ci cu lepădare de sine. 3. Nu ca și cum ați stăpîni peste cei ce v-au căzut la împărțeală, ci făcîndu-vă pilde turmei. 4. Și cînd Se va arăta Păstorul cel mare, veți căpăta cununa, care nu se poate veșteji, a slavei. 5. Tot așa și voi, tinerilor, fiți supuși celor bătrîni. Și toți, în legăturile voastre, să fiți împodobiți cu smerenie. Căci "Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar celor smeriți le dă har." 6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
ca un galantar; slujise episcopul cel frumos, cu barbă neagră; bufetul fusese o adevărată expoziție de artă. Era opinia suverană a lui Rim. Asistența redusă era compusă din familie și din câteva persoane politice și sportive, cunoscute mai de aproape. Cununase președintele Consiliului general agricol cu nevasta. Ceremonia fusese la 4, si la 8 Drăgăneștu plecaseră la Varșovia pentru că Drăgănescu avea acolo o afacere mare de export și cu oprire la Viena, pentru a da medicilor care îngrijiseră pe Lenora ultimul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mișcarea unduioasă a gesturilor ei feminine, sforțarea de a exprima va răzbi prin căile luminoase ale ocrotirilor înțelepte. Atunci ea va rămâne copilăroasă și negativă, ostenită și fericită ca amanta care a dăruit și a primit. Gândurile care s-au cununat sunt plăceri izbăvite, care pică și lasă o alveolă nouă. Dar trupul sufletesc e încătușat în făptură și, ca să se împărtășească, străbate delicioasa ei învelitoare, de aceea acum Mini își simțea mâinile nerăbdătoare să țină alte mâini în ale ei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cinstească?" 7. Și Haman a răspuns împăratului: "Omului pe care vrea împăratul să-l cinstească, 8. trebuie să i se aducă haina împărătească, aceea cu care se îmbracă împăratul, și calul pe care călărește împăratul, și să i se pună cununa împărătească pe cap. 9. Să se dea haina și calul uneia din căpeteniile de seamă ale împăratului, apoi să îmbrace cu haina pe omul acela pe care vrea să-l cinstească împăratul, să-l plimbe călare pe cal prin locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
actul secret de cununie a lui Petru Șchiopu voievod cu Irina Botezat, act întocmit de însuși mitropolitul Moldovei, la 17 ianuarie 1591 (7099), în Mănăstirea Galata. --Să auzim, dragule. “Ai 7099, luna ghinarie 17 zili, duminecă sara, 3 ceasuri, am cununat cu mume lui Știfan voda, anume Iarine Botezat. Adevăr am zis. Pana sintam țara se nu sipui cuiva, se știi toti. Se fi ascunsu, se nu se știi nimele... Deca va fi iași în alte țara, atunce se știi toți
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui Știfan voda, anume Iarine Botezat. Adevăr am zis. Pana sintam țara se nu sipui cuiva, se știi toti. Se fi ascunsu, se nu se știi nimele... Deca va fi iași în alte țara, atunce se știi toți cum am cununat... Sintem, se știi toți am merturisescu, cu adevărat martur: nitrăpolit Gorghi Suceava... Se știi toți, am schiris cu mena me și am pus pecete nostru, mai mari marturiia, se știi...” --Cum ți se pare, părinte? --De ce mă pui să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pot scri eu, ce-au scris uricariu;...” --Oare trebușoara asta n-o fi semănând cu știința de carte dovedită de <nitrăpolit Gorghi>, cel care la <Ai 7099, luna ghin(arie) 17 zili, duminec(ă) sara 3 ceas(uri)> l-a cununat în secret pe voievodul Petru Șchiopu <cu mume lui Știfan voda, anume Iarine Botezat> și a scris chiar el actul de cununie? --Adică neștiință voiai să spui, amice? --Ar fi și n-ar fi... <Fiind bătrân>... o fi având multe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de mama era atât de mult mai frumoasă, Încât În mod necesar era și răpitor de adevărată: «Calidor, carevasăzică: dor-frumos». ...Carevasăzică grecescul kali și românescul dor se Întâlnesc pe-o cărare (spre izvor), se văd, se plac, se iau, se cunună (ca mama mamei, grecoaica, luându-l pe Popescu de bunicu-meu) - iar din uniunea lor rezultă, nu doar mama și cu frate-său, Niculae, dar și dorul cântat, dorul oftat, dorul jelit Între Nistru și Prut, după 1812, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ho! Chiar și după ce s-a măritat, Însă numai În afara satului. - Dar bunicul n-avea cai. - Când cu fugitul n-avea, au fugit pe caii vărului Mihălaș dealtfel, la el s-au ascuns În prima săptămână. Dar după ce s-au cununat, cu popă, s-au așezat la casa lor, adică a tatei. Acolo i-a găsit „expediția” organizată de hoțul cela bătrân - vorbesc de a doua. Cu doi dintre băieți, frații mamei, cu slugi, cu haidăi - toți călări... Tata, om blajin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să se pună la mintea ta. La douăzeci și doi de ani ai lui, n-o fi avut nici el prea multă minte, măcar c-o fi avut el niște socoteli, dacă abia peste trei ani a catadicsit să se cunune cu tine. Îți secase sufletul așteptând, Mirelo, ai răsuflat ușurată să te vezi măritată. Cât de proastă, deh, te-ncurcaseși cu dracu’. Curvar de nu se poate Ticuță, și tu geloasă și ambițioasă să-i faci viața grea cu scandaluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să vă urmăm cât de curând exemplul. Să ne facem o familie. Să-l luăm pe tata la noi că-l vedeți cum arată. Am vrea ca tu Teofana și cu Cezar să ne fiți nași. Cum să nu-mi cunun eu frățiorul cu care am trecut prin atâtea necazuri?a acceptat Teofana. Tu ce părere ai Cezar? — Sunt de acord să ne facem niște fini care s-aducă plocoane la nași râd toți. Când vreți să vă puneți pirostriile?glumește
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
seama și din cei dintâi bani să-ți cumperi ori, dacă pe acolo-s prea scumpe, să trimiți bani, să-ți facă Ștrulovici, că-l știi ce frumos lucrează, și ieftin..." Într-un post-scriptum, Ghighi adăuga că ea nu se cunună, orice ar face bătrânii, dacă nu vine și el la nuntă, și-i mai spunea că va merge negreșit la balul studenților, dar încă nu știe cu ce rochie, că ea ar vrea să-și facă una nouă, mai ales
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
agăța acuma de brațul lui ca un lăstăruș de iederă. Când se gândea Pantelimon că va trebui să se despartă de ea, nici să n-o mai vadă cine știe câtă vreme, îl ustura sufletul de amărăciune. El a vrut să se cunune cu Domnica înainte de a pleca la armată, cum au mai făcut și alții. S-au împotrivit însă și părinții lui, și ai ei. Ai lui sperau că are să uite pe fata lui Nacu până va isprăvi cu oastea și își
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fetele i-au adunat un braț de flori de cîmp: păpădii, mușețel, albăstrele... Și celelalte fete își împărțiră rolurile. Ada și Balena aveau să fie părinții băiatului, Carmina și Puia cei ai fetei, iar Garoafa - preotul care trebuia să ne cunune. Pentru asta își făcuse dintr-o cârpă neagră o barbă până la pământ. Nu te puteai uita la ea fără să te-apuce o veselie nebună. Am hotărât ca "altarul" să fie chiar în fața ușii stacojii, prăfuite, a magaziei. Mirele și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mi s-a părut mai absurdă ca niciodată. Garoafa mormăia repede ceva, probabil pe țigănește, tinînd palmele în chip de carte, strîmbîndu-se și trăgîndu-se de barbă. Veni și momentul solemn în care ne întrebă pe fiecare dacă vroiam să ne cununăm cu cealaltă, la care am răspuns amândouă, încet: "da". Ni s-au pus inelele în degete și-am fost declarate "bărbat și nevastă", în pufniturile de râs ale fetelor. Acum trebuia să-mi sărut mireasa. Dar nu puteam. Fetele strigau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
plânge și suspină Căci din nou ea vede cum se stinge a ochilor lumină ‘O,Emanuele,pruncul meu cel sfânt, Oameni fără milă te bagă în mormânt’ Plânge Maica Sfântă așa plânge întruna Când își vede Fiul purtând din nou cununa Căci pentru ale oamenilor grele păcate Copilul ei prea bun din nou e dat spre moarte Plânge Maica Sfântă în genunchi plecată Când își vede Fiul cu carnea brăzdată ‘O,Iisuse Doamne ce rău le-ai făcut Căci în mâinile
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93440]
-
mai tari. Mult mi-am mai bătut capul să găsesc ceva pe plac, dar n-a fost chip. Mă gândeam, de pildă, să duc mireasa undeva, pe vârful Bucegilor, și acolo, într-o bisericuță de lemn improvizată ad-hoc, să ne cununăm... Sau în largul mării, pe o navă anume închiriată... Sau deasupra norilor, într-un avion de pasageri. Visuri născute moarte. Lucrurile se petrecură simplu de tot, pe pământ. Căsătoria civilă am făcut-o într-o sâmbătă, iar a doua zi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
prânz se va începe ceremonia și adică: a) Se va depune prezentul învălit pe o masă înaintea bisericei. b) într-un semicerc îndărătul mesei se vor pune membrii comitetului în gală, având fiecare tricolorul național și ținând în mână cîte-o cunună de flori și cîte-o făclie. Toți ceilalți tineri vor coprinde loc în dreapta și în stânga mesei iar publicul va ocupa locul dinaintea și îndărătul mesei. c) Trei preoți în ornate vor împlini actul sînțirei. d) Trei salve vor anunța finirea ceremoniei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
treaba că la mijloc nu se află mâna diacului. Este de înțeles acest lucru, pentru simplul motiv că această cununie a fost făcută în mare secret: „Ai 7099 luna ghinarie 17 (1591 n.n) zili duminică, sara, 3 ceasuri, am cununat cu mume lui Ștefan voda, anume Irina Botezat...Se fi ascunsu, se nu se știi nimele...Se știi toți, am sichiris cu mena me și am pus pecete nostru, mai mari marturia, se știi.” „Io Petru voievoda (m.p)” „Gheorghie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ascunsu, se nu se știi nimele...Se știi toți, am sichiris cu mena me și am pus pecete nostru, mai mari marturia, se știi.” „Io Petru voievoda (m.p)” „Gheorghie mitropolit Mohila (m.p)” Pe verso stă scris: „Carte de cununat.” Încerc să mi imaginez câtă carte știau ceilalți „rugători” și preoți dacă înalt preasfințitul mitropolit știa atâta încât să poată scrie acest act... așa cum l-a scris...Concluzia nu este prea îmbucurătoare, dar adevărul este că totuși așa - învățând puțin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]